Teoria procesarii
informatiei si relevanta ei pentru dezvoltare
Unii psihologii care s-au ocupat de dezvoltare, nemultumiti
de perspectiva behaviorista ca fundament total al invatarii
copiilor si dezamagiti in incercarea de a valida teoria stadiala
a lui Piaget in ansamblul ei se orienteaza spre domeniul psihologiei
cognitive ca un intreg pentru a gasi noi modalitati de
intelegere a dezvoltarii gandirii copilului. Astazi cea mai
importanta abordare pentru studierea cunoasterii copilului este procesarea informatiei. Sub
influenta cercetarilor de cunoasterea adultilor,
psiholingvistice si informatice, procesarea informatiei nu este atat
o teorie unificatoare cat o abordare
generala in care fiinta umana este vazuta ca un sistem
prin care trece un flux de informatii. Informatia este activ
transformata, codificata si organizata intre momentul
stimularii (input) si raspunsului (output) .
Procesarea informatiei este vazuta ca un camp de texte,
scheme si grafice.
De la input la output procesele de control intern sau strategiile
mentale actioneaza asupra informatiei pentru a o inregistra,
stoca in memorie si de a o utiliza pentru generarea de raspunsuri.
Prin analogia cu computerul nu inseamna ca psihologii cred ca
sistemul uman de procesarea informatiei este identic cu al computerului
dar pornind de la procesarile informatiei de catre un
computer se pot obtine date
semnificative privind gandirea umana.
Cateva tendinte de
cercetare privind procesarea informatiei exercita o
influenta constanta asupra psihologiei dezvoltarii. O
prima directie este aceea a studierii comportamentului uman in
rezolvarea de probleme fata de maniera in care se petrece acest lucru
la nivelul computerului. Alte directii pun accentul mai mult pe
paralelismul dintre abilitatea de manipularea simbolurilor atat de catre
gandirea umana cat si de computer ceea ce I-a incurajat pe psihologi
sa imprumute terminologia si tendintele informaticii pentru a
servi drept baza a unor noi teorii de functionare cognitiva. In
acelasi timp s-au adoptat concepte si aplicatii utile din
tehnologia industriei comunicatiei si din alte domenii tehnice care
presupun interactiunea dintre oameni si echipamente complexe. Nu mai
putin importante sunt descoperirile lingvistului Noam Chomsky conform carora copii inteleg
si produc afirmatii noi pe care nu le-au auzit niciodata.
Chomsky sustine ca in procesul de achizitionarea limbajului
copii sunt orientati de reguli. Comparatia intre limbajul auzit ( de
input) si limbajul produs (output) urmeaza intocmai structura unei
procesari de informatii.
In anii '60 activitatea lui Chomsky a declansat o puternica
polemica in studiul limbajului copiilor. Entuziasmul psihologilor in
fata noilor dovezi legate de aspectele limbajului guvernat de reguli I-a
facut pe acestia sa caute reguli si strategii
corespunzatoare in domeniul gandirii copiilor si rezolvarii de
probleme.Astazi, abordarea dezvoltarii copilului din perspectiva
procesarii informatiei cunoaste o mare diversificare a
cercetarilor inclusiv studii privind atentia , memoria,
intelegerea, limbajul si rezolvarea de probleme. Nu exista nici
o presupunere a unor etape de dezvoltare, pentru ca procesul studiat se
aplica la toate varstele. Metodele folosite sunt experimentale si de
laborator cum ar fi timpul de raspuns pentru analiza cursului temporal, al
fluxului de informatii,
raportari verbale ale copiilor care descriu strategiile pentru a
retine informatii sau a rezolva probleme, miscarile ochilor
pentru a stabili felul in care copii proceseaza informatia
vizuala. Cu toate acestea pe langa sarcinile care cer
subiectilor sa invete fragmente de informatii concrete, cum
ar fi silabe fara sens, cuvinte separate si imagini,
cercetatorii aplica sarcini care accentueaza un material cu sens
posibil a fi organizat cum ar fi secvente de imagini, propozitii
si scurte naratiuni. Abordarea procesarii informatii a
inceput sa aiba importante aplicatii practice in educarea
copiilor. Invatarea devine mai posibila daca sarcinile
solicitate copiilor se inscriu in capacitatea lor perceptuala, de memorare si de rezolvare a
problemelor. Exista deja un curent de studiere a celor mai important
domenii ale invatarii cum ar fi cititul, aritmetica si
rezolvarea stiintifica de probleme care descriu
performantele copiilor si care identifica factorii de
dificultate (Glaser 1982, Siegler 1983).
