Pespectiva behaviorista in consiliere

Pespectiva behaviorista in consiliere

Perspectiva comportamentalista a fost initiata de Watson. Conceptele de baza ale modelului comportamentalist sunt cele de intarire sociala si control al comportamentului.

Intarirea sociala se materializeaza prin utilizarea adecvata a stimulilor din mediu (emise de persoane semnificative pentru client), astfel incit comportamentele dezirabile sa fie recompensate. Prin recompensa se sporeste posibilitatea ca aceste comportamente sa fie repetate.

Consilierea devine astfel un proces de invatare. Rezulta de aici ca scopul consilierii consta in deconditionarea individului stingind comportamentele nedorite si inlocuirea lor cu comportamente adaptative.

RELATIA DE CONSILIERE

Urmarind in orientarea punctului de vedere pragmatic, behavioristii au socotit initial importanta relatiei de consiliere. Lucrul acesta a fost sustinut si de observatia ca in cazul unor probleme mai simple si a unor clienti mai cooperanti, tehnicile comportamentale clasice sunt eficiente si in absenta unei relatii de consiliere de calitate.

Cind clientul nu se identifica cu scopurile terapiei, ele trebuie atinse prin responsabilizarea ambilor participanti pe baza unei relatii bazate pe incredere si empatie.

Telurile fiind comune atit pentru consilieri cit si pentru client (imbunatatirea vietii clientului, mai buna cunoastere de sine a acestuia avind ca finalitate o mai reala raportare la mediul exterior si interior), acestea pot fi atinse printr-o colaborare permanenta.

In consilierea comportamentala este evidenta relatia directa de tip cauzal si educational chiar directiva si manipulatoare, ceea ce aproape garanteaza gasirea unei noi solutii la problematica clientului.

Tehnici de consiliere behavioriste

Tehnica Desensibilizarii Sistematice

In cadrul acestei tehnici clientul este invatat sa se comporte intr-un mod care exclude aparitia anxietatii in prezenta stimulilor anxiogeni.

Comportamentele anxioase sunt considerate deci raspunsuri conditionate (invatate).

Pentru atingerea acestui deziderat trebuiesc parcurse 3 etape :

invatarea relaxarii, pe parcursul a 6 sedinte. Principala metoda este cea a relaxarii musculare progresive desi pot fi folosite si hipnoza sau meditatia.

stabilirea ierarhiilor, enumerarea situatiilor generatoare de anxiatate in ordine descrescatoare.

etapa desensibilizarii poate fi atinsa cind subiectul stapineste bine tehnicile de relaxare.

Odata ajunsi in aceasta etapa consilierul descrie scene anxiogene incepind de la cele aproape neutre si inaintind progresiv pe linia stimulilor generatori de anxietate.

Subiectul este incurajat sa-si reprezinte scenele descrise.Sedinta se termina cind clientul afirma ca se teme.

Procesul de consiliere se termina cind clientul devine apt sa ramina relaxat la stimulii anxiogeni.

Sedinta de desensibilizare dureaza de obicei 30 minute.Frecventa sedintelor este de 2-3 ori pe saptamina , putind sa se intinda pe citeva saptamini pina la citeva luni.

Tehnica desensibilizarii este utila pentru reducerea tracului la examen, terapia fobiilor, tulburarilor anxioase sau a unor tulburari sexuale.

Tehnica Aversiva

Acesta presupune inlaturarea comportamentelor nedorite prin metoda clasica a sanctiunilor. Sanctiunea presupune atit inlaturarea intaririlor pozitive ale cit si utilizarea unor stimuli aversivi.

Intaririle pozitive ale comportamentelor dezadaptative sunt inlocuite cu intariri pozitive ale comportamentelor dezirabile.

Reguli ale intaririi pozitive

sa fie aplicata constant ( pentru a forma un comportament nou)

sa fie aplicate intermitent pentru a intari un comportament deja dobindit

sa fie aplicate imediat

sa fie aplicate particularizat

Intaririle negative presupun un raspuns negativ la un comportament indezirabil cu scopul de a schimba acel comportament cu unul mai potrivit.

Reguli ale intaririlor negative

se aplica imediat

se aplica cu calm

este criticat comportamentul nu este criticata persoana

intaririle negative sunt asociate obligatoriu cu intarirea comportamentelor dezirabile

intaririle negative sunt precedate de un avertisment

sunt interzise cu desavirsire pedepsele corporale

sunt contraindicate etichetarile

Antrenamentul Asertiv si Modelator

A fi asertiv presupune "a-ti afirma drepturile, a-ti face admisa legitimitatea, a te pronunta clar si constructiv chiar in absenta unor dovezi tangibile, a-ti spune parerea fara retineri, adesea in fata unor interlocutori ostili

Asertivitatea este o dimensiune subsumata inteligentei emotionale. Asertivitatea este un mod de relationare care se opune agresivitatii dar si comportamentului pasiv si/sau defensiv. Asertivitatea este un optim comportamental cu maxima dezirabilitate sociala. Raspunsul la asertivitate presupune alegere constienta, decizie clara, flexibilitate, curaj, si incredere. El se circumscrie in sfera preocuparilor de dezvoltare personala a individului.

S-au conceput programe speciale de antrenament asertiv cu aplicabilitate in tratarea tulburarilor emotionale, anxietatii, a depresiei, a fobiilor, a tulburarilor psihosomatice. Aceste programe se desfasoara de obicei in cadrul grupului, este posibil ca ele sa fie desfasurate si sub forma de program individual (sub indrumarea consilierului) ele devenind azi excelente antrenamente structurante de dezvoltare generala a personalitatii.

In antrenamentul asertiv sunt abordate teme ca :

primirea si refuzarea unei solicitari

formarea de abilitati de comunicare

mentinerea asertivitatii in fata agresivitatii.

Antrenamentul asertiv se bazeaza in mare masura pe restructurarea cognitiva a informatiei despre sine.

Modelarea

Presupune insusirea unor modele comportamentele dezirabile prin imitarea altor persoane inalt valorizate.

Invatarea sociala dupa model se poate realiza sub forma jocului de rol si poate fi utilizat pentru depasirea situatiilor comflictuale.

Consilierul poate sprijini clientul prin verbalizarea strategiilor interioare de prelucrare si depasire a unei situatii problematice prilejuind acestui din urma verificarea propriilor strategii.