Malamutul de alaska

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A  BANATULUI TIMISOARA

DISCIPLINA DE ZOOTEHNIE

MALAMUTUL DE ALASKA

DANILA ALINA- LILIANA

AN UNIVERSITAR: 2008- 2009

GRUPA: 221 B

MALAMUTUL DE ALASKA

Membru de seama al grupei cainilor de tip Spitz, Malamutul este o rasa care, precum o tradeaza si numele sau, s-a dezvoltatin zonele aproape vesnic inghetate din nordul Americii.

Conditiile foarte aspre de viata, dar sicaldura sufleteasca pe care eschimosii i-au oferit-o au facut ca Malamutul sa devina o rasa aparte: independent si demn, dar foarte tandru si prietenos, un caine cu fizic si psihic aproape perfecte. De aceea, Natalia Noris, una dintre primele pasionate ale rasei, dar si una dintre cele mai celebre femei musher, spunea:

" Malamutul este o rasa prea rafinata si deosebita pentru ca noi sa incercam sa o schimbam in altceva decat ce au produs secolele de adaptare la conditiile de mediu. Asa ca eforturile noastre ar trebui sa urmareasca nu doar sa selectionam Malamuti frumosi, ci Malamuti precum erau cei descoperiti in Alaska. Problema nu este sa crestem Malamuti mai buni, ci caini la fel de buni precum Malamutul de Alaska."

ISTORIC

Unii biologi afirma ca Malamutul a rezultat, cu multe secole in urma, din imperecherea lupilor cu caini domestici. Paul Voelker, unul dintre primii crescatori de Malamut, era convins ca Malamutul de Alaska este nu numai cea mai veche rasa aparuta pe continentul Nord-American ci si urmasul primilor caini domesticiin aceasta parte a lumii. Conform afirmatiilor lui Voelker, exista figurine din os si fildes, vechi de aproape 12.000 de ani, pe care putem observa imaginile unor caini care seamana foarte bine cu Malamutul actual.

Cu vreo patru milenii in urma, eschimosii au trecut stramtoarea Bering, venind din Siberia. Denumirea Eskimo le-a fost data de catre indienii canadieni, in limba carora acest cuvant inseamna mancator de carne cruda , in timp ce eschimosii isi spun deseori Innuit ceea ce inseamna poporul ". Cainii acestor eschimosi nu erau folositi doar pentru a trage saniile, ci erau ajutor la vanatoarea de ursi polari si lei de mare. Oricare ar fi originile acestor caini, un lucru este clar : calitatiile native ale Malamutului de astazi sunt rezultatul perfectei sale adaptari la conditiile in care si-a dus viata si a muncit timp de secole.

Eschimosii Malamute aveau un standard de vita destul de ridicat, erau foarte muncitori si crestiau caini extrem de puternici, inteligenti si demni de incredere. Acesti eschimosi isi intretineau cainii foarte bine si se spune ca stapanul manca doar dupa ce si-a hranit cainii. Acest tratament special sta la baza caracterului echilibrat al Malamutului de astazi. Eschimosii isi selectionau cainii empiric, dar foarte eficient la nastere, pastrau doar puii cei mai vigurosi si din cauza surselor reduse de hrana, nu si lasau catelele sa faca pui prea des.

Cainii Malamuti erau folositi la transportul hranei in asezarile locuitorilor acelor zone aspre. Erau deci folositi ca si caini transportatori ,capabili sa tracteze greutati impresionante , pe distante lungi, intr-un ritm constant, asezat. Astazi exista doua tipuri esential diferite de caini Malamut de Alaska. O linie se numeste Loot iar cealalta Kotzebue. Una dintre diferentele dintre aceste 2 tipuri este marimea, exemplarele din linia Loot fiind mai mari decat cele din linia Kotzebue. In schimb, linia Kotzebue au intotdeauna roba sura- gri, precum lupul, spre deosebire de ceilalti, care prezinta o varietate mare de culori ale robei, incluzand surul caracteristic lupilor, dar si alb cu negru, nisipiu cu alb, cenusiu, albastru sau alb. Kotzebue tind sa fie mai putin agresivi decat Loot . Aceasta rasa de caini este una dintre putinele existente, considerata a fi foarte apropiata in forma actuala de forma originara, veche.

CARACTERISTICI

Malamutii sunt cani frumosi si minunati, multi dintre ei sunt foarte inteligenti incat unii oamneni ii considera stupizi (stupizi pentru ca deseori au obiceiul sa nu indeplineasca automat o comanda, ci sa actioneze asa cum considera ei ca este mai bine). Malamutul este un caine puternic, care, daca nu este educat corect poate deveni o mare problema.Iubeste foarte mult oamenii si ar face orice ca sa le fie permanent in preajma, asa cum traiacandva alaturi de eschimosi.Una din manifestarile lor frecvente este topaitul de bucurie.

Unii Malamuti doresc atat de mult sa fie pe placul copiilor, incat se intampla sa invete de la un copil anumite comenzi si sa le execute doar la comanda acestui copil.Poate deveni foarte protector fata de copii familiei dar nu este bun ca si caine de paza.

Activitatea fizica si psihica sunt foarte importante pentru un Malamut.Ca rezultat al conditiilor de viata din Alaska, Malamutul este foarte independent.Respectul unui Malamut se castiga prin respect si dragoste.

Malamutul de Alaska este un caine viguros, robust, compact si puternic. Blana este groasa si aspra, parul destul de lung , acopera complet subparul gros, lanos, de 2,5-5 cm. Capul este lat si viguros, dar in armonie cu restul corpului, craniul este usor boltit intre urechi, ingustandu-se treptat spre ochi. Botul este putin plat , puternic, in raport cu fruntea, cu care se uneste intr-o linie dreapta, si de aici scade cate putin in inaltime si adancime spre varf. Trufa este neagra, buzele sunt stranse pe maxilare, dintii sunt puternici, incheiati in foarfece. Niciodata nu se intalneste defectul de brevi- sau prognatism.

Ochii acestui caine sunt migdalati, bruni, potrivit de mari, expresivi si vioi. Urechile sunt medii ca marime, dar mici in raport cu capul, cu lobul triunghiular si varful usor rotunjit. Sunt purtate drept in sus, iar in atentie sunt indreptate usor inainte, in actiune pot fi culcate pe spate. Urechile inserate prea sus sunt considerate un defect. Gatul este viguros, usor arcuit. Trunchiul cainelui Malamut are toracele adanc si puternic, este compact si viguros. Spinarea este dreapta, cu linia superioara usor descendenta spre solduri, flancurile sunt musculoase, dar nu scurte. Crupa este potrivit de lunga, fiind considerat un defect crupa prea lunga.

Trenul anterior prezinta omoplatul inclinat oblic spre spate, membrele anterioare sunt viguroase, cu osatura masiva, verticale, si chisita scurta, aproape perpendiculara pe sol. Labele sunt late si compacte, cu degetele arcuite, bine stranse, talpile sunt groase, rezistente, iar ghearele ascutite si tari.

Membrele posterioare sunt foarte musculoase, late, cu genunchii corect angulati, jaretii lati si vigurosi, usor indoiti si aproape de sol. Privite din spate, membrele posterioare apar drepte si se misca in acelasi plan cu cele din fata. Membrele Malamutului sunt foarte puternice si prezinta o forta de propulsie extraordinara, de aceea, orice indiciu care ar denota o slabiciune a membrelor, in statiune sau in miscare, se considera defect grav. Eventualii pinteni ce apar la membrele posterioare pot fi indepartati chirurgical. Coada este bine prinsa, la nivel mediu, in continuarea liniei spinarii, purtata arcuit pe spate, cu par bogat.

Parul cainelui Malamut de Alaska este gros, aspru, nu prea lung, subparul lanos. In jurul gatului formeaza un guler gros. Culoarea robei este variata, de la cenusiu deschis la negru, cu toate nuantele intermediare. Abdomenul este intotdeauna alb, de asemenea portiuni albe sunt si pe membre si masca, pete inchise pe crestet si masca sau numai ca masca, stea alba pe frunte, guler alb , pete de diferite culori si forme variabile pe corp pot sa apara. Singura nuanta unicolora admisa este albul.

Talia medie preferata este de 63.5 cm la masculi si 58.5cm la femele, cu o greutate intre 38.5-34 kg. Malamutul trebuie sa fie compact, cu schelet puternic , masiv, membre viguroase, cu talpi rezistente, groase, torace adanc, larg, umeri masivi, miscari regulate, sustinute, constante, rezistenta mare la deplasarea pe distante lungi. Nu este la fel de rapid in tractarea saniilor ca alte rase nordice de viteza, care au o conformatie mai usoara.

DEFECTE

Ca defecte, sunt considerate toate conformatiile debilitante ale membrelor, care ar putea influenta negativ calitatile de caine de sanie, adica : labe moi, rasfirate, coate de vaca, chisite moi, angulatii defectuoase, umeri verticali, mers nesigur, inconstant, neechilibrat, constitutie debila sau prea greoaie , osatura slaba, disproportionalitati etc.

MISCAREA

Malamutul are o miscare regulata, vioaie si hotarata. Este agil pentru greutatea si talia sa. Partea posterioara produce o forta de propulsie care se transmite partii anterioare printr-o regiune lombara bine muscularizata, aceasta insusire asigurand un pas uniform si alungit. Privite din fata sau din spate, membrele se misca in linie dreapta, nici prea apropiate, nici prea departate. La trap sustinut, membrele au tendinta de a converge spre un punct care corespunde cu centrul de greutate al corpului. Orice fel de mers rigid sau orice miscare care nu este dinamica si nu promite un randament de lunga durata sunt considerate defecte grave.

TEMPERAMENTUL

Malamutul este un caine afectuos, prietenos si nu este cainele cu un singur 'stapan'. Este un companion fidel si devotat, jucaus cand este invitat, dar, in general, impresionant prin demnitate, la o varsta adulta.

INTRETINEREA

Recompensele in hrana sunt eficiente pentru ca Malamutii sunt mari mancaciosi. De aici sunt doua probleme importante sunt predispusi la obezitate si "ataca " orice poate contine mancare :galeata de gunoi, fursecurile de pe bufetul vecinilor, mancarea pisicii ori biscuitul unui copil.

Blana lui splendida ridica anumite probleme : cand naparleste Malamutul ajunge sa arate ca un catel jerpelit.In general masculii naparlesc doar odata pe an, iar femelele de doua ori. Fiind o rasa de talie mare, cazurile de displazie a soldului sunt destul de frecvente. Tot din cauza taliei, Malamutul este predispus la dilatatie si torsiune de stomac.

Mai rar, ce-i drept exista si cazuri de epilepsie si de nanism (chondrodisplasie).