Netta rufina - rata cu ciuf

Netta rufina - rata cu ciuf

Descrierea. Masculul prezinta in perioada nuptiala capul potocaliu-ruginiu, pufos, iar ciocul si picioarele rosii. Se poate confunda cu masculul de Aythia ferina care are insa ciocul de culoare cenusie-albastruie. Pieptul si partea ventrala sunt de culoare neagra, exceptand doua pete ovale, albe, sub aripi, vizibile in zbor; spatele si tectricele secundare sunt brune-cenusii.

Femela este uniform bruna cu crestetul si spatele mai intunecat si obrajii albi-crem. Oglinda este, ca si remigele primare, la ambele sexe alba, tivita spre posterior cu negru.

Cloceste exclusiv langa lacurile Baraganului si in Dobrogea.

Biotopul. Populeaza lacuri calde, dulci, eutrofe, ape lin curgatoare, dar in special lagune salmastre toate cu luciu intins, preferabil la mal cu vegetatie de stuf si obligatoriu cu vegetatie submersa, fiind o specie strict legata de Characeae si Potamogetonaceae.

Locul de clocire se poate situa la oarecare distanta de biotopurile mentionate mai sus. Acesta trebuie sa prezinte stuf si papura in jurul apei sau intinderi cu Carex sp.

Hrana. Este dobandita fie prin scufundare partiala, cu capul in jos, fie prin scufundare totala. Este specia cea mai vegetariana dintre toate ratele, consumand alge (Chara aspera, Ch. ceratophylla s.a.), potamogetonacee submerse, Ceratophyllum sp., Myriophyllum sp. s.a. Se considera ca animalele gasite in stomacuri ar fi inghitite impreuna cu plantele, mai mult intamplator.

Este activa ziua si noaptea.

Reproducerea. Atinge maturitatea sexuala inaintea varstei de un an, cuplurile formandu-se inca din toamna, cand incep paradele nuptiale care practic se pot vedea in tot cursul anului; tin un sezon de reproducere.

Cuibul construit de femela se gaseste in apropierea apei, in locuri mai uscate, in braul de vegetatie marginala a lacurilor, in mlastini, acolo unde vegetatia este mai deasa si locul mai intunecos.

S-au gasit cuiburi si pe salcii, pe capite de trestie, uneori complet libere in vegetatia de Salicornia sp. Este o constructie ingrijita, din material uscat si verde cu o infrastructura voluminoasa daca sta pe suport ud si fara infrastructura, daca sta pe suport uscat. De regula, firele invecinate sunt aplecate deasupra cuibului, formand o cupola, iar pana la apa se formeaza o poteca batatorita, ascunsa. Inaltimea cuibului poate atinge 50 cm. Cuiburile sunt captusite cu dune brune cu un centru mic, deschis la culoare.

Depune cel mai adesea 7-10 oua de culoare galbuie-cenusie, proaspete cu o tenta verzuie. Ouale sunt depuse zilnic, incepand cu sfarsitul lunii mai si in iulie. Frecvent se gasesc oua de N. rufina in cuiburile altor rate sau doua femele depun in acelasi cuib.

Doar femela cloceste timp de 26-28 de zile, incepand cu penultimul sau ultimul ou si conduce in continuare puii precociali care incep sa zboare dupa 6-7 saptamani si sunt independenti dupa cca 11 saptamani. Masculul sta de veghe in apropierea cuibarului, uneori si a femelei care conduce singura puii. Creste un singur rand de pui pe an cu posibilitatea unor ponte de inlocuire.

Deplasari sezoniere. Este o specie migratoare care apare incepand cu sfarsitul lunii februarie si pleaca in octombrie-noiembrie.

Din luna iunie incepe pasajul de naparlire a masculilor, care se retrag in balti greu accesibile.

Ierneaza in jurul Mediteranei, in special in partea estica.