JOHN F. KENNEDY (1917-1963)

JOHN F. KENNEDY

John Fitzgerald Kennedy s-a nascut in 1917, in Brookline, Massachu-setts. A fost presedintele Statelor Unite din 20 ianuarie 1961 pina pe 22 noiembrie 1963, cind a fost asasinat la Dallas, in Texas. Voi renunta la celelalte informatii biografice referitoare la Kennedy, pe de-o parte fiindca sint cunoscute, dar mai ales pentru ca majoritatea activitatilor politice si personale ale lui Kennedy nu au nici o legatura cu prezenta sa in aceasta carte.

Peste o mie de ani de aici inainte nu o sa se aminteasca nici de Corpul de Pace, nici de Alianta pentru Progres, nici de Golful Porcilor. De aseme­nea, nu prezinta prea multa importanta nici politica lui Kennedy referi­toare la impozite sau la drepturile civile. John F. Kennedy figureaza in aceasta carte dintr-un singur motiv. El a fost cel care a initiat Programul Spatial Apollo. Daca rasa umana nu o sa se autodistruga in viitor, putem fi convinsi ca si peste 5000 de ani de aici inainte prima noastra calatorie pe luna va fi considerata un eveniment important, una dintre cele mai mari realizari din istoria omenirii.

Vom discuta mai tirziu despre importanta programului selenar. Mai intii insa, sa vedem daca John F. Kennedy este intr-adevar omul caruia ii revine meritul initierii acestei calatorii. N-ar trebui mai degraba sa acordam aceasta recunoastere lui Neil Armstrong sau Edwin Aldrin, primii oameni care au pus piciorul pe Luna? Daca am fi selectat personalitatile din cartea de fata in functie de faima fiecareia, atunci poate ca ar fi mai corect sa procedam astfel pentru ca Neil Armstrong are sanse mai mari decit John F. Kennedy sa nu fie uitat pina peste 5000 de ani.

insa, din punct de vedere al influentei exercitate, Armstrong si Aldrin nu au absolut nici o importanta. Daca ar fi avut ghinionul sa moara cu doua luni inainte de lansarea lui Apollo 11, s-ar fi gasit alti zeci de astronaut! capabili sa-i inlocuiasca.

Tot asa, ar trebui sa-1 amintim si pe Wernher von Braun sau alt pe om de stiinta ori inginer care a contribuit la realizarea calatoriei in spatiu! Fara indoiala, Wernher von Braun s-a dedicat studiului explorarilor spatiale

la fel ca alti predecesori ai sai, cum ar fi Constantin Tiolkovski, Robert [. Goddard si Hermann Oberth). insa, de indata ce s-a luat hotarirea ditica de aplicare in practica a proiectul Apollo, nici un om de stiinta -iu grup de oameni de stiinta - nu a mai avut o importanta decisiva in ;alizarea sa. Momentul crucial in calatoria selenara nu a fost un anumit roces tehnologic, ci hotarirea politica de a merge inainte si a cheltui mazeci si patru miliarde dolari pentru acest proiect.

Sa vedem cum stau lucrurile in privinta adoptarii acestei decizii politice, ire nu s-ar fi luat mai devreme sau mai tirziu si fara John F. Kennedy? inuiesc - desi nu am cum sa fiu sigur - ca pina la urma s-ar fi gasit un }vern care sa finanteze o calatorie spre Luna cu personal uman la bord. jur, John F. Kennedy nu a fortat aplicarea programului Apollo irapo-a dorintelor natiunii.

Pe de alta parte, nici nu a fost presat de oameni sa treaca la executie ;stui proiect grandios. Daca in 1959 sau 1960, Congresul Statelor Unite Ifi aprobat programul Apollo si ar fi asigurat fondurile necesare si dacai

presedintele Eisenhower s-ar fi opus, abia atunci s-ar fi putut spune ca Kennedy s-a lasat dus de valul opiniei publice, insa realitatea a fost cu totul alta. Multi americani isi doreau un program spatial, dar nu in mod deosebit. Chiar si dupa succesul lui Apollo 11, oamenii se intrebau daca a meritat sau nu efortul financiar. Bineinteles, dupa 1969, bugetul NASA a scazut considerabil.

Prin urmare, nu incape nici o indoiala ca lui ca John F. Kennedy ii revine meritul de a fi initiat proiectul Apollo. El si-a luat angajamentul in numele Statelor Unite ca va trimite pe Luna o nava spatiala cu oameni la bord, "inainte de sfirsitul acestui deceniu'. Tot el a obtinut aprobarea Congresului si a lansat programul. Sigur, pina la urma tot s-ar fi instituit un asemenea program (desi nu se stie sigur), dar Kennedy este cel care 1-a pus in practica.

Unii oameni considera chiar si acum ca proiectul Apollo a fost inutil si ca n-a avut o importanta prea mare. Pina acum nimeni n-a propus ca ziua de 20 iulie 1969 (data aselenizarii) sa fie declarata zi de sarbatoare nationala a Statelor Unite. Dar sa nu uitam ca nici Cristofor Columb nu a fost apreciat in secolul al XVI-lea, in timp ce azi realizarea lui este considerata inceputul unei noi epoci.

Chiar daca nu s-a continuat proiectul Apollo, el va fi amintit vesnic ca una dintre cele mai mari realizari ale speciei umane. Cred insa ca programul Apollo va fi reluat si calatoriile spatiale vor juca un rol mai important in viitor, decit acum. Daca se va intimpla asa, urmasii nostri vor considera ca zborul lui Apollo 11, la fel ca traversarea Atlanticului, reali­zata de Columb, a marcat inceputul unei noi ere in istoria speciei umane.