Complexul Muzeal Judetean Neamt - -Muzeul de Istorie

Complexul Muzeal Judetean Neamt - -Muzeul de Istorie

	Inaugurarea Muzeului de Istorie Neamt

	Muzeul de Istorie - astazi

-----Muzeul de Istorie Piatra-Neamt-----

Este unitatea de baza a C.M.J. Neamt. A fost infiintat in anul 1934 de catre preotul Constantin Matasa si detine cea mai importanta colectie arheologica apartinand culturii eneolitice Cucuteni (mil. IV-III i.H.). Alaturi de aceasta, in muzeu sunt prezentate civilizatia traco-geto-dacica din zona, locuirea medievala, aspecte ale istoriei locale din epocile moderna si contemporana, activitatea muzeografica din judet s.a.

Avandu-si inceputurile in anii care au urmat primului razboi mondial, cand profesorul Mihai Stamatin a organizat in incinta Liceului 'Petru Rares' Muzeul Cozla, actualul muzeu de istorie Piatra-Neamt este rezultatul activitatii laborioase si pline de pasiune a mai multor generatii de specialisti, in randul carora Constantin Matasa ocupa locul principal. Intelectual cu multiple preocupari pe linie spirituala si culturala, preotul Constantin Matasa a depistat numeroase statiuni arheologice in judetul Neamt si a intreprins numeroase sondaje de informare sau sapaturi sistematice pe baza carora a infiintat in 1934 primul muzeu exclusiv arheologic din Moldova.

Beneficiind de bogatia in vestigii a zonei si de colaborarea unor distinsi specialisti din domeniul preistoriei, Constantin Matasa a creat o institutie muzeala de prestigiu, detinatoarea celei mai mari colectii de arta neo-eneolitica din sud-estul Europei. Inca din timpul vietii sale, o serie de asezari cucuteniene (Frumusica-Bodesti, Izvoare, Calu) au devenit renumite, atat datorita descoperirii unor capodopere ale celei mai prestigioase culturi eneolitice ale Europei vechi, cat si a publicatiilor arheologice care au fost intocmite cu contributia nemijlocita sau directa a omului de stiinta pietrean.

Prin colaboratorii sai externi si prin angajarea si formarea unor specialisti proprii, muzeul din Piatra-Neamt si-a adus o contributie substantiala la cunoasterea culturii Cucuteni, dar si la cercetarea altor epoci istorice.

Expozitia permanenta prezinta evolutia comunitatilor umane de pe aceste meleaguri incepand cu paleoliticul superior si pana in epoca contemporana.

Sala 1 cuprinde descoperirile cele mai semnificative din paleolitic, mezolitic, neoliticul timpuriu si mijlociu. Sunt prezentate descoperirile care apartin aurignacianului (Ceahlau - 'Cetatuie', Bistricioara - 'Lutarie'), gravetianului (Ceahlau - 'Podis', 'Cetatica' si 'Bofu Mic', Bistricioara - 'Lutarie' si Bicaz) si swiderianului (Bicaz-Chei - 'Bardos', Ceahlau - 'Scaune' si Piatra-Neamt - 'Poiana-Ciresului'). Pentru neoliticul timpuriu si mijlociu (cultura Starcevo-Cris, culturile Ceramicii liniare si Precucuteni) de remarcat sunt descoperirile de la Lunca, Oglinzi, Grumazesti, Tarpesti, Traian-'Dealul Fantanilor' si 'Dealul-Viei', Izvoare, Ghigoiesti, Poduri s.a.

Constituind continuarea pe o treapta superioara a ultimei faze de evolutie a culturii  Precucuteni, la care s-au adaugat unele influente ale culturilor Petresti si Gumelnita, Cultura Cucuteni reprezinta cea mai importanta civilizatie a Europei vechi.

Cu o dezvoltare ce dureaza aproximativ un mileniu (3600-2500 i.Hr.) cultura Cucuteni se remarca in primul rand prin ceramica pictata cu motive in forma de spirala, meandre sau cercuri, culorile predilecte aplicate inainte de ardere fiind albul, rosul si negrul-ciocolatiu. Unele reprezentari antropomorfe pictate, desi sunt schematizate, confera ceramicii o valoare artistica incontestabila. Caracteristicile spiritualitatii cucutenienilor sunt reliefate si prin marele numar de statuete antropomorfe si zoomorfe de lut ars sau ronde-bosse, despre care se poate afirma ca apartin sculpturii.

Cercetarile au demonstrat ca aceasta cultura s-a nascut intr-o zona relativ restransa din Subcarpatii centrali ai Moldovei, care corespunde in cea mai mare parte cu actualul teritoriu al judetului Neamt. In salile 2-8 ale muzeului sunt prezentate toate cele trei faze de evolutie ale acestei culturi insistandu-se asupra caracteristicilor descoperirilor de la Izvoare - Piatra-Neamt, Bodesti - 'Frumusica', Tarpesti, Calu, Raucesti, Poduri, Traian - 'Dealul Fantanilor', Ghelaiesti, Valeni - Piatra-Neamt, Girov, Lunca, Podei s.a.

Investigatiile efectuate pe parcursul a peste sase decenii au permis, pe langa constituirea celei mai bogate colectii muzeale din toata aria ocupata odinioara de complexul Ariusd-Cucuteni-Tripolie, acumularea unui bogat volum de informatii pe baza carora s-au adus clarificari in legatura cu succesiunea celor trei faze de evolutie si cronologia culturii.

Descoperirile culturii Cucuteni prezentate in vitrinele muzeului din Piatra-Neamt sunt in deplina corelatie cu situatia din teren a judetului Neamt, fiind inregistrate pana la aceasta data peste 150 de situri arheologice. Bogatia vestigiilor din teren, patrimoniul de exceptie detinut si traditia investigatiilor au impus crearea Centrului de Cercetare a Culturii Cucuteni.

Procesul de trecere de la eneolitic la epoca bronzului (cca. 2500-2000 i.Hr.) este evidentiat de descoperirile ce apartin amforelor sferice (Piatra-Neamt, Calu, Mastacan, Serbesti, Oniceni s.a.) si culturilor Horodistea-Erbiceni (indeosebi Izvoare si Tarpesti), iar prima parte a epocii bronzului de vestigiile care sunt atribuite culturii Costisa (sala 9).

Perioada mijlocie ale epocii bronzului (aprox. sec. XVII-XV i.Hr.) este reprezentata prin culturile Costisa (Lunca, Borlesti, Poduri) si Monteoru, fiind evidentiate pe teritoriul judetului Neamt indeosebi prin situl de la Costisa, ce se afla aproximativ la 30 km sud de Piatra-Neamt.

La fel de importante sunt vestigiile de la Lunca, Silistea si Borlesti.

In perioada tarzie a epocii bronzului, teritoriul judetului Neamt a fost ocupat de comunitati ale culturii Noua (cca. 1300-1100 i.Hr.). Patrunse dinspre est triburile de pastori ale culturii Noua au produs o regrupare demografica si o restructurare teritoriala, modificand baza economica. Dintre cele peste 90 de asezari si necropole din care au fost evidentiate vestigii ale culturii Noua remarcam siturile de la Ciritei, Doina, Sabaoani, Tarpesti, Davideni, Oglinzi, Raucesti s.a. de unde provin materialele expozitionale din sala 10.

Grupul Corlateni, care este atribuit Hallstatt-ului tracic, este evidentiat prin materiale ceramice si piese de metal descoperite la Tarpesti, Dulcesti, Radeni s.a. Pentru hallstatt-ul final si prima etapa a La-Tene-ului descoperirile de la Lunca si Vladiceni documenteaza ca aria de difuziune a aspectului cultural Canlia a inclus in secolele V-III i.Hr. si zona subcarpatica a Moldovei.

Pentru secolele III-II i.Hr. de o deosebita importanta sunt descoperirile de la Davideni, Tarpesti, Ghelaiesti si Tibucani, care atesta prezenta bastarnilor (sala 11). Referindu-ne la epoca clasica de dezvoltare a civilizatiei geto-dacice mentionam ca muzeul din Piatra-Neamt a adus o contributie deosebita la cercetarea statiunilor de la Batca Doamnei, Cozla si Calu. Pe seama marturiilor arheologice descoperite in aceste situri si a datelor inscrise de geograful Ptolemeu in cunoscuta sa carte 'Geografia' se identifica actualul municipiu Piatra-Neamt, cu antica Petrodava.

Petrodava, ca si celelalte asezari contemporane de la rasarit de Carpati a fost abandonata la putin timp dupa incheierea razboaielor daco-romane si constituirea provinciei Dacia, dar aceasta nu a insemnat sfarsitul civilizatiei dacice in zona. Acest lucru este documentat de descoperirile care apartin civilizatiei dacilor liberi (secolele II-III d.Hr.), asa cum sunt cele de la Piatra-Neamt - 'Lutarie' si Darmanesti, Homiceni, Vladiceni Moldoveni, Valeni-Botesti, Sabaoani s.a. (salile 14-15).

In secolul al IV-lea d.Hr. evidentierea culturii carpice este urmarita in stransa legatura cu doi factori de maxima importanta: pe de o parte accentuarea procesului de romanizare si de integrare in contextul daco-roman predominant la nord de Dunare, iar pe de alta parte, prezenta asezarilor culturii Santana de Mures (vezi descoperirile de la Izvoare, Doina, Urecheni, Borseni, Girov etc.).

Segmentul istoric prins intre secolele V-VII d.Hr., cunoscut in literatura de specialitate sub numele de perioada formarii poporului roman este reprezentat de asezarile Manoaia, Costisa, Izvoare-Bahna, Tarpesti, Sabaoani, Borseni si mai ales Davideni, ultima fiind cea mai mare dintre comunitatile satesti documentate in spatiul est carpatic.

Pentru secolele VIII-IX deosebit de importante sunt asezarile de la Brasauti, Bornis, Izvoare-Bahna si Poiana Dulcesti care apartin unui orizont cultural ce evidentiaza transformarile culturii materiale locale catre ceea ce se cunoaste a fi civilizatia de tip Dridu, din secolele X-XI.

Daca pentru secolele XII-XIII datele sunt inegale si insuficiente, urmare si a volumului restrans de sapaturi sistematice, incepand din secolul al XIV-lea materialele astfel datate sunt mult mai numeroase. Cercetarile arheologice efectuate pe Batca Doamnei au permis identificarea unor locuinte cu caracter civil si a unei biserici, dupa cum investigatiile intreprinse la Netezi si Giulesti au dovedit prezenta unor curti boieresti si a unor gospodarii taranesti. Investigatiile sistematice efectuate in diverse zone ale judetului Neamt au permis descoperirea unor asezari rurale cum au fost cele de la Bornis-Malesti-Obarsia si Negoiesti, Negresti-Dolhesti, Cordun, Sabaoani, Corni-Strambi s.a. care adaugate centrelor urbane Piatra lui Craciun, Neamt si Roman intregesc imaginea asupra societatii romanesti in Evul Mediu.
Folosind mijloace de expunere specifice, salile 17 si 19 ale muzeului infatiseaza aspecte semnificative ale evolutiei economice sociale si culturale a judetului Neamt pe parcursul Evului Mediu, fiind consemnate evenimentele majore care s-au petrecut pe aceste meleaguri, la care localitatile tinutului Neamt s-au racordat.

Un loc aparte il ocupa Cetatea Neamt, Curtea Domneasca Piatra-Neamt si Cetatea Musatina a Romanului.

Dezvoltarea economica, sociala si culturala a comunitatilor rurale si urbane in secolele XIX-XX, cat si participarea locuitorilor judetului la marile evenimente care s-au petrecut in acest timp (Revolutia de la 1848, Unirea Principatelor, Razboiul de Independenta, Primul Razboi Mondial, Marea Unire de la 1918, Al Doilea Razboi Mondial) sunt evidentiate in salile de la etaj, prin numeroase documente, fotografii, arme, medalii si obiecte de epoca (salile 20-24).

Salile 25-26 sunt rezervate cabinetului numismatic.

Sala omagiala 'Constantin Matasa' prezinta evolutia muzeografiei nemtene (sala 27), iar pentru prezentarea expozitiilor temporare a fost reamenajata sala 28.

Cercetarea stiintifica desfasurata in cadrul institutiei este valorificata prin revista Memoria Antiqvitatis, in care studiile arheologice sunt predominante. Incepand din 1969 si pana in prezent au fost editate 12 volume, cel de-al 13-lea aflandu-se sub tipar.

Piese de valoare exceptionala aflate in Muzeul de Istorie Piatra-Neamt:

n    Soborul zeitelor

n    Hora de la Frumusica

n    Vasul cu colonete de la Izvoare - Piatra-Neamt

n      Tezaurul de la Radeni

Programul de vizitare:
zilnic: 9-17 (octombrie - martie); 10-18 (aprilie - septembrie). Luni: inchis.