Laurence Sterne 1713-1768

Laurence Sterne

1713-1768

Pentru ca, intr-adevar, daca Tristram Shandy nu ar fi existat, ar fi trebuit sa spunem ca nici aceasta realizare, la douazeci de ani dupa Pamela, nu ar fi fost posibila. Cred ca mostenirea lui Sterne, poate fi apreciata la justa sa valoare numai in ultimii ani si de catre o minte constientizata de Muntele vrajit, Ulise si In cautarea timpului pierdut.

Benjamin H. Lehman, Of Time, Personality and the Author

Ar fi interesant sa ne imaginam cum ar fi privit Laurence Sterne, contemporanii sai si criticii ulteriori includerea lui in paginile acestei carti. Fara indoiala ca Sterne s-ar fi simtit razbunat. La urma urmei, el a afirmat ca „am scris nu ca sa am ce manca, ci ca sa imi castig faima'. Probabil ca ar fi fost incantat sa constituie o prezenta subversiva intr-o clasificare a celor mai auguste figuri literare. Desi Tristram Shandy i-a adus lui Sterne notorietatea, a ramas una dintre marile ciudatenii ale literaturii. Pentru criticii contemporani ostili precum Richardson, Walpole, Goldsmith si cititorii mai tarzii ca THACKERARY [41] si Coleridge, Tristram Shandy nu era decat un amalgam de obscenitate si sentimenta­lism turnat intr-o forma artistica incifrata si perversa. „Nimic ciudat nu poate dura prea mult', a decretat Samuel Johnson. „Tristram Shandy are zilele numarate.'

Dar s-a dovedit ca dr. Johnson nu a avut dreptate; cartea si autorul lui au dainuit si, mai ales in secolul al XX-lea, cand romanul a luat amploare, Tristram Shandy s-a dovedit a nu fi nici pe departe o strada infundata, ci principalul drum al romanului. Reflectia interioara din roman, sfidarea reprezentata de neincrederea intentionata, tensiunea complicata intre viata si artificiu, toate aceste elemente ale romanului, de la Don Quijote incoace, ocupa la Sterne un loc remarcabil. Provocarea lui subversiva este elementul central al romanului modern si principala sa mostenire literara.

Influenta exercitata de Sterne asupra subminarii radicale a conventiilor romanului este remarcabila, manifestandu-se de timpuriu in evolutia sa artistica. Chiar si frapanta definitie data de Picasso artei moderne poate fi vazuta ca o continua dezvoltare artistica. Nimic comparabil nu ne este sugerat de cariera lui Sterne, caci Tristram Shandy se napusteste pe scena in momentul in care Sterne avea patruzeci si sase de ani de viata si douazeci si unu de ani de activitate ca functionar marunt si diletant. S-a nascut in Clonmel, Irlanda, ca fiu al unui marunt subofiter, obligat sa se mute din garnizoana in garnizoana, in 1731, cand i-a murit tatal, Sterne a ramas fara nici un ban, dar a fost trimis la Colegiul Jesus, la Cambridge, prin generozitatea unui var. in anii studentiei nu s-a facut remarcat prin nimic, insa a citit foarte mult si a devenit membru al unei asociatii studentesti numita Demoniacs. Pe cand era inca student la universitate s-a imbolnavit de tuberculoza, care avea sa-l chinuiasca toata viata. Cu ajutorul unchiului sau, vicar la Catedrala York, Sterne a obtinut un post marunt de cleric si a fost apoi hirotonisit in 1738, devenind vicar la Sutton-in-the-Forest, in apropiere de York, unde a slujit pana in 1759. S-a casatorit cu Elizabeth Lumley in 1741, dupa ce i-a facut curte timp de doi ani, dar casnicia lor a fost un esec. Femeia a innebunit in 1758, cu un an inainte ca Sterne sa inceapa sa scrie capodopera sa comica, Tristram Shandy. Pana in acest moment, viata lui Sterne nu s-a remarcat prin nimic exceptional: un amator cultivat care s-a apucat de pictura si de muzica si a scris predici, cateva lucrari politice pentru ziarele din Yorkshire, precum si o satira la adresa comportamentului ecleziastic necuviincios din York, Istoria unei haine calduroase de paza. Avea preocupari in diverse domenii artistice si intelectuale, dar nimic nu prefigura resursele imaginative pe care le-a exploatat in romanul lui. Dupa ce au fost mai intai respinse de un editor, primele doua volume din Tristram Shandy au aparut in York in 1759 si la Londra in 1760. Ele au produs imediat senzatie, si Sterne s-a trezit peste noapte o celebritate literara recunoscuta atat in tara, cat si in strainatate. Pana in 1767, anul premergator mortii, aveau sa mai apara alte sapte volume suplimentare ale romanului sau si un plan initial ,cu mai multe volume pe care nu a mai apucat sa le scrie. Din cauza bolii a fost nevoit sa plece in strainatate in 1762, petrecand o bucata de vreme la Toulouse, in Franta. Reflectiile cu privire la calatoriile sale in Franta si Italia au facut obiectul lucrarii Calatorie sentimentala (1768). A publicat si vo­lume de predici semnate Dl. Yorick, pseudonimul cu care a semnat Sterne Tristram Shandy. Povestea de dragoste cu doamna Eliza Draper a fost consemnata intr-un jurnal intim, publicat abia in 1904. Sterne a murit de pleurezie, plin de datorii, la Londra, intr-un apartament mobilat.

Titlul complet al capodoperei comice' a lui Sterne, Viata si opiniile lui Tristram Shandy, gentleman, este una din nenumaratele sale glume, caci ^Jn pofida titlului, cartea ne ofera foarte putine date despre viata eroului si ⁿici una cu privire la opiniile lui; mai mult chiar, nasterea acestuia se Produce abia in volumul al patrulea, cu putin timp inainte de a se ajunge m punctul culminant al romanului. Aceasta structura ii sugereaza cititorului ^ca, indiferent de asteptarile conventionale, acestea ii vor fi infirmate in

roman. Steme porneste de la premisa ca modelul de viata din roman trebuie sa induca in eroare, fiind un rezultat al artificiului pe care autorul cartii il recunoaste in mod deschis. Viata nu se manifesta neaparat printr-o insiruire lineara de incidente dramatice grupate in asa fel incat sa conduca la o interpretare morala agreabila, ci este fragmentata si schimbatoare, un complex de asociatii si influente care sunt deopotriva legate de trecut si de viitor. Pentru a intelege viata lui Shandy, trebuie sa incepem nu cu nasterea lui, ci cu conceperea si diversele imprejurari care au concurat la zamislirea omului, inclusiv modul cum i s-a dat numele, cum a fost for­mat si jignit, in Tristram Shandy se intampla totusi foarte putine lucruri dramatice conventionale, iar naratiunea respinge cu indarjire un aranjament al evenimentelor intr-o intriga clar definita. Este vorba mai curand de digresiuni generate de alte digresiuni, de pagini intregi de balbaieli savante care impiedica inaintarea actiunii. Romanul se refera la familia Shandy -venerabilul Walter Shandy, tatal lui Tristram, unchiul lui Tristram, Toby, militar in rezerva, al carui hobby este stiinta fortificatiilor de atac, si caporalul Trim, slujitorul lui. in lumea lor ingusta exista o multime de contradictii si ambiguitati, materie prima atat pentru farsa, cat si pentr sentimente.

Povestea lui Tristram incepe cu comedia conceptiei sale. intr-o' metafictiune moderna, cartea lui Sterne este un roman consacrat modului cum trebuie scris un roman in care detaliile din viata lui Tristram intra in competitie cu problemele si distorsiunile premergatoare in limbaj si tiparitura. Sterne ii aminteste in permanenta cititorului ca romanul nu este viata, ci o aproximare a acesteia transpusa in text. Exista o pagina neagra pentru moartea lui Yorick si o pagina alba pentru ca cititorul s-o descrie el insusi pe vaduva Wadman, precum si un grafic menit sa ilustreze intentia narativa. Glumele vizuale subliniaza conceptia mai profunda a autorului potrivit careia viata este mult mai complexa decat lasa sa se inteleaga cele mai multe romane, iar experienta literara este in mod inevitabil modelata de artist si de materialul artistic de care dispune acesta. Dizlocarea timpului si deplasarea accentului spre semnificatiile mai ample reflectate in cele mai multe detalii banale ale vietii inglobeaza o notiune similara a fluxului si sugestivitatii vietii pe care o va dezvolta PROUST [69] in capodopera sa moderna. Regasim, de asemenea, si mare parte din eruditia lui JOYCE [76], ca si prelucrarea unor date care tin de experienta, in esenta, Tristram Shandy are in comun cu ambii maestri ai modernismului ideea ca viata se opune reducerii la un set de formule ale perceptiei si ca imaginatia, in toata complexitatea sa, este cea care domina experienta, in contrast cu gandirea ordonata si rigida a secolului al XVIII-lea, Sterne manifesta o mare toleranta pentru absurd. Indignarea salbatica a lui SWIFT [21] sau lumea absurd de amara a lui BECKETT [93] cedeaza locul, in cazul lui Sterne, dezordinii haotice a vietii si experientei umane.

Desi a indepartat din carte orice fel de iluzii consolatoare si le-a facut bucatele cu o perversitate care ne mai uimeste si astazi, Sterne reuseste sa ne delecteze cu imaginile de viata pe care le dezvaluie si cu performanta sa remarcabila.