Cauzele principale ale accidentelor de circulatie

Cauzele principale ale accidentelor de circulatie

Accidentele de circulatie pot avea atat cauze care participa direct cat si cauze care participa prin mediere.

1. Variabilele contextuale care participa direct la accidente

1.1. Factorul uman

Particularitatile factorului uman sunt de natura comportamentala, psihologica, fiziologica, socioprofesionala, cultural-educativa si patologica.

Studii efectuate in tara noastra mentioneaza ca mai mult de jumatate din accidente pot fi puse pe seama conducatorilor auto, dar si pietonii sunt implicati in mai mult de o treime din acestea.

Pietonii, biciclistii si motociclistii se numara printre categoriile cele mai vulnerabile de utilizatori ai drumurilor.

Conform statisticilor Politiei Romane, in anul 2003 au avut loc 6654 accidente rutiere si s-au inregistrat 2235 de decese si au fost ranite grav 5538 de persoane.

Cauzele principale ale accidentelor de circulatie mortale raportate la numarul accidentelor grave sunt:

adormirea conducatorului auto la volan (53%),

consumul excesiv de bauturi alcoolice (48%),

neatentia (44%),

excesul de viteza (42%),

efectuarea de depasiri neregulamentare (38%),

neacordarea prioritatii (24%).

Dupa alte statistici, aproape o patrime din accidentele de circulatie grave si usoare se datoresc excesului de viteza, o a doua patrime consumului de alcool, neacordarii prioritatii conducatorilor de biciclete si adormirii la volan si o treime neatentiei, depasirilor neregulamentare si neacordarii prioritatii pietonilor.

Omul de la volan este altul decat cel din familie, din societate sau de pe strada. In general educatia, cultura, mediul familial si social imprima individului un anumit comportament, un anumit conventionalism care ascunde defectele caracteriale si temperamentale. Acelasi individ care in societate si in familie apare ponderat, conciliant, cu tact si intelegere, la volan - imprumutand ceva din forta si viteza masinii - devine impulsiv, agresiv, de nestapanit. Pe de alta parte conducerea unui vehicul constituie un factor de stress, de tensiune psihica si nu totdeauna de relaxare. . (Hartling L. et al., 2004)

Conducerea auto impune integritate psihica, inteligenta, atentie, vointa, judecata corecta. Alte cauze de accidente, care au o reprezentare procentuala mai redusa sunt:

conducerea neautorizata a vehiculului,

circulatia pe banda interzisa, inclusiv pe mijlocul drumului,

nerespectarea distantei de securitate dintre vehicule,

neasigurarea vehiculului la manevra inspre inapoi.

S-a constatat ca aproape jumatate din numarul pietonilor accidentati mortal erau sub efectul bauturilor alcoolice, 43% erau copii fara supraveghere din partea adultilor, 33% nu se asigurasera inainte de traversare, 22% traversau strada prin locuri nepermise.

Din toate aceste date rezulta ca majoritatea accidentelor sunt produse prin diverse conduite comportamentale eronate ale factorului uman, indiferent de statusul de conducator auto sau de pieton, sugerand perspectivele benefice ale influentarii lor programe educationale cuprinzatoare si permanente.

Dupa statisticile moderne din diferite tari, factorul uman, considerat ca predominant in cadrul sistemului om - vehicul - strada este raspunzator de producerea a 70-90% din totalul accidentelor de circulatie.

Celelalte componente ale sistemului actioneaza tot prin intermediul factorului uman cu ipostazele sale active de conducator auto, pieton, biciclist sau carutas. Numai calitatea de ocupant al unui vehicul ii confera o postura de victima pasiva "intamplatoare" intrucat suporta un efect indus de o forta la declansarea careia nu are nici un coeficient de participare.

Securitatea conducerii depinde in cea mai mare masura de integritatea functiilor senzoriale si a reflexelor de acomodare. Locul prioritar al excesului de viteza in cauzalitatea accidentelor este explicat in mare masura prin instalarea la 150 km/ora a scotomului spatial cinetic, ceea ce inseamna ca timpul de latenta dintre informatia privind existenta unui obstacol la 10 metri inainte si reactia motorie protectoare dureaza exact atat cat este necesar vehiculului sa parcurga distanta pana la obstacol, coliziunea fiind inevitabila. (Durbin D.R., Chen I., Smith R., Elliott M.R., Winston F.K., 2005,)

Reducerea campului vizual cu stergerea detaliilor de la periferie creeaza greutati in conducere, caci este necesara o vedere laterala buna pentru perceperea obstacolelor care apar prin surprindere. Dificultatea este mai pregnanta noaptea.

O problema deosebit de importanta este adaptarea retinei la variatiile bruste de la intuneric la lumina intensa si invers. Proiectarea brusca a unui fascicul puternic luminos depaseste puterea de adaptare a retinei, ramane o imagine luminoasa in campul vizual care reduce contrastele si impiedica distingerea obiectelor. Acestui fapt i se datoreaza accidentele de circulatie prin orbirea cu farurile.

Pe masura ce viteza medie de circulatie a crescut, a iesit mai mult in evidenta faptul ca o buna parte din boli poate avea influenta nefasta asupra conducatorului aflat la volan. Statisticile situeaza pe primul loc bolile aparatului cardio-vascular, si anume:

cardiopatia ischemica;

infarctul miocardic;

fibrilatia;

blocul atrioventricular de gradul II si III;

hipotensiuni arteriale sub 90 mmHg valoarea sistolica;

hipertensiuni arteriale peste 220 mmHg valoarea sistolica si peste 120 mmHg valoarea diastolica.

Diabetul zaharat instabil sub terapie cu doze mari de insulina, crizele de hipoglicemie indiferent de etiologie influenteaza in mod nefavorabil conducatorul auto.

Pierderile de cunostinta la volan pot fi cauzate de:

- tumorile cerebrale;

- edemul cerebral;

- epilepsia.

Din domeniul psihiatriei sunt considerate "contraindicatii pentru calitatea de conducator de autovehicule":

psihoze periodice, ciclice, procesuale, chiar in faza de remisiune;

psihopatii sau stari psihopatologice cu trasaturi de impulsivitate, instabilitate emotionala, agresivitate;

alcoolism cronic;

toxicomanie;

oligofrenie,

bolnavi cu alte suferinte psihice care necesita cure prelungite cu substante psihotrope.

Factorul drum

Factorul drum intervine ca element favorizant in producerea accidentului rutier, prin:

ingustime;

terasament erodat sau denivelat;

curbe necorespunzator construite;

semnalizari defectuoase;

conditii favorabile de derapaj.

Intr-o statistica efectuata de V. Buzea si colaboratorii se arata ca probabilitatea producerii accidentelor este mai mare in conditiile unui trafic aglomerat, dar letalitatea predomina pe reteaua rutiera din afara oraselor.

Intersectiile de drumuri, indeosebi cele necorespunzator sau deloc semnalizate, joaca un rol in producerea unui accident rutier, cu preponderenta in zonele urbane si mai rar extravilan. Virajele la stanga in intersectii par a fi cele cu potentialul cel mai ridicat de producere a unui accident. Modernizarea intersectiilor si ramificatiilor soselelor au avut efecte spectaculoase in unele tari precum SUA, prin reducerea ratei accidentelor.

Exista unele diferente structural-functionale privind drumurile actuale din urban, din comune si dintre diverse localitati care pot contribui, dupa caz, la amplificarea sau dimpotriva la reducerea riscului de accident.

In asezarile urbane pietonii dispun de zone proprii de deplasare, separate in plan orizontal sau in planuri supra- sau subterane (pasaje pietonale), concepute tocmai pentru a nu interfera cu mijloacele de transport, in scopul diminuarii riscului de accident.

Factorii principali cu rol in asigurarea gradului de securitate in circulatia pe drumurile din asezarile rurale sunt pantele, curbele, distanta de vizibilitate si nivelul de iluminare.

Pe autostrazi pot avea loc accidente datorita substimularii informationale prin monotonia ambiantei si oprirea brusca a unui vehicul aflat intr-o coloana, oprire urmata, in conditiile cresterii vitezei fluxului de vehicule de coliziuni in lant.

Pentru desfasurarea circulatiei in conditii optime de rulare, drumurile trebuie sa fie suficient de largi, pentru a asigura un trafic fluent, lipsit de riscuri. Realizarea a doua sau chiar trei benzi pe acelasi sens pe marile axe rutiere, reprezinta o conceptie rationala ce asigura maxim de siguranta.

Semnalizarea rutiera este deosebit de importanta pentru o circulatie in conditii de deplina siguranta. Semnele de circulatie trebuie amplasate in toate zonele unde se impune acest lucru, iar amplasamentul trebuie sa fie vizibil de la distanta suficienta pentru ca cel de la volan sa poata actiona in consecinta. Lipsa unor semnalizari rutiere, sau amplasarea lor in locuri slab vizibile, cresc sensibil riscul potential de producere a accidentelor.

1.3. Factorul vehicul

Securitatea rutiera depinde doar intr-un procent de 12% de starea tehnica a vehiculului, comparativ cu participarea celorlalti factori din sistem: omul (70%) si drumul (29%).

Pentru o circulatie in conditii de securitate rutiera este necesar ca vehiculul sa aiba efectuata revizia tehnica periodica, iar starea tehnica a acestuia sa corespunda standardelor cerute de reglementarile in vigoare. Unele state cu venituri mici si mijlocii nu isi pot permite costul introducerii imbunatatirilor in designul si realizarea automobilului care ar permite reducerea accidentelor mortale.

Factorul vehicul se refera la defectiuni tehnice privind:

sistemele de franare;

directia;

sistemele de iluminare si de semnalizare;

cauciucurile.

Viteza excesiva intervine in mare masura in producerea accidentelor. Competitia intre marii constructori de automobile face ca acestea sa fie tot mai puternice, mai performante, avand astfel posibilitatea de a circula cu viteze din ce in ce mai mari. In acest mod, va apare o neconcordanta intre viteza mare a vehiculului si posibilitatile oarecum limitate ale sistemului de franare, cat si ale anvelopelor favorizand astfel producerea accidentelor de circulatie.

2. Variabile contextuale ce participa prin mediere

2.1. Factorii naturali sunt reprezentati de fenomenele telurocosmice si de fenomenele meteorologice.

Dupa V. Frunza se inregistreaza mai multe accidente in timpul iernii, anotimp caracterizat prin vanturi puternice, zapezi, gheata, o perioada mai mare de intuneric comparativ cu perioada de lumina si temperaturi scazute. Cand starile depresive favorizate de vreme sunt mai frecvente, oboseala apare precoce si evolueaza mai rapid. Pe soselele umede pe care se circula cu viteze mai mari de 90 km/ora, apa de ploaie formeaza o pelicula intre pneu si asfalt, facilitand derapajul, si posibil, accidentul

2.2. Factorii socio-economici

Urbanizarea. Cresterea densitatii umane, intensificarea relatiilor interpersonale si intercomunitare ca si mobilitatea mai mare a diferitelor grupe populationale cu o optica moderna asupra calitatii vietii, sunt factori care au condus la adoptarea de solutii capabile sa anuleze sau sa reduca in mare parte constrangerile temporo-spatiale.

Sistematizarea. Modalitatile de optimizare a elementelor specifice, structurat functionale ale sistematizarii (zonele de locuit, de transport, industriale) incorporeaza o anumita valoare de reglare a participarii factorilor directi la producerea accidentelor de circulatie, de altfel statisticile mentioneaza ca trei patrimi din accidentele grave se produc in localitatile urbane sau rurale.

2.3. Factorii culturali-educativi

Evolutia profesiunilor. Consecinta a trebuintelor sporite de rezolvare a complexelor relatii personale si interumane de toate categoriile, profesiunile au evoluat complementar nivelului de cultura, civilizatie si progres a societatii. Multe din profesii asigura utilizarea vehiculelor sau sunt dependente de ele.

Masurile legislative. Asigura cadrul juridic al raporturilor interumane din punctul de vedere al evenimentelor posibile in domeniul transporturilor, contribuind la amplificarea ecoului educativ al ansamblului actiunilor sociale prin promovarea predominanta a aspectelor profilactice si a gradualizarii in functie de contextul integrat al abaterii.