 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Alpinism | Arta cultura | Diverse | Divertisment | Film | Fotografie |
| Muzica | Pescuit | Sport |
Sistemul de conducere a activitatii oricarei intreprinderi poate fi definit ca fiind totalitatea elementelor componente si a relatiilor dintre acestea, structurate intr-un anumit cadru organizatoric in care se realizeaza procesele de conducere, desfasurate in vederea stabilirii si infaptuirii unor obiective.
Acesta este compus din urmatoarele subsisteme in functie de sfera conducerii in timp si spatiu :
subsistemul conducerii de ansamblu
subsistemul conducerii operative
Intre aceste doua subsisteme exista o stransa legatura, un schimb reciproc de informatii, ceea ce presupune ca fiecare subsistem prezinta o anumita autonomie si independenta.
Conducerea activitatii intreprinderii cuprinde toate domeniile:
productie, aprovizionare, desfacere, personal.
Importanta acesteia este data de caracterul spectaculos al influentelor pe care conducerea operativa a productiei le poate genera in activitatea intreprinderii.
Desfasurarea ritmica a fabricatiei in oricare intreprindere intervine cu o, contributie majora la obtinerea profitului.
Nerealizarea la timp de catre o subunitate de productie a unor piese sau subansamble, determina imobilizarea de produse finite.
Conducerea operativa a productiei reprezinta ansamblul cunostiintelor necesare repartizarii sarcinilor de productie pe executanti si pe perioade scurte de timp, corelarii si coordonarii fabricatiei oricarui produs in toate fazele procesului tehnologic.
Conducerea operativa a productiei este o componenta de sine statatoare a subsistemului conducerii operative, realizand schimb reciproc de informatii cu toate elementele acestui subsistem si urmareste detalierea sarcinilor de productie din programul de productie al agentului economic, pe executanti si pe perioade scurte de timp, coordonarea verigilor de productie executante si controlul permanent al realizarii sarcinilor repartizate cu scopul luarii deciziilor care sa asigure o eficienta economica ridicata.
Ansamblul actiunilor orientate in directia realizarii obiectivelor care decurg din formularea data conducerii operative a productiei isi gasesc concretizarea in functiile sale, si anume:
functia de informare
functia de fundamentare a normativelor necesare repartizarii in timp si spatiu a sarcinilor de productie
functia de elaborare a programelor de productie operative
functia de urmarire si reglare operativa a productiei
Functia de informare se refera la fluxul de informatii ascendent sau descendent ce se stabileste intre compartimentul de programare, lansare si urmarire a productiei si celelalte compartimente din intreprindere.
Pentru realizarea corespunzatoare a actiunilor sale, compartimentul de pregatire, lansare si urmarire a productiei primeste de la compartimentul de pregatire a fabricatiei informatii referitoare la structura articolelor constructive ce trebuie executate ; de la verigile de productie primeste informatii referitoare la marimea capacitatilor de productie, starea tehnica a utilajelor si instalatiilor.
Prin prelucrarea informatiilor primite, compartimentul de pregatire, lansare si urmarire a productiei elaboreaza o serie de documente care servesc la declansarea productiei.
Totodata, compartimentul de pregatire, lansare si urmarire a productiei constituie o sursa de informare a altor compartimente, inclusiv cele apartinand sistemului conducerii de ansamblu.
Cea mai mare parte a informatiilor transmise de compartimentul de pregatire, lansare si urmarire a productiei se refera la evolutia si rezultatele fabricatiei.
Functia de fundamentare a normativelor necesare repartizarii in timp si spatiu a sarcinilor de productie are un continut complex si include probleme de stabilire a ritmurilor de fabricatie, a marimii loturilor de fabricatie, de calcul a duratelor ciclurilor de fabricatie.
Prin aceste normative se pun bazele repartizarii in timp si pe executanti a sarcinilor de productie.
Aceasta functie asigura premisele cresterii eficientei economice.
Functia de elaborare a programelor de productie operative cuprinde probleme referitoare la desfasurarea sarcinilor de productie din programul de productie anual al intreprinderii pe perioade scurte de timp si pe verigi de productie.
Continutul acestei functii se refera la o categorie de probleme complexe cum ar fi : stabilirea sarcinilor fizice, ordonantarea fabricatiei, determinarea termenelor de incepere a executiei operatiilor tehnologice, repartizarea operatiilor pe locuri de munca.
Unele probleme particulare de repartizare sunt cele de 'afectare', "incarcare', 'alocare' si 'uniformizare' a resurselor.
In procesul de elaborare a programelor de productie operative se asigura echilibrul intre verigile de productie care concura la executarea sarcinilor programate, ceea ce inseamna ca prin aceasta functie se pun bazele unei activitati ritmice, neintrerupte.
Functia de urmarire si reglare operativa a productiei are un caracter preventiv si consta in aceea ca pe baza unui control sistematic, descopera la timp cauzele care genereaza abateri de la desfasurarea normala a procesului de productie.
Uneori, datorita influentei factorilor subiectivi, abaterile nu mai pot fi preintampinate, iar dereglarile in realizarea programelor de productie operative sunt inevitabile.
In acest caz, printr-o activitate de reglare, programele de productie operative sunt reactualizate sub aspectul volumelor, termenelor si ordinii de executie.
Totodata, se stabilesc masuri pentru recuperarea intarzierilor in realizarea programelor de productie operative.
Analiza detaliata a activitatii de conducere operativa a productiei evidentiaza ca aceasta cuprinde un ansamblu de subactivitati care se refera la programare, lansare, si urmarire. Intre aceste subactivitati, fiecare avand obiective distincte, exista, atat din punct de vedere al sistemului informational cat si a celui decizional o stransa interdependenta, un schimb reciproc de informatii care se genereaza in cadrul programarii, se transmit subactivitatii de lansare, pentru ca apoi, prin urmarire, sa se inchida circuitul din nou la programare.
Relatia de feed-back, specifica conducerii operative a productiei este prezentata mai jos.
Antrenarea, ca functie a conducerii operative a activitatii de productie, consta in transmiterea subiectului condus, a sarcinilor ce urmeaza a fi indeplinite pentru realizarea obiectivelor stabilite.
Transmiterea sarcinilor de productie, ca etapa urmatoare fundamentarii deciziilor de concretizare a sarcinilor de productie in timp si spatiu, se realizeaza in cea mai mare masura prin intermediul lansarii in fabricatie.
Lansarea in fabricatie desemneaza ansamblul lucrarilor cu privire la elaborarea, multiplicarea si difuzarea documentelor economice in vederea declansarii executiei sarcinilor de productie, la nivelul locurilor de munca.
Ca element component al conducerii operative a productiei, lansarea se situeaza in avalul programarii ca operationalizare a planificarii si previziunii si in amontele controlului produselor in productie.
Aceasta pozitionare arata ca lansarea este fundamentata de programarea sarcinilor de productie.
Lansarea in fabricatie constituie un prim punct de control preventiv al cheltuielilor eu materia prima si salariile executantilor directi, astfel ca acesta sa urmeze o destinatie rationala.
Pe baza acestui cadru se atribuie lansarii in fabricatie urmatoarele obiective :
stabilirea cheltuielilor normate cu materia prima si manopera pe unitatea de produs si total produse cuprinse in programele de fabricatie;
asigurarea esalonata, in functie de cerintele subactivitatii de programare, a tuturor informatiilor necesare locurilor de munca pentru executia produselor;
rationalizarea documentatiei economice care circula la executantii directi;
reducerea deplasarilor executantilor directi pentru prelucrarea si
restituirea documentatiei;
utilizarea unor sisteme moderne de lansare a produselor in fabricatie care sa asigure reducerea costului de productie si cresterea operativitatii in asigurarea informatiilor necesare executiei si dimensionarii cheltuielilor de productie.
Documentele economice de lansare in fabricatie a produselor se elaboreaza pe baza informatiilor din subactivitatea de programare a productiei si din activitatea de pregatire tehnica a productiei.
Pe baza informatiilor cuprinse in programele operative si documentatia constructiva si tehnologica, in cadrul subactivitatii de lansare se elaboreaza in principal urmatoarele documente: bonurile de consum, notele de predare a pieselor, fisele de insotire, borderoul documentelor de lansare.
Continutul, formatul si frecventa acestor documente depind de conditiile de fabricatie precum si de metodele de programare si mijloacele tehnice de prelucrare a datelor utilizate.
Problema evidentei documentelor de lansare este importanta avand in vedere ca aceasta trebuie sa asigure conditiile de control pentru orice organ de verificare postoperativ.
Evidenta se realizeaza prin exemplare 'martor' din borderourile de
materiale si manopera, care se pastreaza in lansare, al caror continut trebuie verificat pentru a se stabili inscrierea tuturor documentelor elaborate.
Difuzarea documentelor de lansare trebuie precedata de operatia de grupare a documentelor de lansare pe destinatii, care sunt atelierele sau sectiile de productie.
La unele intreprinderi difuzarea documentelor de lansare se sincronizeaza cu difuzarea documentelor tehnice si anume : desene si fise tehnologice.
Difuzarea se incheie cu predarea documentelor de lansare la lucratorii din sectii, care, dupa verificarea acestora, semneaza si dateaza borderourile 'martor' ca o confirmare a primirii.
Operatia de arhivare se face prin clasarea tuturor borderourilor 'martor' in bibliorafturi sau alte tipuri de dosare, pe comenzi, in cadrul comenzilor grupandu-se pe sectiile primitoare.
Este reprezentata de un ansamblu de actiuni orientate spre trei directii :
urmarirea pregatirii fabricatiei
urmarirea functionarii utilajelor si instalatiilor
urmarirea indeplinirii sarcinilor de productie programate
Urmarirea pregatirii fabricatiei se refera la acele actiuni prin care se constata daca sunt asigurate conditiile organizatorice si materiale necesare inceperii executiei produselor.
Daca aceste conditii sunt asigurate se ordoneaza in sirul de asteptare intreaga documentatie de lansare.
Pe masura ce locurile de munca devin disponibile, documentatia de lansare se transmite executantilor pentru realizarea produselor prioritare.
Daca in sirul de asteptare exista produse pentru care nu sunt asigurate conditiile organizatorice si materiale necesare inceperii executiei la data calendaristica stabilita, se adopta masurile de urgenta astfel incat inceperea executiei sa fie amanata cat mai putin.
Urmarirea functionarii utilajelor si instalatiilor furnizeaza informatii cu privire la folosirea acestora pe schimburi, zile si pe intreaga luna, evidentiindu-se orele de functionare si nefunctionare.
Orele de nefunctionare sunt consemnate pe cauze: avarii, lipsa energie, lipsa materii prime, lipsa comenzi, lipsa forta de munca.
Lunar, pe grupe de utilaje si instalatii, la nivelul atelierelor si sectiilor de productie si centralizat, pe intreprindere, se urmareste functionarea si nefunctionarea utilajelor si instalatiilor.
Urmarirea indeplinirii sarcinilor de productie programate are un continut deosebit de complex si contine o sinteza a intregului mod de desfasurare a procesului de productie.
Cu aceasta ocazie se evidentiaza, printr-o urmarire a miscarii produselor in diferitele stadii de fabricatie, gradul de indeplinire a sarcinilor programate.
In cadrul acestei directii a urmaririi productiei isi gasesc rezolvarea probleme cum sunt: predarea produselor la depozit, predarea-primirea produselor intre subunitatile de productie si formatiile de lucru, predarea la magazie a materialelor neutilizate in procesul de productie.
Informatiile rezultate din subactivitatea de urmarire, redate in diferite rapoarte, au o deosebita importanta pentru subactivitatea de programare.
Aceste informatii servesc la calculele de actualizare a capacitatilor de productie, la corectarea programelor de productie initiale sau la elaborarea unor noi programe de productie.
Societatea comerciala 'Confectia' S.A. Tg.Jiu a fost infiintata, in baza Hotararii Guvernului nr.1272/8.12.1990.
Fabrica de confectii Tg.Jiu, a luat fiinta la 4 noiembrie 1940, intr-un local nou, special amenajat pentru croitorie si cizmarie, ca urmare a transferarii Atelierului de Confectii din Cluj, apartinand Centralei A.P.A.C.A. - Bucuresti.
Fabrica si-a inceput activitatea cu 90 masini de cusut simple actionate electric, odata cu punerea in functiune a uzinei electrice proprii.
In aceasta perioada, fabrica avea 120 de muncitori si 11 posturi personal administrativ, personal care s-a mentinut la acelasi nivel pana in anul 1948, cand se trece la organizarea productiei pe faze de operatii.
Din anul 1950, s-au alocat fonduri pentru achizitionarea de masini si utilaje sunt pregatiti si angajati si alti muncitori trecandu-se le executarea de noi produse uniforme militare, uniforme pentru anumite institutii ca : Posta si C.F.R.
In anul 1955 sa marcheaza trecerea la o noua organizare a procesului de productie, aplicand sistemul 'PROD SINCRON' care a permis trecerea la productia de confectii destinate fondului pietii, profilul fiind imbracamintea exterioara: bluze, jachete, impermeabile pentru barbati, femei si copii, organizandu-se si primul nucleu de creatie al fabricii.
In perioada anilor 1956-1960, s-au adus noi utilaje cu caracteristici superioare, productivitatea muncii dublandu-se in anul 1960 fata de anul 1955, dandu-se si spatiilor de productie o folosinta corespunzatoare.
Perioada anilor 1961-1965, a insemnat o specializare a colectivului de muncitori, ajungand sa se execute o forma variata de produse cu un grad sporit de complexitate, renuntandu-se definitiv la productia pentru armata si pregatind fabrica pentru productia de export, prima livrare fiind in anul 1967.
In perioada urmatoare productia de export ocupa pana la 25% din volumul total, iar in anul 1975, are loc prima investitie de amploare, practic dublandu-se capacitatea de productie.
In anul 1985, are loc o modernizare a procesului de productie si in special pentru amenajarea spatiilor de depozitare si formare loturi pentru export.
Incepand cu acest an productia de export ajunge pana la 80%, intreprinderea specializandu-se pentru produsele de imbracaminte exterioara: scurte, bluze, jachete, vindiacuri, impermeabile, partenerul principal fiind fosta U.R.S.S.
Activitatea de baza a societatii o constituie proiectarea, producerea si comercializarea de confectii, promovarea si punerea in aplicare a initiativelor de interes motivand in domeniul fabricatiei de confectii din tesaturi, prestarea de servicii privind intretinerea si repararea utilajelor.
Cu o vechime de peste 50 ani, unitatea a progresat de la profilul de
imbracaminte de lucru, salopete, echipament sport la confectii moderne pentru export, in sistem lohn, combinezoane si bluzoane pentru ski, scurte, hanorace, imbracaminte de moda pentru femei.
S.C. ' CONFECTIA ' S.A. Tg-Jiu are urmatoarele obiecte de activitate :
Producerea si comercializarea produselor de confectii textile atat pe piata interna cat si la export.
Executarea de piese de schimb si dispozitive in atelierele proprii.
Executia de intretineri, service, reparatii si reconditionari la utilajele din dotare.
Executia unor activitati industriale de aprovizionare, desfacere, social culturale precum si alte activitati necesare realizarii obiectivelor sale.
Pentru realizarea obiectului sau de activitate, societatea are urmatoarele atributii principale :
Pregateste elementele negocierii cu partenerii, a volumului de productie in conditiile asigurarii bazei materiale atat prin relatie lohn cat si direct de pe piata libera cu asigurarea fondurilor necesare.
Asigura programarea si urmarirea productiei.
Controleaza respectarea tehnologiilor de fabricatie si asigurarea protectiei salariatilor, utilajelor si instalatiilor precum si utilizarii acestora cu eficienta.
Prospecteaza piata interna si externa in vederea contractarii productiei la nivelul capacitatilor proiectate existente.
Asigura documentatiile tehnico-economice precum si mentinerea in functiune a capacitatilor existente.
Asigura cercetarea si proiectarea tehnologica in vederea diversificarii si modernizarii productiei.
Urmareste activitatea de aprovizionare si desfacere.
Analizeaza posibilitatea unor importuri de utilaje si tehnologii si cooperari cu firme straine.
Organizeaza activitatea de revizii si reparatii a utilajelor proprii.
Analizeaza si fundamenteaza politica de credite si a altor surse de finantare ale societatii.
Programeaza si urmareste executarea activitatii economico-financiare intocmirea proiectelor de venituri si cheltuieli.
Constituie fondurile de dezvoltare, negocieaza, contracteaza si garanteaza creditele pentru dezvoltare.
Este titularul de sarcini pentru intreaga activitate avand relatii cu bugetul statului.
Realizeaza sistemul informational pe baza tehnicilor moderne de inregistrare si prelucrare a datelor.
Asigura studiile de normare, salarizare, recompensare si stimulare a personalului.
Asigura cadrul organizatoric pentru pregatirea profesionala a personalului necesar, precum si ridicarea nivelului de pregatire profesionala a personalului existent.
Negocieaza conventii cu organizatia sindicala, privind contractul colectiv de munca.
Urmareste si asigura conditiile sociale pentru angajati.
Exercita controlul pentru respectarea normelor de protectia muncii.
Stabileste relatii de asociere cu alti parteneri.
In indeplinirea atributiilor sale S.C. ' CONFECTIA ' S.A. TG-JIU, are in subordine compartimentele functionale de lucru, subunitati de productie.
Activitatea societatii se desfasoara conform structurii organizatorice (Anexa 8) prin:
DIRECTOR GENERAL care coordoneaza direct :
a) oficiul de calcul;
b) biroul personal-salarizare, administrativ, management, protectia mediului;
c) cabinetul medical;
d) oficiul juridic;
e) controlul financiar.
DIRECTOR TEHNIC care coordoneaza :
a) atelierul mecano - energetic, protectia muncii;
b) atelierul tehnic-creatie;
c) biroul organizarea si normarea muncii;
d) sectii de productie.
DIRECTOR ECONOMIC care coordoneaza :
a) biroul financiar;
b) biroul contabilitate;
c) formatie PSI, Paza, Protectie civila.
DIRECTOR COMERCIAL care coordoneaza :
a) biroul desfacere, transporturi;
b) biroul aprovizionare - depozite;
c) compartimentul marketing;
d) magazine proprii de desfacere.
Acest birou are atributii si raspunderi in urmatoarele domenii (Anexa 9):
TEHNOLOGIE
a) Intocmeste procesele tehnologice pe faze de operatii pentru intreaga gama de produse din portofoliul de comenzi incheiate intre unitate si firmele beneficiare.
b) Multiplica procesele tehnologice si le transmite formatiei de lucru ce urmeaza a implementa si executa produsul.
c) Asigura asistenta tehnica de specialitate la implementarea produsului pentru care a fost realizat procesul tehnologic.
d) Raspunde impreuna cu tehnologul de executie de la nivelul formatiilor de lucru, de corectitudinea executarii produselor.
e) Face propuneri pentru intocmirea programelor de crestere a productivitatii elaborate in cadrul societatii.
f) Face propuneri de introducere si utilizare a SDV-urilor in procesul de productie in vederea cresterii gradului de tehnicitate si de reducere a timpului de executie.
NORMARE
a) Urmareste ca prin activitatea de normare a muncii sa se asigure utilizarea integrala a capacitatilor de productie, a fondului maxim disponibil de timp, precum si a fortei de munca.
b) Asigura cadrul organizatoric pentru elaborarea si imbunatatirea normelor de munca si verifica indeplinirea acestora.
c) Stabileste normele de timp pe faza de operatii pe procesele tehnologice pentru produsele ce urmeaza a fi lansate si executate.
PROGRAMAREA PRODUCTIEI SI URMARIREA
a) Raspunde de intocmirea programelor de fabricatie si urmareste modul de realizare a programului de fabricatie.
b) Intocmeste situatii si informeaza permanent conducerea societatii asupra nivelurilor si ritmurilor de realizare a productie.
c) Intocmeste si transmite dari de seama statistice privind realizarile in productie si utilizarea capacitatilor de productie.
d) Biroul organizarea productiei si normarea muncii indeplineste si alte atributii din domeniul sau de activitate sau care decurg din prevederile legale.
e) Potrivit diagramei de relatii, biroul organizarea productiei si normarea muncii are urmatoarele relatii interfunctionale :
Stabileste si primeste aprobare de la conducerea societatii privind normele de timp pe faze de operatii pentru tot portofoliul de produse ce le executa societatea comerciala.
Primeste sarcini de la conducerea societatii privind desfasurarea activitatii specifice, aprobari de lucrari transmise.
Primeste de la atelierul tehnic - creatie produsul omologat si intocmeste documentele necesare implementarii in fabricatie.
Primeste si transmite informatii atelierului tehnic-creatie privind detalii tehnice, dotari cu dispozitive si alte date necesare asigurarii executiei corespunzatoare a productiei contractate.
Solicita atelierului mecano-energetic asigurarea cu dispozitive necesare executarii operatiilor speciale in cadrul procesului de confectionare a produsului.
Transmite sectoarelor de productie documentele necesare lansarii in fabricatie si executiei, privind executarea pe faze de operatii a produselor si colaboreaza cu acestea.
Transmite oficiului de calcul documente privind normele de timp stabilite pe faze de operatii in vederea calcularii veniturilor banesti.
In general, analiza se defineste ca fiind descompunerea reala sau mintala a unui obiect, fenomen, in parti componente in scopul cunoasterii.
Ea presupune deci examinarea amanuntita, parte cu parte, a unei probleme, a unui obiect de studiu.
Analiza sistemului informational este activitatea prin care se realizeaza cunoasterea sistemului obiect si a cerintelor de informatii din sistemul de decizie.
Analiza sistemului informational actual este necesara prntru a fundamenta directiile de perfectionare si inlocuirea acestuia cu un sistem informatic care sa satisfaca toate cerintele informationale ale unui agent economic.
Scopul analizei sistemului informational ar putea fi unul din urmatoarele:
proiectarea unui model al sistemului existent, adica a unui sistem sinonim cu ajutorul careia sa simuleze functionarea sistemului real;
proiectarea unui sistem care sa inlocuiasca sistemul existent, avand insa performante superioare;
proiectarea unui sistem rationalizat:
care pe baza acelorasi intrari elaboreaza aceleasi iesiri, dar cu o structura mai simpla;
care simplifica intrarile, structura si in cazul in care se dovedeste necesar, iesirile sistemului.
Activitatea de analiza a sistemului informational se poate descompune in urmatoarele operatii:
culegerea datelor;
sistematizarea datelor culese ;
evaluarea sistemului informational existent.
Prezentarea structurii informationale trebuie efectuata pornind de la inventarierea documentelor ca elemente informationale.
Documentele identificate in cadrul S.C. Confectia S.A Tg-Jiu, in sistemul de lansare si urmarire a productiei, pe cele doua tipuri de activitati sunt:
in activitatea de lansare a productiei:
consum specific
dispozitie de lansare
bon de consum(colectiv)
in activitatea de urmarire a productiei:
raport zilnic de productie
referat de diminuare
nota de predare-restituire
urmarirea programului de productie
Consum specific
Denumire document: consum specific;
Scopul documentului: constituie sursa primara de evidenta a consumurilor de materie prima si materiale auxiliare;
Periodicitate, termen de intocmire: se elaboreaza atunci cand trebuie lansat in fabricatie un nou produs;
Modul de elaborare: documentul contine informatii despre felul materiei prime sau materialului auxiliar necesar pentru executia produsului respectiv, cantitatea necesara pe unitatea de produs;
Din ce documente se iau date pentru intocmirea documentului si la intocmirea caror documente serveste: pentru intocmirea documentului se iau datele din anexele contractului incheiat in cazul contractelor de tip lohn sau pe baza modelului 0 intocmit de atelierul de creatie;
Numarul de exemplare si circuitul fiecarui exemplar: se elaboreaza in doua exemplare, primul ramane la atelierul care il intocmeste, iar al doilea este inaintat la atelierul de productie ;
Locul de arhivare: se pastreaza la arhiva generala.
Dispozitie de lansare
Denumire document: dispozitie de lansare;
Scopul documentului: constituie principalul act declansator al productiei;
Periodicitate, termen de intocmire: se elaboreaza atunci cand se lanseaza in fabricatie un produs;
Modul de elaborare: documentul contine informatii despre numarul lansarii, denumirea produsului respectiv, denumirile materiilor prime sau materialelor auxiliare necesare pentru executia produsului respectiv, cantitatea necesara pe unitatea de produs, data lansarii si termenul de executie;
Din ce documente se iau date pentru intocmirea documentului si la intocmirea caror documente serveste: pentru intocmirea documentului se iau datele din anexele contractului incheiat in cazul contractelor de tip lohn si din consumul specific;
Numarul de exemplare si circuitul fiecarui exemplar: se elaboreaza intr-un singur exemplar si ramane ca document justificativ in cadrul atelierului respectiv;
Locul de arhivare: se pastreaza la arhiva generala.
Bonul de consum(colectiv)
Denumire document: bon de consum(colectiv);
Scopul documentului: constituie sursa primara de evidenta a cheltuielilor cu materia prima si materialele auxiliare;
Periodicitate, termen de intocmire: se elaboreaza atunci cand se da in consum o materie prima sau un material auxiliar;
Modul de elaborare: documentul contine informatii despre felul materiei prime sau materialului auxiliar, cantitatea data in consum;
Din ce documente se iau date pentru intocmirea documentului si la intocmirea caror documente serveste: pentru intocmirea documentului se iau date din dispozitia de lansare si serveste la intocmirea cheltuielilor;
Numarul de exemplare si circuitul fiecarui exemplar: se elaboreaza in doua exemplare, primul ramane la atelierul care il intocmeste, iar al doilea este inaintat la depozitul de materii prime si materiale auxiliare;
Locul de arhivare: se pastreaza la arhiva generala.
Raport zilnic de productie
Denumire document: raport zilnic de productie;
Scopul documentului: constituie sursa primara de evidenta a productiei realizate;
Periodicitate, termen de intocmire: se elaboreaza zilnic pentru raportarea productiei executate in ziua respectiva ;
Modul de elaborare: documentul contine informatii despre produsul executat, cantitatea si numarul de lansare;
Din ce documente se iau date pentru intocmirea documentului si la intocmirea caror documente serveste: pentru intocmirea documentului se iau date din dispozitia de lansare si serveste la intocmirea rapoartelor lunare;
Numarul de exemplare si circuitul fiecarui exemplar: se elaboreaza intr-un singur exemplar care este inaintat la biroul de urmarire a productiei;
Locul de arhivare: se pastreaza la arhiva generala.
Referat de diminuare
Denumire document: referat de diminuare;
Scopul documentului: se utilizeaza pentru justificarea nerealizarii productiei;
Periodicitate, termen de intocmire: se elaboreaza atunci cand productia nu a putut fi realizata in totalitate ;
Modul de elaborare: documentul contine informatii despre produsul respectiv, cantitatea neexecutata, numarul de lansare si explicatia aferenta;
Din ce documente se iau date pentru intocmirea documentului si la intocmirea caror documente serveste: pentru intocmirea documentului se iau date din dispozitia de lansare;
Numarul de exemplare si circuitul fiecarui exemplar: se elaboreaza intr-un singur exemplar care este inaintat spre aprobare catre conducere;
Locul de arhivare: se pastreaza la arhiva generala.
Nota de predare-restituire
Denumire document: nota de predare-restituire;
Scopul documentului: se utilizeaza pentru predarea la depozitul intermediar a produselor executate;
Periodicitate, termen de intocmire: se elaboreaza atunci cand se preda un produs la depozitul intermediar;
Modul de elaborare: documentul contine informatii despre produsul respectiv, cantitatea executata, numarul de lansare;
Din ce documente se iau date pentru intocmirea documentului si la intocmirea caror documente serveste: pentru intocmirea documentului se iau date din raportul zilnic de productie;
Numarul de exemplare si circuitul fiecarui exemplar: se elaboreaza in trei exemplare, primul ramane la atelierul de productie, al doilea este inaintat la depozitul intermediar, iar al treilea la contabilitate;
Locul de arhivare: se pastreaza la arhiva generala.
Urmarirea programului de productie
Denumire document: urmarirea programului de productie;
Scopul documentului: se utilizeaza pentru urmarirea productiei realizate in luna respectiva;
Periodicitate, termen de intocmire: lunar ;
Modul de elaborare: documentul contine informatii despre produsele executate, cantitatea executata, numarul de lansare;
Din ce documente se iau date pentru intocmirea documentului si la intocmirea caror documente serveste: pentru intocmirea documentului se iau date din rapoartele zilnice de productie;
Numarul de exemplare si circuitul fiecarui exemplar: se elaboreaza intr-un singur exemplar si este document de evidenta interna;
Locul de arhivare: se pastreaza la arhiva generala.
Simbolurile folosite in diagrame au urmatoarea semnificatie:
|
- operatia de creare a unui document in doua exemplare |
|
- circuitul unui document |
Organigrama prelucrarii datelor in activitatea de urmarire a
productiei
Prin aceasta se urmareste evaluarea performantelor si limitelor sistemului informational existent, in raport cu cerintele sistemului de conducere si evaluarea gradului de pregatire a unitatii analizate pentru realizarea unui sistem informatic.
Evaluarea performantelor unui sistem informational se face pe baza urmatoarelor criterii :
masura in care sistemul informational asigura realizarea obiectivelor si indeplinirea functiilor de baza ale unitatii;
gradul de asigurare cu informatiile necesare la diferite niveluri de conducere;
operativitatea in culegerea, prelucrarea datelor, transmiterea informatiilor si adoptarea deciziilor prin prisma timpului de raspuns;
calitatea si siguranta legaturilor intre posturile de lucru in cadrul fluxurilor informationale;
posibilitatile sistemului informational de a sesiza tendintele in evolutia unitatii;
posibilitatile de control si efectuare de corectii, reactia la aparitia unor evenimente externe, posibilitatile de corectare in timp util a abaterilor;
gradul de integrare a sistemului informational sub aspectul reducerii informatiilor redundante, a compatibilitatii informatiilor cu datele de intrare, a organizarii datelor in baze de date unitare si posibilitatea de asigurare a unui cadru organizatoric adecvat.
Diversificarea continua a productiei, cresterea gradului sau de complexitate impune si in domeniul lansarii si urmaririi productiei prelucrarea unui volum sporit de informatii.
In cadrul acestui sistem informational circula o mare cantitate de informatii care nu sunt prelucrate si valorificate corespunzator.
Deoarece prelucrarea informatiilor se face in totalitate manual, conducerea este informata incomplet si cu intarziere pe de o parte, iar pe de alta parte necesita cheltuieli mari si un personal numeros administrativ.
Deficientele importante ale sistemului informational actual se datoreaza in principal modului de constituire al evidentei tehnico-operative si statistice.
Datorita prelucrarii manuale este prezent un numar mare de documente ce necesita un volum mare de munca pentru completarea lor. Deasemenea erorile ce le insotesc se datoreaza tot prelucrarii manuale, acestea ducand chiar pana la informarea gresita a conducerii.
Proiectarea generala are ca obiectiv elaborarea conceptiei logice a sistemului informatic, definirea acestuia din punct de vedere structural si functional.
Aceasta presupune stabilirea componentelor sistemului informatic, a iesirilor, a bazei informationale de intrare, a documentelor pe care sunt consemnate datele de intrare, a legaturilor dintre ele si a functionalitatii sistemului astfel incat toate elementele sale sa formeze un intreg, sa se articuleze ca un tot unitar.
Structura generala a sistemului informatic cuprinde un ansamblu de intrari, prelucrari si iesiri definite in functie de obiectivele noului sistem.
In abordarea proiectarii generale se poate pleca de la iesiri la intrari, de la intrari la iesiri sau se poate realiza o varianta mixta.
In varianta iesiri-intrari se pleaca de la obiectivele sistemului informatic si situatiile de iesire unde se concretizeaza acestea.
Analizand modul de obtinere a fiecarei informatii se determina baza informationala de intrare, apoi se realizeaza celelalte faze ale proiectarii. Ordinea de parcurgere a fazelor este :
stabilirea obiectivelor
proiectarea iesirilor
proiectarea bazei informationale de intrare
codificarea
proiectarea documentelor de intrare
proiectare structurala si functionala
elaborarea documentului
Aceasta varianta prezinta avantajul furnizarii unui continut complet al bazei informationale de intrare pentru obtinerea iesirilor solicitate de beneficiar.
In acest proiect se alege varianta de abordare iesiri-intrari prezentata mai sus. Prin prezentul proiect se are in vedere imbunatatirea conducerii activitatii de productie si o informare mai corecta, precisa si operativa a nivelurilor ierarhice superioare.
Dintre obiectivele generale se desprind urmatoarele :
in faza de lansare a productiei:
determinarea necesarului de materii prime, materiale pe luni
calculul nivelului previzional al cheltuielilor cu materii pe luni
in faza de urmarire a productiei:
evidenta consumului de materii prime
evidenta productiei
analiza productiei:
situatia abaterilor de la normele de consum de materii prime si materiale
situatia abaterilor de la programele de fabricatie
Obiectivele prezentate mai sus se concretizeaza in situatii de iesire.
Realizarea practica a obiectivelor oricarui sistem informatic se concretizeaza prin satisfacerea cerintelor informationale ale sistemului de conducere din organismul economic pe care acesta este grefat.
Iesirile sistemului informatic pot fi privite din trei puncte de vedere :
structural
functional
tipologic
Din punct de vedere structural iesirile sistemului informatic reprezinta a treia componenta din triada ce caracterizeaza structura oricarui tip de sistem, respectiv intrari-prelucrari-iesiri.
Din punct de vedere functional, iesirile sistemului informatic concretizeaza obiectivele generale si specifice ale sistemului.
Din punct de vedere tipologic iesirile sistemului informatic pot fi realizate sub forma de:
liste (rapoarte sau situatii) de iesire care cuprind indicatori ai proceselor, starilor si rezultatelor activitatii economice.
grafice, care redau intr-o forma sinoptica starea si evolutia indicatorilor economici.
iesiri catre alte sisteme informatice sub forma unor colectii organizate de date.
Situatiile de iesire din viitorul sistem informatic sunt urmatoarele :
Necesar de materii prime pentru a se realiza productia lansata in fabricatie
Indicatori informativi: data obtinerii, denumire materie prima
Indicatori cantitativi-valorici: cantitate necesara
Natura si lungimea maxima a fiecarui indicator:
|
Nr. Crt. |
Cod Materie prima |
Denumire Materie prima |
Cantitate Necesara |
|
N(3) |
C(5) |
C(30) |
N(5) |
Numar de exemplare: trei
Destinatia fiecarui exemplar:
Compartimentul pregatire, lansare si urmarire a productiei
Depozitul de materii prime si materiale auxiliare
Atelierul de productie
Periodicitatea si termenele de obtinere: situatia se obtine lunar
Anexa 1
Necesar de materiale auxiliare pentru a se realiza productia
lansata in fabricatie
Indicatori informativi: data obtinerii, denumire material auxiliar
Indicatori cantitativi-valorici: cantitate necesara
Natura si lungimea maxima a fiecarui indicator:
|
Nr. Crt. |
Cod material auxiliar |
Denumire Material auxiliar |
Cantitate necesara |
|
N(3) |
C(5) |
C(30) |
N(5) |
Numar de exemplare: trei
Destinatia fiecarui exemplar:
Compartimentul pregatire, lansare si urmarire a productiei
Depozitul de materii prime si materiale auxiliare
Atelierul de productie
Periodicitatea si termenele de obtinere: situatia se obtine lunar
Anexa 2
Situatia previzionala a cheltuielilor pentru a se realiza productia
lansata in fabricatie
Indicatori informativi: data obtinerii, denumire materie prima/material auxiliar
Indicatori de grupare: unitate de masura, pret unitar
Indicatori cantitativi-valorici: cantitate, valoare
Natura si lungimea maxima a fiecarui indicator:
|
Nr. Crt. |
Cod materie prima (material auxiliar) |
Denumire |
UM |
Pret unitar |
Cantitate |
Valoare |
|
N(3) |
C(5) |
C(30) |
C(5) |
N(8) |
N(5) |
N(8) |
Numar de exemplare: trei
Destinatia fiecarui exemplar:
Compartimentul pregatire, lansare si urmarire a productiei
Depozitul de materii prime si materiale auxiliare
Atelierul de productie
Periodicitatea si termenele de obtinere: situatia se obtine lunar
Anexa 3
Situatia materiilor prime primite pe baza contractelor de tip lohn
Indicatori informativi: data obtinerii, denumire firma, denumire materie prima
Indicatori cantitativi-valorici: cantitate primita, cantitate consumata
Natura si lungimea maxima a fiecarui indicator:
|
Nr. Crt. |
Cod firma |
Cod materie prima |
Denumire materie prima |
Cantitate primita |
Cantitate consumata |
|
N(3) |
C(5) |
C(5) |
C(30) |
N(5) |
N(5) |
Numar de exemplare: trei
Destinatia fiecarui exemplar:
Compartimentul pregatire, lansare si urmarire a productiei
Depozitul de materii prime si materiale auxiliare
Atelierul de productie
Periodicitatea si termenele de obtinere: situatia se obtine lunar
Anexa 4
Situatia materialelor auxiliare primite pe baza contractelor de tip lohn
Indicatori informativi: data obtinerii, denumire firma, denumire material auxiliar
Indicatori cantitativi-valorici: cantitate primita, cantitate consumata
Natura si lungimea maxima a fiecarui indicator:
|
Nr. Crt. |
Cod firma |
Cod material auxiliar |
Denumire material auxiliar |
Cantitate primita |
Cantitate consumata |
|
N(3) |
C(5) |
C(5) |
C(30) |
N(5) |
N(5) |
Numar de exemplare: trei
Destinatia fiecarui exemplar:
Compartimentul pregatire, lansare si urmarire a productiei
Depozitul de materii prime si materiale auxiliare
Atelierul de productie
Periodicitatea si termenele de obtinere: situatia se obtine lunar
Anexa 5
Situatia productiei realizate
Indicatori informativi: data obtinerii, denumire firma, denumire produs
Indicatori de grupare: numar lansare
Indicatori cantitativi-valorici: cantitate lansata, cantitate realizata, abatere
Natura si lungimea maxima a fiecarui indicator:
|
Nr. Crt. |
Nr. Lansare |
Denumire produs |
Cantitate lansata |
Cantitate realizata |
Abatere |
|
N(3) |
N(5) |
C(30) |
N(5) |
N(5) |
N(5) |
Numar de exemplare: doua
Destinatia fiecarui exemplar:
Compartimentul pregatire, lansare si urmarire a productiei
Atelierul de productie
Periodicitatea si termenele de obtinere: situatia se obtine lunar
Anexa 6
Situatia productiei realizate pe baza contractelor de tip lohn
Indicatori informativi: data obtinerii, denumire firma, denumire produs
Indicatori de grupare: numar lansare
Indicatori cantitativi-valorici: cantitate lansata, cantitate realizata, abatere
Natura si lungimea maxima a fiecarui indicator:
|
Nr. Crt. |
Denumire firma |
Nr. Lansare |
Denumire produs |
Cantitate lansata |
Cantitate realizata |
Abatere |
|
N(3) |
C(30) |
N(5) |
C(30) |
N(5) |
N(5) |
N(5) |
Numar de exemplare: doua
Destinatia fiecarui exemplar:
Compartimentul pregatire, lansare si urmarire a productiei
Atelierul de productie
Periodicitatea si termenele de obtinere: situatia se obtine lunar
Anexa 7
Baza informationala este formata din ansamblul entitatilor informationale si a atributelor componente ale acestora ce descriu dinamica fenomenelor si proceselor economice la un agent economic pe o perioada de timp.
Continutul bazei informationale este reprezentat de multimea unica si neordonata a entitatilor informationale utilizate pentru constituirea unui fond centralizat de informatii prin care se asigura obtinerea iesirilor solicitate de beneficiarul sistemului informatic.
Baza informationala urmeaza a fi transformata in colectii de date organizate pe principalele fisiere sau baze de date gestionate printr-un sistem de gestiune a bazei de date.
Proiectarea bazei informationale presupune :
determinarea continutului bazei informationale de intrare si a algoritmilor folositi;
structurarea bazei informationale in entitati.
Pentru a stabili necesarul atributelor de intrare trebuie examinat modul in care are loc obtinerea informatiilor cuprinse in situatiile de iesire proiectate sau in toate documentele inventariate in sistem in functie de varianta pe care am ales-o in proiectarea generala.
In situatiile de iesire sunt doua categorii de informatii :
informatii obtinute prin simpla transferare a unei valori similare aflate la intrare;
informatii care se obtin in urma aplicarii unui algoritm de calcul.
Baza informationala a sistemului informatic de lansare si urmarire a productiei cuprinde urmatoarele atribute:
Denumire atribut |
Tip atribut |
Natura atribut |
Lungime atribut |
||
P |
V |
S |
|||
|
Cod materie prima |
Caracter | ||||
|
Denumire materie prima |
Caracter | ||||
|
Cod material auxiliar |
Caracter | ||||
|
Denumire material auxiliar |
Caracter | ||||
|
Cod fiscal firma |
Caracter | ||||
|
Denumire firma |
Caracter | ||||
|
Cod produs finit |
Caracter | ||||
|
Denumire produs finit |
Caracter | ||||
|
Unitate de masura |
Caracter | ||||
|
Pret unitar |
Numeric | ||||
|
Consum specific |
Numeric | ||||
|
Data |
Data | ||||
|
Numar lansare |
Numeric | ||||
|
Termen executie |
Data | ||||
|
Cantitate lansata |
Numeric | ||||
|
Cantitate consumata |
Numeric | ||||
|
Cantitate executata |
Numeric | ||||
|
Cantitate existenta |
Numeric | ||||
|
Cantitate primita |
Numeric | ||||
|
Cantitate restituita |
Numeric | ||||
Structurarea bazei informationale presupune separarea ansamblului atributelor de intrare in grupe omogene si stabilirea legaturilor dintre acestea.
Pentru aceasta se rezolva urmatoarele probleme :
se analizeaza baza informationala de intrare anterior determinata;
se grupeaza atributele in entitati.
Analiza bazei informationale are scopul de a determina modul de participare a datelor la procesul de prelucrare.
Gruparea atributelor in entitati consta in separarea ansamblului unic de date in grupuri omogene in functie de tipul atributelor.
Nomenclator materii prime
Denumire atribut |
Tip atribut |
Natura atribut |
Lungime atribut |
||
P |
V |
S |
|||
|
Cod materie prima |
Caracter | ||||
|
Denumire materie prima |
Caracter | ||||
|
Unitate de masura |
Caracter | ||||
|
Pret unitar |
Numeric | ||||
Nomenclator materiale auxiliare
Denumire atribut |
Tip atribut |
Natura atribut |
Lungime atribut |
||
P |
V |
S |
|||
|
Cod material auxiliar |
Caracter | ||||
|
Denumire material auxiliar |
Caracter | ||||
|
Unitate de masura |
Caracter | ||||
|
Pret unitar |
Numeric | ||||
Nomenclator produse finite
Denumire atribut |
Tip atribut |
Natura atribut |
Lungime atribut |
||
P |
V |
S |
|||
|
Cod produs finit |
Caracter | ||||
|
Denumire produs finit |
Caracter | ||||
Nomenclator firme
Denumire atribut |
Tip atribut |
Natura atribut |
Lungime atribut |
||
P |
V |
S |
|||
|
Cod fiscal firma |
Caracter | ||||
|
Denumire firma |
Caracter | ||||
Materii prime clienti
Denumire atribut |
Tip atribut |
Natura atribut |
Lungime atribut |
||
P |
V |
S |
|||
|
Cod fiscal firma |
Caracter | ||||
|
Cod materie prima |
Caracter | ||||
|
Cantitate primita |
Numeric | ||||
|
Numar lansare |
Numeric | ||||
Materiale auxiliare clienti
Denumire atribut |
Tip atribut |
Natura atribut |
Lungime atribut |
||
P |
V |
S |
|||
|
Cod fiscal firma |
Caracter | ||||
|
Cod material auxiliar |
Caracter | ||||
|
Cantitate primita |
Numeric | ||||
|
Numar lansare |
Numeric | ||||
Tehnologie de fabricatie
Denumire atribut |
Tip atribut |
Natura atribut |
Lungime atribut |
||
P |
V |
S |
|||
|
Cod produs finit |
Caracter | ||||
|
Cod materie prima / material auxiliar |
Caracter | ||||
|
Consum specific |
Numeric | ||||
Productia lansata
Denumire atribut |
Tip atribut |
Natura atribut |
Lungime atribut |
||
P |
V |
S |
|||
|
Data |
Data | ||||
|
Numar lansare |
Numeric | ||||
|
Cod fiscal firma |
Caracter | ||||
|
Cod produs finit |
Caracter | ||||
|
Cantitate lansata |
Numeric | ||||
|
Termen livrare |
Data | ||||
Raport de productie
Denumire atribut |
Tip atribut |
Natura atribut |
Lungime atribut |
||
P |
V |
S |
|||
|
Data |
Data | ||||
|
Numar lansare |
Numeric | ||||
|
Cod produs finit |
Caracter | ||||
|
Cantitate executata |
Numeric | ||||
O cerinta de baza a sistemelor informatice este aceea ca elementele din sistem sa fie riguros definite, ordonate si clasificate prin codificare.
Codificarea reprezinta o activitate cu implicatii mari in prelucrarea automata a datelor regasindu-se sub doua aspecte :
pe de o parte ca o codificare interna a datelor in calculatorul electronic;
pe de alta parte ca o codificare externa, ceea ce permite introducerea in prelucrare a unor date cat mai impachetate, mai formalizate;
Prin codificare intelegem generarea unor grupuri de simboluri, denumite coduri si repartizarea acestora valorilor concrete pe care le iau elementele diferitelor multimi (in cazul sistemului informatic se codifica atat atribute din baza de date cat si elementele structurale si functionale ale sistemului).
Rezultatul activitatii de codificare este concretizat intr-un sistem de coduri.
Prin cod se intelege o combinatie de simboluri asociate unui ansamblu de date.
Intre multimea simbolurilor ce urmeaza a fi codificate si multimea codurilor asociate se intalneste o corespondenta biunivoca.
In general utilizarea codurilor este necesara deoarece folosirea nemijlocita a ansamblului de date prezinta neajunsuri ca :
regulile de scriere a denumirilor sunt mai complexe, mai greu de respectat in comparatie cu utilizarea unor simboluri restranse; numarul de erori este mai mic in cazul utilizarii codurilor ;
denumirile se utilizeaza mai greu in ordonarea datelor , operatii frecvente in sistemele informatice economice;
datele necodificate sunt alcatuite dintr-un numar mai mare de caractere, ocupa un volum de suport tehnic mai mare si necesita mai mult timp pentru prelucrare.
Denumire atribut |
Codificare |
|
Cod materie prima |
CODMP |
|
Denumire materie prima |
DENMP |
|
Cod material auxiliar |
CODMX |
|
Denumire material auxiliar |
DENMX |
|
Cod fiscal firma |
CODFISC |
|
Denumire firma |
FIRMA |
|
Cod produs finit |
CODPF |
|
Denumire produs finit |
DENPF |
|
Unitate de masura |
UM |
|
Pret unitar |
PU |
|
Consum specific |
CS |
|
Data |
DATA |
|
Numar lansare |
NRLANS |
|
Termen executie |
TERMEN |
|
Cantitate lansata |
CANTL |
|
Cantitate consumata |
CANTC |
|
Cantitate executata |
CANTEXC |
|
Cantitate primita |
CANTP |
|
Cantitate restituita |
CANTR |
Obiectivul fundamental al proiectarii de detaliu consta in realizarea cerintelor functionale definite in proiectarea generala, prin transformarea modelului conceptual intr-un model tehnic, operational.
In acest scop se alege solutia optima de gestiune a datelor, bazata pe principiul utilizarii fisierelor sau a bazelor de date si se proiecteaza structurile de date, inclusiv prelucrarile specifice la nivelul subsistemelor (sau al sistemului informatic in ansamblu) si prelucrarile specifice de la nivelul procedurilor.
Rezultatul proiectarii de detaliu al sistemelor informatice se concretizeaza intr-un ansamblu de fisiere sau baze de date, proceduri de pregatire si introducere a datelor, de actualizare a structurilor de date, de obtinere a iesirilor proiectate, precum si reguli tehnice de exploatare a intregului sistem.
Proiectarea de detaliu are un caracter preponderent tehnic, iar activitatile desfasurate sunt influentate direct de solutia de gestiune a datelor aleasa, de caracteristicile sistemului electronic de calcul, de sistemul de operare, precum si de mediul de programare ce va fi utilizat.
Realizarea practica a proiectarii de detaliu a unui sistem informatic poate fi abordata in functie de doua variante alternative in gestiunea datelor, astfel:
proiectarea de detaliu a sistemului informatic organizat pe principiul fisierelor, gestionate prin intermediul unui sistem de gestiune a fisierelor (SGF);
proiectarea de detaliu a sistemului informatic organizat pe principiul bazelor de date, gestionate prin intermediul unui sistem de gestiune a bazei de date (SGBD);
In realizarea practica a proiectarii de detaliu a sistemului informatic se parcurg urmatoarele faze:
proiectarea fisierelor;
stabilirea ordinii de prelucrare a fisierelor;
determinarea procedurilor;
proiectarea procedurilor.
Aplicatia de lansare si urmarire a productiei este realizata in mediul de programare Borland Delphi 5.0
Alaturi de modelul programarii orientate pe obiecte a fost dezvoltat si modelul programarii conduse de evenimente.
Conform acestui model un program reprezinta un ansamblu de proceduri care nu sunt apelate dupa o anumita regula temporala ci sunt lansate in executie numai atunci cand in sistem apar anumite evenimente.
O data cu avantul luat de mediile de dezvoltare de programe au aparut unelte din ce in ce mai complexe care sa ajute la scrierea mai rapida a programelor, sa preia sarcinile de rutina ale programatorilor si sa contribuie la organizarea muncii acestora.
Unele din aceste unelte permit programatorilor sa specifice in mod interactiv diferite optiuni si sa construiasca tot in mod interactiv diferite elemente, urmand ca pe baza acestora sa fie generate programe.
Aceste unelte care permit scrierea programelor intr-un mod cvasi-interactiv au condus la un nou stil de programare numit programare vizuala.
Prin urmare, programarea vizuala consta, de fapt, in folosirea unor utilitare care permit programatorilor sa inlocuiasca, acolo unde e posibil, scrierea directa a codului cu specificarea interactiva a optiunilor corespunzatoare.
Programarea vizuala este construita pe baza unui model de programare - cel orientat spre obiecte - fara a-l inlocui pe acesta.
Metoda vizuala doar ajuta la construirea mai rapida a diferitelor elemente ale unei aplicatii, folosind diferite unelte interactive, avand insa in spate un model de programare.
Cu toate acestea, inca nu s-a ajuns la stadiul in care programarea prin cod sa dispara in totalitate, uneltele prezente in mediile moderne de dezvoltare reprezentand combinatii intre cele doua metode, interactiva si prin codificare directa.
In concluzie Borland Delphi 5.0 reprezinta un mediu de dezvoltare modern, bazat pe modelul programarii orientate pe obiecte si pe cel al programarii conduse de evenimente, la care se adauga uneltele specifice programarii speciale.
Proiectarea bazelor de date urmareste determinarea celei mai adecvate structuri de date pentru entitatile bazei informationale anterior stabilite, in vederea optimizarii obtinerii iesirilor proiectate.
Pentru aceasta trebuie realizate urmatoarele activitati:
definirea dictionarului de date si a clasificarii fisierelor de baza;
proiectarea structurii inregistrarilor;
alegerea modului de organizare a fisierelor de baza si a suporturilor de memorie externa.
In proiectarea bazelor de date se utilizeaza baze de date constante si baze de date variabile.
Bazele de date constante sunt:
1. Nomenclatorul de materii prime - contine date referitoare la cod materie prima, denumire materie prima, unitate de masura, pret unitar de achizitie.
Denumire |
Natura |
Lungime | ||||||||||
|
Codmp |
Caracter | |
Caracter | |
Caracter | |
Numeric |
|
Se creeaza la punerea in functiune a aplicatiei si se actualizeaza in momentul introducerii in fabricatie a nou produs ce necesita o materie prima noua.
2. Nomenclatorul de materiale auxiliare - contine date referitoare la cod material auxiliar, denumire material auxiliar, unitate de masura, pret unitar de achizitie.
Denumire |
Natura |
Lungime | ||||||||||
|
Codmx |
Caracter | |
Caracter | |
Caracter | |
Numeric |
|
Se creeaza la punerea in functiune a aplicatiei si se actualizeaza in momentul introducerii in fabricatie a nou produs ce necesita un material auxiliar nou.
3. Nomenclatorul de produse finite - contine date referitoare la cod produs si denumire produs.
|
Denumire |
Natura |
Lungime |
|
Codpf |
C | |
|
Denpf |
C |
Se creeaza la punerea in functiune a aplicatiei si se actualizeaza in momentul introducerii in fabricatie a nou produs sau la scoaterea din fabricatie a unui produs.
4. Nomenclatorul de firme - contine date referitoare la denumirea firmei si codul fiscal corespunzator al acesteia.
|
Denumire |
Natura |
Lungime |
|
Codfisc |
C | |
|
Firma |
C |
Se creeaza la punerea in functiune a aplicatiei si se actualizeaza in momentul incheierii unui contract cu o noua firma.
5. Tehnologia de fabricatie - contine date referitoare la consumurile specifice de materii prime si materiale auxiliare pentru executia unui produs finit.
|
Denumire |
Natura |
Lungime |
|
Codpf |
C | |
|
Codmp/codmx |
C | |
|
Cs |
N |
Se creeaza la punerea in functiune a aplicatiei si se actualizeaza la introducerea in fabricatie a unui nou produs, la scoaterea din fabricatie a unui produs sau la schimbarea tehnologiei de fabricatie.
Bazele de date variabile utilizate sunt urmatoarele:
Datorita realizarii majoritatii productiei pe baza contractelor de lohn vom utiliza baze de date separate pentru inregistrarea materiilor prime si a materialelor auxiliare primite pe baza unor astfel de contracte.
1. Materii prime clienti - contine date referitoare la codul fiscal al firmei, codul materiei prime primite, cantitatea primita precum si numarul de lansare al produsului respectiv.
|
Denumire |
Natura |
Lungime |
|
Codfisc |
C | |
|
Codmp |
C | |
|
Cant |
N | |
|
Nrlans |
N |
Se creeaza in momentul incheierii unui contract si se actualizeaza in momentul terminarii productiei aferente contractului respectiv.
2. Materiale auxiliare clienti - contine date referitoare la codul fiscal al firmei, codul materialului auxiliar primit, cantitatea primita precum si numarul de lansare al produsului respectiv.
|
Denumire |
Natura |
Lungime |
|
Codfisc |
C | |
|
Codmx |
C | |
|
Cant |
N | |
|
Nrlans |
N |
Se creeaza in momentul incheierii unui contract si se actualizeaza in momentul terminarii productiei aferente contractului respectiv.
3. Productia lansata - cuprinde date referitoare la productia ce urmeaza a fi lansata in fabricatie.
|
Denumire |
Natura |
Lungime |
|
Data |
C | |
|
Nrlans |
N | |
|
Codfisc |
C | |
|
Codp |
C | |
|
Cant |
N | |
|
Termen |
D |
Se actualizeaza cand se lanseaza in executie un produs.
4. Raportul de productie - cuprinde date referitoare la productia realizata.
|
Denumire |
Natura |
Lungime |
|
Data |
C | |
|
Nrlans |
N | |
|
Codp |
C | |
|
Cant |
N |
Se actualizeaza cu productia zilnica realizata.
Are ca obiective definirea tuturor elementelor tehnice necesare elaborarii programelor ,inclusiv redarea, testarea si corectarea programelor propriu-zise.
Proiectarea de detaliu a procedurilor cuprinde:
proiectarea datelor specifice procedurilor;
proiectarea prelucrarilor specifice procedurilor.
Pentru realizarea aplicatiei au fost necesare urmatoarele tipuri de proceduri :
proceduri apelabile la realizare si implementare;
proceduri apelabile la exploatare;
Proceduri apelabile la realizare si implementare sunt cele pe care le executa realizatorul aplicatiei informatice si se refera la:
creearea structurii bazelor de date;
creearea formelor de introducere a datelor;
generarea fisierelor de interogare si a meniurilor;
generarea automata a situatiilor de iesire;
incarcarea initala cu date a bazelor de date;
Procedurile apelabile la exploatare sunt cele pe care utilizatorul le apeleaza in exploatarea curenta.
Determinarea acestora s-a facut TOP-DOWN.
se identifica cele doua functii de baza ale aplicatiei: intretinerea bazelor si obtinerea situatiilor de iesire.
fiecare din aceste functii au fost descompuse pe subfunctii pana la nivelul modulelor individuale.
Sistemul informatic este structurat pe trei sectiuni distincte.
Prima sectiune are drept scop oferirea instrumentelor necesare introducerii de noi articole in nomenclatoarele aferente aplicatiei precum si luarii in evidenta a documentelor aparute in urma desfasurarii procesului de productie.
Sectiunea a doua are drept scop vizualizarea documentelor introduse si efectuarea eventualelor modificari pe care acestea le-ar necesita.
A treia sectiune este destinata situatiilor de iesire ale noului sistem informatic.
Implementarea finalizeaza activitatea de realizare a sistemelor informatice. In cadrul ei se testeaza, se asambleaza, se verifica si se asimileaza de catre beneficiar toate solutiile stabilite in etapele anterioare si se valideaza rezultatele obtinute.
Obiective ale etapei de implementare sunt :
experimentarea sistemului proiectat;
finisarea noului sistem;
punerea in functiune;
receptia sistemului informatic.
Principalele grupe de activitati ce trebuie realizate in etapa de implementare:
asigurarea conditiilor de punere in functiune ;
functionarea experimentala si punerea in functiune a sistemului proiectat;
definitivarea documentatiei sistemului informatic;
receptionarea si omologarea noului sistem;
Dupa cum am amintit mediul folosit pentru implementarea aplicatiei este Borland Delphi 5.0 avand ca suport de baze de date Borland Database Engine 5.0, iar formatul tabelelor este dBase IV.
Configuratia minima pentru rularea aplicatiei informatice este urmatoarea:
Procesor Pentium (sau echivalent)
Minim 16 MB memorie RAM
Spatiu liber pe disc 10 MB pentru aplicatie
Soft: Windows 95
Implementarea si exploatarea aplicatiei informatice privind lansarea si urmarirea productiei va duce la urmatoarele efecte importante :
organizarea mai buna a productiei si a muncii;
rationalizarea activitatii de productie printr-o mai buna organizare a muncii prestate;
imbunatatirea formei si a continutului documentelor primare si a situatiilor finale privind lansarea si urmarirea productiei;
cresterea operativitatii obtinerii acestor documente primare si situatii finale la calculator;
eliminarea foarte rapida a sarcinilor manuale specializate in calculul si executarea problemelor care necesita un volum mare de calcule;
cresterea volumului informatiilor stocate;
imbunatatirea fluxului informational privind lansarea si urmarirea productiei;
cresterea flexibilitatii si usurintei in utilizare;
informatiile vor fi mai exacte , precise si clare.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
