Caracteristicile motricitatii pe diferite etape de varsta

1. Motricitatea Copiilor Sugari

Dezvoltarea morfologica si functionala a noului nascut influenteaza nemijlocit activitatea motrica.

Sistemul nervos slab dezvoltat, capacitatea senzoriala redusa influenteaza miscarile copilului, care au un caracter reflex, sunt grosiere, reactiile au un caracter primar.

Consumul energetic la aceasta varsta este mare, determinand aparitia timpurie a oboselii. 

Formele de deplasare sunt diverse: rularea din decubit dorsal in decubit ventral, tararea prin miscari coordonate instinctiv, patrupedia, ridicare in stand sustinut.

Se intareste treptat musculatura, acest lucru permitand mentinerea pozitiei bipede, pozitie care determina largirea campului vizual si implicit dezvoltarea intelectuala.

Dintre aptitudinile care se dezvolta la aceasta varsta este echilibrul, corelat cu activitatea posturala, fiind un factor al reglarii tonusului muscular si al structurii spatiale. Evaluarea acestuia, atat forma statica cat si cea dinamica este greu de realizat, neexistand teste specifice.

Miscarile incep sa se perfectioneze in momentul in care copilul incepe sa stea asezat in mod confortabil, incepe sa se tina de patut, se ridica si incepe sa faca pasi.

2. Motricitatea Copiilor De Varsta Ante Prescolara(1-3 Ani)

Relatiile copilului cu mediul se complica, el ajungand in relatie atat cu diferite persoane cat si cu diferite persoane.

Dezvoltarea locomotiei ii da posibilitatea de a actiona cu obiectele.

Dezvoltarea limbajului ii permite comunicarea cu cei din jurul sau si automat sa asimileze noi cunostinte.

Se dezvolta activ emisferele cerebrale, fapt ce influenteaza pozitiv procesele de invatare si adaptare la mediu.

Bloom considera ca pana la trei ani omul achizitioneaza 60% din experienta fundamentala de viata.

Deprinderea motrica care marcheaza debutul acestei perioade este mersul, care la un an este nesigur, sincronizarea temporala a grupelor musculare nu este corecta.

Alergarea, deprindere motrica cu pondere mare la aceasta varsta. Intre 15-18 luni apar primele incercari de alergare, viteza crescand treptat, creste si amplitudinea fuleului, miscarea bratelor, dispar oscilatiile laterale ale corpului.

Aruncarea, deprindere ce solicita coordonare la nivelul diferitelor segmente.

Saritura, la varsta de un an si jumatate apar primele faze de saltare, succesiuni de impulsii pe doua picioare. La trei ani copilul poate sa sara, desprinderea fiind inca nesigura.

Lovirea mingii cu piciorul, actiune motrica realizata la inceput din stand si apoi din deplasare.

Catararea este o deprindere aplicativa, specifica varstei, contribuie la dezvoltarea capacitatii coordinative, a supletei. Variante de catarare: pe scaunel,pe lada, pe scara.

Trebuie remarcat rolul jocului in intreaga activitate a copilului. Jocul de manipulare, jocul cu adultul sau cu persoane imaginare ocupa circa 90% din timp (U.Schiopu).

3. Motricitatea in Perioda Prescolara(3-67 Ani)

In invatamantul pre primar sunt cuprinsi copiii cu varste intre 3-6/7 ani, perioada denumita si " varsta de aur " a copilariei.

Reperele psihologice fundamentale care contureaza aceasta perioada sunt:

activitatea de baza, reprezenta de joc;

tipul relatiilor ce se stabilesc intre indivizi;

Etapa celei de a doua copilarii se subdivizeaza in:

-  Etapa prescolarului mic ( 3-4 ani);

-  Etapa prescolarului mijlociu ( 4 ani);

Etapa prescolarului mare ( 5-6 ani);

3.1. Dezvoltare morfo-functionala

are loc o crestere a dimensiunilor lor antropometrice:

greutatea creste de la 14 kg. la 22 kg.;

inaltimea creste de la 0,92 cm. la 116/117 cm.;

continua procesul de osificare; la sfarsitul perioadei apare dentitia definitiva;

dezvoltarea musculara este alerta, se modifica consistenta muschilor;

mucoasele rinofaringiene sunt sensibile, ceea ce determina un teren fertil pentru afectiuni bronho-pulmonare;

respiratia are un caracter superficial determinand o rezistenta scazuta la efort; FR. la 3 ani este de 30 respir./ min., la 5 ani - 26-28 respir./min, la 6 ani- 27 respir./min; efortul are un mare rol in dezvoltarea capacitatii respiratorii prin dezvoltarea musculaturii toracice, a celei intercostale, cresterea actului respirator;

FC. la copiii de 3-6 ani este intre 100-110 pul./min.;

se continua dezvoltarea sistemului nervos central, atat din punct de vedere functional cat si structural; asimetria cerebrala se accentueaza;

dupa 5 ani, se consolideaza inhibitia din care cauza prescolarul isi controleaza mai bine reactiile impulsive;

este perioada in care predomina actiunea unor glande ca: timusul si tiroida; epifiza si hipofiza;

3.2.Dezvoltare psihica

Varsta prescolara reprezinta perioada structurarii personalitatii. Se schiteaza viata interioara a copilului si acesta devine mai comunicativ si mai sociabil.

Pe plan senzorial:

simtul tactil pierde teren in favoarea celui auditiv si vizual; se realizeaza o colaborare intre tactil si vizual;

sub aspect auditiv, se perfectioneaza auzul fonematic, muzical si abilitatea de a recunoaste si a repera obiecte dupa sunetul pe care il emit;

se fac progrese si pe plan gustativ si olfactiv;

solicitarile intense realizate pe baza jocului genereaza achizitii sub raport perceptiv; perceptia are cateva note distincte: are incarcatura afectiva, reflecta mai usor culoarea si  forma decat volumul, apar greutati in receptionarea relatiei dintre parte si intreg, apar achizitii noi in perceptia spatiului si timpului;

in domeniul reprezentarilor se produc modificari calitative;

Pe plan intelectual:

Memoria, mult solicitata in activitatea de joc, sub formele sale predominante la aceasta varsta: cea mecanica si cea involuntara;

La 4-5 ani intervine si memoria voluntara; copilul memoreaza usor dar uita repede; memoria are un caracter afectiv dar si intuitiv-concret;

Limbajul, la inceputul perioadei se utilizeaza un limbaj situativ care treptat se transforma in cel contextual; vocabularul sporeste de la 1000 de cuvinte la 3 ani iar la 6 ani cel mult 2 500 de cuvinte; se structureaza si limbajul interior; o problema deosebita o reprezinta bilingvismul;

Gandirea, la 5 ani, se formeaza aprox. 50 % din potentialul intelectual al individului; pana la 4 ani gandirea este preconceptual - simbolica, intre 4-7/8 ani este intuitiva;

Imaginatia, este influentata de joc, acesta fiind un teren fertil pentru manifestarea imaginatiei creatoare;

Atentia, se consolideaza volumul, concentrarea si mobilitatea atentiei; se imbunatateste concentrarea, la scolarul mic fiind de 5-7 min, la scolarul mijlociu, de 20-25 min. iar la scolarul mare de 45-50 de min.

Afectivitatea, este influentata de plasarea copilului in gradinita, are un caracter instabil;

Vointa, se manifesta cu precadere in activitatea dominanta: jocul, unde se disting o serie de trasaturi pozitive;

Personalitatea este perioada cand se pun bazele personalitatii, se schiteaza primele trasaturi de caracter, apar si primele aptitudini speciale, se perfectioneaza componenta senzoriala a aptitudinilor;

3.4. Activitatea motrica

La aceasta varsta copilul desfasoara o activitate motrica sustinuta;

Deprinderile motrice incep sa se contureze, atat cele de baza cat si cele aplicativ-utilitare;

mersul este leganat, cu pasi inegali, se pastreaza greu directia;

la alergare, faza de zbor este neclara, alergarea este tropotita;

saritura prezinta dificultati in insusire: se desprind greu de pe un picior, nu pot sari peste obstacole sau in adancime;

aruncarea ai prinderea sunt slab formate;

La 4-5 ani se imbunatateste coordonarea; preciza la nivelul mainii este inca slaba datorita muschilor mici ai mainii slabi dezvoltati;

La 5-6 ani creste tonusul muscular; creste capacitatea de rezistenta la eforturi mai mari si prelungite; se corecteaza mersul iar la alergare se contureaza faza de zbor;

Indicatii:

se urmareste dezvoltarea muschilor flexori, a musculaturii dorsale care intervine in mentinerea coloanei vertebrale; dezvoltarea musculaturii toracice si intercostale pentru o respiratie corecta;

pe langa utilizarea exercitiilor analitice se recomanda si folosirea unor exercitii cu o influenta cumulativa asupra organismului;

se recomanda utilizarea cu precadere a eforturilor dinamice si mai putin cele statice( sa nu depaseasca 3 sec); sa fie evitate eforturile monotone;

se vor evita exercitiile de forta, tractiune, transport de greutati;

sa se acorde atentie modului de insusire a sariturilor, in mod deosebit aterizarea, care implica sistemul ligamentar si articular, sistem care este inca slab dezvoltat si se pot produce traumatisme;

4. Motricitatea In Perioda Scolara Mica(67-10/11 Ani)

Intrarea in scoala il aduce pe copil sub influenta culturii, iar dobandirea scrisului,  cititului si calculul aritmetic, determina restructurarea sferei de cunoastere a individului si implicit re dimensionarea intregii personalitati. Jocul, care era prioritar pana la aceasta varsta cedeaza locul activitatii de invatare.

4.1. Particularitati morfologice:

Pana la pubertate copilul creste in greutate aproximativ 10 kg., iar in inaltime aproximativ 20 cm. Aceasta etapa se incheie mai repede la fete. 10,6 ani, decat la baieti: 12 ani.

La aceasta varsta are loc o crestere accentuata a corpului si segmentelor sale ce determina modificari ale proportiilor dintre cap si trup.

Sistemul muscular se dezvolta in special sub aspectul masei sale. Creste forta musculara, viteza si precizia miscarilor.

Pe fondul intensificarii procesului de osificare se trece treptat si la dentitia permanenta.

Sistemul nervos: in aceasta etapa asistam la cresterea creierului (aprox. 1200 g.) si la organizarea unor cai functionale noi.

4.2. Particularitati psihice

Scrisul si cititul aduc modificari in planul senzatiilor, perceptiilor, reprezentarilor.

Se dezvolta sensibilitatea tactila a mainii, auditiva, vizuala; creste vederea la distanta si determinarea mai corecta a marimii;

La 8 ani, micul scolar poate realiza imaginea vizuala a miscarilor;

Se amelioreaza auzul muzical, copilul receptionand mai bine structurile melodice;

Poate sa identifice si sa clasifice gusturile si mirosurile;

Evolutie deosebita a chinesteziei mainii, dobandeste o mai buna coordonare motrica generala dar si finete in miscarile degetelor;

Spiritul de observatie devine deliberat, sistematic si analitic;

Inregistreaza o buna perceptie a marimii si greutatii; a spatiului si timpului dar si a directiei de desfasurare a miscarii;

Reprezentarile sporesc in volum;

Pe plan intelectual:

Predomina memoria mecanica, cea involuntara si cea de scurta durata;

Limbajul este influentat de intrarea copilului in scoala, vocabularul se dubleaza, progrese se realizeaza si in ceea ce priveste debitul verbal oral si cel scris;

Gandirea: la aceasta varsta se instaleaza gandirea operatorie concreta;

La 7-8 ani , este capabil numai de conservarea cantitatii, la 9-10 ani apare capacitatea de conservare a greutatii, iar pe la 11-12 ani apare capacitatea de conservare a volumului;

Scolarul mic prezinta o vie curiozitate intelectuala;

Aceasta varsta este un teren fertil pentru dezvoltarea imaginatiei; imginatia reproductiva si cea creatoare;

Creste capacitatea de mobilizare voluntara a atentiei, fluctuatiile ei sunt frecvente;

Intrarea in scoala modifica si universul afectiv al copilului; viata emotionala devine mai echilibrata;

Se pun bazele convingerilor morale fundamentale;

4.3.Particularitati motrice

se urmareste permanent formarea unei tinute corecte, evitarea instalarii unor deformari ale coloanei vertebrale;

se urmareste realizarea unei tinute estetice in deplasare(mers, alergare);

se urmareste realizarea unei respiratii eficiente, coordonate cu actiunea diferitelor segmente ale corpului;

cresterea capacitatii pulmonare;

se observa progrese in  formarea deprinderilor motrice de baza, pe fondul acestora insusindu-se si celelalte tipuri de deprinderi;

este perioada cand se poate deja actiona prin mijloace specifice in dezvoltarea aptitudinilor motrice coordinative in mod special, dar si asupra celor conditionale; indicii de indemanare, viteza si rezistenta aeroba cresc rapid, asupra mobilitatii trebuie actionat permanent; exercitiile de forta trebuie executate cu intensitate medie si submaximala pentru a nu afecta aparatul locomotor, inca neconsolidat;

5. Motricitatea La Varsta Tineretii-Varsta Mijlocie 25-35 Ani

Aceasta etapa a comportamentului motric al individului a fost mai putin studiata, ea face parte din varstele adulte active.

Perioada este influentata de debutul individului in activitatea profesionala, care pune bazele statutului social al tanarului.

Se pot identifica o serie de abilitati, capacitati, al caror progres se realizeaza in paralel cu cresterea experientei profesionale.

Reusita in plan profesional  este conditionata de resursele biologice, motrice ale individului-capacitate motrica (physical fitness). Aceasta creeaza o stare de bine fizica si psihica, determinand si cresterea randamentului in munca.

Continuarea educatiei fizice la aceasta varsta duce la urmatoarele finalitati:

capacitati senzorii-perceptive superioare;

Scheme motorii de baza perfectionate;

Un numar mare de deprinderi si priceperi motrice;

Capacitatea mare de comunicare gestuala, expresiva, estetica;

Capacitate de practicare independenta a exercitiilor fizice;

Socializare superioara.

6. Motricitatea La Varsta Adulta 40-65 De Ani

Aceasta perioada se subdivizeaza in:

- perioada adultului I: 35-45 ani;

- perioada adultului II : 45-55 ani;

- perioada adultului tardiv: 55-65 ani.

Adultii cunosc realizarea maxima profesionala, armonizarea intereselor, echilibrarea personalitatii.

Educatia adultului, parte a educatiei permanente, contribuie la imbunatatirea conditiei acestuia, inclusiv prin aspectele de solicitare motrica.

Pentru a putea practica eficient exercitiile fizice la aceasta varsta este necesar un control medical realizat in prealabil si existenta unui coordonator al activitatii ce urmeaza a fi desfasurate.

Varsta a treia sau varsta de peste 65 de ani aduce o serie de schimbari in viata unui individ, fara ca batranetea sa fie considerata boala sau disfunctie, ca atare. Se vorbeste, mai corect, despre un sindrom de deconditionare sau de declin al performantelor noastre cu o pondere de 1% anual, incepand cu varsta de 30-35 de ani.

Deficitele functionale care constatam ca apar la parintii si bunicii nostri se afla in legatura cu o serie de boli cu evolutie cronica pentru care consulta medicul mai des, urmeaza o medicatie in mod constant, isi limiteaza activitatea si se interneaza mai frecvent in spital.

Fenomenul de deconditionare sau de neutilizare la parametrii fiziologici ai unui organ sau a unei functii nu apare cu ponderea asteptata la persoanele care beneficiaza de antrenament zilnic la efort fizic si care au preocupari intelectuale in mod constant.

Pe de alta parte, pierderea performantelor poate avea la baza, dupa cum spuneam, procesele patologice care se acumuleaza la varsta a treia din domeniul cardiovascular, respirator, aparat locomotor, sistemul metabolic, sistemul nervos si endocrin.