Lectia de educatie fizica si sport - comunicarea si continutul

CONTRIBUTII PERSONALE

PRIVIND COMUNICAREA SI CONTINUTUL

ACESTEIA IN LECTIA DE EDUCATIE FIZICA

SI SPORT

CAPITOLUL I

1. IPOTEZELE CERCETARII

Se stie ca la varsta de 13-14 ani dezvoltarea motrica la copii poate atinge un nivel superior, deoarece la aceasta varsta se formeaza stereotipuri dinamice perfectibile.

Plecand de la prima dintre axiomele comunicationale si anume comunicarea este inevitabila sau noncomunicarea este imposibila, presupunem ca insusirea miscarilor in vederea dezvoltarii deprinderilor si calitatilor motrice printr-o comunicare competenta intre profesor si elev, bazata pe incredere si sprijin, va crea un cadru optim pentru imbunatatirea rezultatelor la probele de control, in speta la saritura in lungime cu elan si alergarea de rezistenta pe distanta de 800m. la fete si 1000m. la baieti.

2. OBIECTIVELE CERCETARII

2.1. Documentarea stiintifica in vederea elaborarii fundamentelor teoretice si metodologice care privesc comunicarea in raport cu capacitatea motrica a elevilor din gimnaziu.

2.2. Stabilirea metodelor de cercetare prin aplicarea chestionarului si a investigatiei stiintifice pentru a determina nivelul comunicarii in lectia de educatie fizica si sport.

2.3. Masurarea in conditii standard a tuturor subiectilor cercetarii cu ajutorul unei baterii de teste folosite si in alte cercetari stiintifice.

2. Aprecierea rezultatelor prin prisma prelucrarii statistico-matematice si semnalarea eventualelor aspecte deficitare ce se manifesta in ceea ce priveste comunicarea dintre profesor - elev si a stabilirii coordonatelor feed-back-ului.

3. SARCINILE CERCETARII

Informare si documentare stiintifica cuprinzatoare si actuala in raport cu tema abordata studiind literatura de specialitate.

lucrari de specialitate;

lucrari de referinta;

reviste si publicatii;

informatii obtinute prin internet;

documente legislative.

2* Documentarea bibliografica utilizata in permanenta, pe toata durata pregatirii pentru gradul didactic I si va ramane in continuare un mijloc de informare continuu.

3* Efectuarea si inregistrarea raspunsurilor chestionarului precum si a rezultatelor probelor de control la esantioanele de experiment si control din ciclul gimnazial, in speta clasa a VIIa.

4 Verificarea eficientei unor metode de instruire prin intermediul unei comunicari eficiente si competente: modelarea, care consta in folosirea modelelor (ex.: modele figurative, scheme, grafice, filme si modele simbolice)

SUBIECTI SI METODE

1. SUBIECTII

Pentru realizarea acestui experiment au fost cooptati 40 de subiecti din clasele a VII a A si B, din care 22 de sex masculin si 18 de sex feminin, care au efectuat orele de educatie fizica prevazute in orarul scolii la clasele a VIIa, in anul scolar 2003-200

Subiectii au fost impartiti in doua grupe: grupa de control si grupa experiment, fiecare grupa continand un numar egal de elevi (11baieti si 9 fete). Subiectii au fost selectionati din clasele: a-VII-a A si a-VII-a B ale GUPULUI SCOLAR TOPRAISAR.

Rezultatele masuratorilor efectuate pentru a caracteriza subiectii cuprinsi in stadiul de cercetare, sunt prezentate in tabelul urmator:

TABEL NR. 1

Aceste masuratori au fost efectuate dimineata (ora 9.00), in conditii de sanatate dar si atmosferice optime.

5. PROTOCOLUL CERCETARII

Experimentul s-a desfasurat pe parcursul urmatoarelor etape:

incepand cu 1 octombrie 2003, timp de 5 saptamani (10 lectii) s-a aplicat primul sistem de 10 lectii pentru ambele grupe, pentru probele de saritura in lungime cu elan, procedeul 1 ½ pasi si alergarea de rezistenta pe 1000m.b. 800m.f.;

dupa cele 10 lectii, la grupa de experiment s-a aplicat chestionarul in vederea culegerii informatiilor necesare cunoasterii nivelului privind comunicarea in lectia de educatie fizica;

analizand raspunsurile elevilor la chestionar, in semestrul al II-lea, incepand din ultima saptamana a lunii aprilie, la aceeasi grupa, s-a aplicat acelasi sistem de lectii din semestrul I, dar, in paralel la inceputul fiecarei ore, dupa prezentarea temelor lectiei, privind tehnica probelor respective, s-au prezentat modele figurative, scheme, grafice, filme, si modele simbolice privind mecanismul de baza al celor doua probe, pe calculator.

Mijloacele specifice celor doua probe se regasesc in Curricula corespunzatoare clasei a VII-a.

Probele de control (testarea initiala) s-au efectuat in ultima lectie din cele 10 ale sistemului de lectii, atat in semestrul I, cat si in semestrul al II-lea (testarea finala).

Testarea a fost realizata la urmatoarele probe:

      alergare de rezistenta pe 1000m.-800m.;

          saritura in lungime cu 1 ½ pasi.

Orele de educatie fizica s-au desfasurat pe terenul scolii in zilele de luni si miercuri intre orele: 7,30-8,20 10,30-11,20/ 8,30-9,20/11,30-12,20. Atat testarea initiala cat si testarea finala au fost realizate pe terenul de sport al Grupului Scolar Topraisar, la orele mentionate mai sus la o temperatura cuprinsa intre 16-18 grade C, subiectii fiind in timpul orelor de curs. Echipamentul subiectilor a fost constituit din tricou, trening, pantofi sport.

Nu s-au semnalat probleme de sanatate de nici un fel, din partea subiectilor, inaintea testarilor, care ar fi putut influenta negativ rezultatele subiectilor.

Comunicarea in acel moment al lectiei a urmarit dezvoltarea proceselor psihice intelectuale, cele mai solicitate fiind: gandirea, imaginatia si creativitatea.

In lectiile cu teme din saritura in lungime si alergarea de rezistenta, s-au folosit metoda modelarii prin modele figurative (chinograme, scheme) prezentate pe calculator. Aceasta metoda impune o anumita ordonare si programare a continutului si etapelor efectuarii actului motric.

Aceste chinograme le-am realizat cu ajutorul algoritmului. Pentru fiecare actiune motrica prevazuta pentru obiectivul de invatare am realizat impreuna cu elevii algoritmii respectivi. Inainte de inceperea lectiei fiecare elev primea fisa in care era chinograma cu algoritmul temei.

Astfel, in acest moment al lectiei am putut sa folosesc si invatarea prin descoperire. Elevii fiind pregatiti din timp, avand toate informatiile necesare, inainte de explicatie si demonstratie le propuneam elevilor sa incerce, pe baza cunostintelor acumulate sa-si imagineze procedeul de executie a actului motric si sa-l demonstreze cu ajutorul meu sau pe baza cunostintelor si eforturilor proprii.

In acest moment al lectiei am folosit ca metode de baza explicatia si demonstratia, dar numai dupa ce elevii au studiat algoritmul actului motric si au incercat cu ajutor sau fara ajutor sa execute exercitiul. Prin toate aceste metode folosite in lectiile de invatare am urmarit ca elevii sa deprinda tehnica de a observa rapid miscarile si legaturile dintre elemente pentru a ajunge mai usor la realizarea obiectivului, respectiv consolidarea unei actiuni motrice.

Prin folosirea algoritmului am urmarit ca elevul sa-si insuseasca mai usor cunostintele, sa cunoasca elementele de baza dintr-o actiune motrica, apoi prin descoperire sa ajunga sa efectueze actele motrice.

Pentru dezvoltarea calitatilor motrice am folosit ca metoda de comunicare tot metoda bazata pe principiul de oferta si optiuni, pentru ca am considerat ca este cea mai moderna metoda de comunicare si are priza la elevi. Sistemul unic de verificare si apreciere a gradului de pregatire fizica si sportiva a elevilor releva importanta preocuparii pentru dezvoltarea calitatilor motrice, incluzand verificarea nivelului de dezvoltare a acestora in grupa probelor si normelor obligatorii.

Pentru realizarea acestui obiectiv am impartit elevii pe grupe, fiecare grupa avand un lider. Relatiile de comunicare le-am realizat prin intermediul acestor lideri. Grupele de elevi si-au desfasurat activitatea dupa un program pe care il comunicam din timp liderului de grupa, oral sau scris.

Asa se poate realiza o aplicare corecta a principiului accesibilitatii, se asigura cresterea interesului, a motivatiei si o activizare mai buna a elevilor, fiind promovate relatiile de grup.

La verificarea gradului de stapanire a cunostintelor, deprinderilor si de dezvoltare a calitatilor motrice am folosit comunicarea bazata pe dialog iar relatia a fost de solicitare si raspuns. Pentru o fixare mai buna a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor am efectuat verificarea curenta inaintea ultimelor momente ale lectiei. Verificarea s-a realizat folosind tot o comunicare bazata pe principiul de oferta si optiuni. Folosind acest mod de verificare am urmarit realizarea principiului, "intarirea raspunsurilor prin control".

In momentul aprecierii activitatii desfasurate de elevi, comunicarea s-a bazat pe un schimb de informatii unde profesorul a venit cu aprecieri asupra activitatii desfasurate iar elevii au venit cu propuneri, idei in vederea rezolvarii unor dificultati de executie si propuneri referitoare la tema anuntata pentru lectia viitoare.

Pe tot parcursul lectiei de educatie fizica comunicarea verbala este completata de comunicarea nonverbala. In lectie, comunicarea nonverbala este prezenta peste si tot timpul, nu cred ca se poate vorbi despre o ora de educatie fizica si sport in afara comunicarii nonverbale. De la cea mai simpla executie pana la cea complexa putem sa spunem ca exista comunicare nonverbala. In ora de educatie fizica comunicarea nonverbala este utilizata pentru a sprijini si clarifica continutul intelectual al comunicarii.

Pe tot parcursul experimentului am folosit o comunicare diferentiata cu elevii, pentru a inlatura barierele de comunicare. Astfel, am incurajat elevii mai emotivi, le-am propus sa colaboreze fara retineri si le- am amintit de fiecare data ca ora de educatie fizica este ora in care toti elevii trebuie sa se simta bine, iar emotiile negative trebuie sa dispara pentru ca exercitiul fizic are menirea de a recrea. In situatiile in care am realizat ca unii dintre ei nu au inteles actul motric am reluat explicatia si demonstratia, tot timpul am comunicat cu ei, i-am sprijinit si le-am apreciat progresul chiar daca la inceput a fost foarte mic.

Sistem de lectii pentru saritura in lungime cu elan, procedeul 1 ½ pasi:

Lectia I

6x l.f.e., p:1min. (cu depasirea unor limite cat mai greu accesibile in groapa cu nisip);

6x desprinderi cu 3 pasi elan si aterizare in nisip cu ducerea calcaielor cat mai departe, p: 2min.

Lectia II

4 desprinderi in pas saltat, cu aterizare pe piciorul de bataie, cu 3-5 pasi elan, p: 2min.;

4 desprinderi in pas sarit, cu aterizare pe piciorul de atac, cu 3-5 pasi elan, p: 2min. (aterizarea se executa pe semne cat mai departate in groapa cu nisip).

Lectia III

4 desprinderi in pas saltat, cu aterizare pe piciorul de bataie, cu 3-5 pasi elan, p: 2min.;

4 desprinderi in pas sarit, cu aterizare in pas sarit, cu 3-5 pasi elan, p: 2min.

Lectia IV

2 desprinderi in pas saltat, cu aterizare pe piciorul de bataie, cu 3-5 pasi elan, p: 2min.;

4 desprinderi in pas saltat pe o suprafata semiinaltata, cu aterizare pe piciorul de bataie, cu 5-7 pasi elan, p: 2min.;

4 sarituri in lungime cu 1½ pasi, cu 5-7 pasi elan, p: 2min.

Lectia V

3 desprinderi in pas saltat, cu aterizare pe piciorul de bataie, cu 3-5 pasi elan, p: 2min.;

3 desprinderi in pas sarit, cu aterizare pe piciorul de atac, cu 3-5 pasi elan, p: 2min. (aterizarea se executa pe semne cat mai departate in groapa cu nisip);

4 sarituri in lungime cu 1½ pasi, cu 5-7 pasi elan, p: 2min.

Lectia VI

3-5 desprinderi in pas saltat, cu aterizare pe piciorul de bataie, cu 5-7 pasi elan, p: 2min.;

3-5 desprinderi in pas sarit, cu aterizare pe piciorul de atac, cu 5-7 pasi elan, (aterizarea se executa pe semne cat mai departate in groapa cu nisip), p: 2min. ;

Lectia VII

3-5 desprinderi in pas saltat, cu aterizare pe piciorul de bataie, cu 7-11 pasi elan, p: 2min.;

• 3-5 desprinderi in pas sarit, cu aterizare pe piciorul de atac, cu 7-11 pasi elan, p: 2min. (aterizarea se executa pe semne cat mai departate in groapa cu nisip);
• 3-5 sarituri in lungime cu 1½ pasi, cu 7-11 pasi elan, p: 2min.

Lectia VIII

2 elanuri complete cu atingerea vitezei maxime la semnul de control si mentinerea vitezei pana la prag, p: 2min.;

2 elanuri complete cu "punctarea" bataii pe prag, p: 3min.;

2 elanuri complete cu bataie si desprindere pe prag si continuarea alergarii in groapa cu nisip, p: 3min.

Lectia IX

2 elanuri complete cu bataie pe prag si desprindere in pas sarit si continuarea alergarii in groapa cu nisip, p: 3min.;

3 sarituri in lungime cu elan complet, procedeul 1½ pasi, p: 3min.

Lectia X

Verificarea sariturii in lungime cu elan, procedeul 1½ pasi

Sistemul de lectii pentru proba de 800m/1000m:

TABEL. Nr. 2

TABEL. Nr. 3

CHESTIONAR PENTRU ELEVI

Profesor: Andronache Livantita

Data distribuirii chestionarului: noiembrie, 2003

A se returna domnului / doamnei: . . . . . . pana la data de 01 decembrie 2003.

Va rugam sa ne puneti la dispozitie informatii cu privire la activitatea didactica a profesorul dv., Andronache Livantita. Chestionarele nu trebuie semnate. Desi informatiile nu vor fi comunicate profesorului, ele vor fi utilizate pentru identificarea acelor domenii in care activitatea sa profesionala poate fi imbunatatita. Va multumim anticipat pentru timpul acordat. Pentru completarea formularului se va incercui raspunsul care descrie cel mai bine activitatea profesorului in raport cu fiecare descriptor. Daca activitatea profesorului este greu de determinat, la momentul respectiv, se va incercui "abtinere".

1. Stiu care sunt obiectivele orei de educatie fizica pentru fiecare semestru.

DA NU ABTINERE

2. Care considerati ca sunt cele mai bune metode de comunicare intre profesor si elev*:

- explicatia

- conversatia

- demonstratia

- alte metode

3. Nu ma sfiesc sa ma adresez profesorului meu cu o intrebare sau cu o idee despre tema lectiei.

DA NU ABTINERE

4. Profesorul acorda importanta sigurantei in timpul desfasurarii orelor.

DA NU ABTINERE

5. Organizeaza elevii in asa fel incat sa auda si sa vada tot ceea ce le comunica.

DA NU ABTINERE

6. Profesorul ajuta elevii care au dificultati de invatare - comportare.

DA NU ABTINERE

7. Profesorul comunica cu elevii si in afara orelor de educatie fizica pe probleme sportive extra-curriculare.

DA NU ABTINERE

8. Profesorul implementeaza metode moderne de comunicare in timpul desfasurarii procesului instructiv - educativ.

DA NU ABTINERE

9. Profesorul incurajeaza elevii (feed-back pozitiv).

DA NU ABTINERE

10. Profesorul face dovada bunei cunoasteri a exercitiilor prezentate in lectiile desfasurate pana in prezent.

DA NU ABTINERE

Intrebarea nr. 2 este prelucrata dupa Schema de ierarhizare a conditiei sau a solutiei celei mai bune, din mai multe posibilitati (dupa Colibaba, E., D., note de curs, F.E.F.S. Pitesti, an univ. 2003-2004) Aceasta schema are menirea de a simplifica munca administrativa si a repartiza cu mai multa precizie sarcinile sau atributiile managerilor responsabili de resorturi sau domenii de activitate.

Analiza solutiilor pentru luarea deciziilor

Alegerea unei singure solutii din mai multe posibile, trebuie sa se realizeze tinand seama mai curand de inconveniente decat de avantaje.

Ierarhia conditiilor de selectie poate fi stabilita pe baza unui tabel cu dubla intrare, unde fiecare conditie este comparata succesiv cu fiecare dintre celelalte pentru a se determina daca este mai importanta sau mai putin importanta decat conditia cu care se compara. Conditiile de selectie sunt mentionate in aceasta ordine atat pe verticala cat si pe orizontala. Dupa ce s-a intocmit tabelul, conditiile sunt comparate intre ele una cate una pana la epuizarea tuturor casutelor posibile care se situeaza, desigur, de aceeasi parte a unei diagonale a patratului.

Rezultatul obtinut pentru fiecare comparatie este consemnat (cu "+" sau "-") in casuta de intersectare corespunzatoare, casutele de pe diagonala ramanand fara intrebuintare.

Dupa aceasta, in fiecare casuta ramasa goala (situata de cealalta parte a diagonalei) se trece semnul invers fata de cel trecut in casuta situata simetric in raport cu diagonala. In sfarsit, se procedeaza la o totalizare a semnelor "+" si "-" pe coloana sau pe linie (in functie de sensul ales pentru comparatie), din rezultatele astfel obtinute decurgand ierarhia solutiilor sau deciziilor pe care le luam. Aceasta maniera de utilizare a metodei este ilustrata in tabelul urmator:

Conditii solutii			A		B			C	D		Intrebari
A											A mai important ca B?
B											A mai important ca C?
C											A mai important ca D?
D
Nr. total de "+" pe coloane
Nr. total de " -" pe  coloane
Conditii solutii	A	B		C		D	Intrebari
A							B mai important ca A?
B							B mai important ca C?
C							B mai important ca D?
D
Nr. total de + pe coloane
Nr. total de - pe  coloane							Conditii solutii A B C D Intrebari A C mai important ca A? B C mai important ca B? C C mai important ca D? D Nr. total de + pe coloane   Nr. total de - pe  coloane Conditii solutii A B C D Intrebari A D mai important ca A? B D mai important ca B? C D mai important ca C? D Nr. total de + pe coloane   Nr. total de - pe  coloane *Schema de ierarhizare a conditiei sau a solutiei celei mai bune, din mai multe posibilitati (dupa Colibaba, E., D., note de curs, F.E.F.S. Pitesti, an univ. 2003-2004 6. PREZENTAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR 6.1. Saritura in lungime GRUPA TESTAREA SEX PARAMETRUL SARITURA IN LUNGIME CU ELAN PROCEDEUL 1 ½ pasi (cm) CONTROL initiala baieti M ±DS CV% fete M ±DS CV% (t= 2,08) finala baieti M ±DS CV% fete M ±DS CV% (t= 2,07) EXPERIMENT initiala baieti M ±DS CV% fete M ±DS CV% finala baieti M ±DS CV% (t = 3,61) fete M ±DS CV% (t = 2,079) TABEL  NR. 2 SARITURA IN LUNGIME CU ELAN PROCEDEUL 1 ½ pasi GRUPA DE CONTROL SI GRUPA EXPERIMENT *diferenta semnificativa la p< 0,005 **diferenta semnificativa intre testarea initiala si finala la p< 0,05 ∞diferenta semnificativa intre grupa de control si de experiment la testarea initiala, p< 0,05 (t = 2,01) ∞∞ diferenta semnificativa intre grupa de control si de experiment la testarea finala, p< 0,01 (t= 2,7) diferenta nesemnificativa la p> 0,05 Dupa cum observam, in Tabelul Nr. 2, intre testarea initiala (3,28m.) si finala (3,71m.), la grupa de experiment baieti, dinamica rezultatelor este pozitiva la un prag de semnificatie de 0,005. Coeficientul de variabilitate indica o foarte buna omogenitate a subiectilor acestei grupe, la ambele testari. La fete, la grupa de experiment, se observa aceeasi dinamica pozitiva, semnificatia diferentei intre cele doua testari exprimand un progres de 42 cm. La grupa martor baieti, desi se observa un coeficient de variabilitate de 5,08% la testarea initiala, el nu s-a imbunatatit la testarea finala (7,63%), indicand aceeasi omogenitate foarte buna. Progresul este nesemnificativ la un p>0,05 intre cele doua testari. La fete, la aceeasi grupa, se constata aceeasi situatie cu un progres de 13cm indicat de acelasi p>0,05 6.2. Alergarea de rezistenta GRUPA TESTAREA SEX PARAMETRUL TIMPUL EFECTUAT IN PROBA 1000m - 800m. (minute) CONTROL INITIALA B M ±DS CV F M ±DS CV FINALA B M ±DS CV F M ±DS CV EXPERIMENT INITIALA B M ±DS CV (t = 1,8) F M ±DS CV (t = 1,74) FINALA B M ±DS CV (t= 2,1) F M ±DS CV (t= 1,9) TABEL NR. 3 Timpul efectuat in proba de 1000m. 800m. *diferenta semnificativa intre grupa de control si de experiment la testarea   finala,baieti si fete, la p< 0,05. **diferenta semnificativa intre grupa de control si de experiment la testarea initiala, fete si baieti, p< 0,05. ∞diferenta semnificativa intre testarea initiala si finala la grupa de experiment, fete, p< 0,05 ∞∞ diferenta semnificativa intre testarea initiala si finala la grupa de experiment, baieti la p< 0,05. diferenta nesemnificativa intre testarea initiala si finala la p> 0,05, grupa de control fete si baieti. Dupa cum observam, in Tabelul Nr. 3, intre testarea initiala (38s.) si finala (3.89s.) la grupa de experiment baieti, dinamica rezultatelor este pozitiva la un prag de semnificatie < 0,05. Atat la testarea initiala cat si la testarea finala intre esantionul de experiment si de control, semnificatia diferentei fiind la un prag de p< 0,05 desi rezultatele finale indica un progres de 0,48s al subiectilor din grupa de experiment fata de testarea initiala. Coeficientul de variabilitate indica o omogenitate slaba a subiectilor acestei grupe, (21,2) iar la finala imbunatindu-se, la valoarea de 2,1 si respectiv o omogenitate foarte buna. La fete, la grupa de experiment, se observa cum semnificatia diferentei intre cele doua testari exprima un progres tot de 0,48s. Coeficientul de variabilitate indica o omogenitate buna a subiectilor acestei grupe, (12,3) iar la finala, el imbunatindu-se la valoarea de 1,9 demonstrand o omogenitate foarte buna. La grupa de control, baieti, desi se observa un coeficient de variabilitate la ambele testari, indica o omogenitate foarte buna. Progresul este nesemnificativ de 0,15s, la un p>0,05 Progresul este nesemnificativ de 0,22s la un p>0,05 intre cele doua testari si la fete, la aceeasi grupa, unde se constata aceeasi situatie cu un p>0,05 Corelatia dintre talie si alergarea de rezistenta GRUPA SEX TESTARE PARAMETRU TALIE 800m/1000m EXPERIMENT B initiala M ±DS CV r=0,22* finala M ±DS CV r=-0,26* F initiala M ±DS CV r=0,28* finala M ±DS CV r=0,29* CONTROL B initiala M ±DS CV r=-0,02* finala M ±DS CV r=0,22* F initiala M ±DS CV r=0,19* finala M ±DS CV r=0,08* TABEL NR. 4 Corelatia dintre talie si alergarea de rezistenta Corelatie nesemnificativa la p>0,05 Din tabelul nr. 4 la fiecare grupa si testare fie initiala sau finala corelatia dintre talie si timpul obtinut la alergarea de rezistenta este nesemnificativa la un p>0,05. 6.3.Prezentarea si interpretarea chestionarului pentru elevi Stiu care sunt obiectivele orei de educatie fizica pentru fiecare semestru. Fig. Nr. 1 Care considerati ca sunt cele mai bune metode de comunicare intre profesor si elev: A. explicatia B. conversatia C. demonstratia D. alte metode-vizualizarea tehnicii prin chinograme Legenda: a.m. - alte metode c. - conversatia d. - demonstratia e. - explicatia. Fig. Nr. 2 Nu ma sfiesc sa ma adresez profesorului meu cu o intrebare sau cu o idee despre tema lectiei. Fig. Nr. 3 Profesorul acorda importanta sigurantei elevului pentru a nu se accidenta in timpul desfasurarii orelor. Fig. Nr. 4 Profesorul organizeaza elevii in asa fel incat sa auda si sa vada tot ceea ce le comunica. Fig. Nr. 5 Profesorul ajuta elevii care au dificultati de invatare - comportare. Fig. Nr. 6 Profesorul comunica cu elevii si in afara orelor de educatie fizica pe probleme sportive extra-curriculare. Fig. Nr. 7 Profesorul implementeaza metode moderne de comunicare Fig. Nr. 8 Profesorul incurajeaza elevii (feed-back pozitiv). Fig. Nr. 9 Profesorul face dovada bunei cunoasteri a exercitiilor prezentate in lectiile desfasurate pana in prezent. Fig. Nr. 10 Prezentarea si interpretarea Intrebarii nr. 2 din Chestionarul pentru elevi: Conditii solutii A B C D Intrebari A A mai important ca B? B A mai important ca C? C A mai important ca D? D B mai important ca A? etc. Nr. total de "+" pe coloane   Nr. total de "-" pe  coloane   TABEL NR.5 Schema de ierarhizare a conditiei sau a solutiei celei mai bune, din mai multe posibilitati. Asadar, din Tabelul Nr.5, cea mai buna solutie este D cu 44 raspunsuri pozitive si 16 negative. Ierarhizarea metodelor de comunicare este urmatoarea: alte metode cu 44 de raspunsuri pozitive si 16 negative. conversatia cu 39 raspunsuri pozitive si 21 negative. demonstratia cu 33 de raspunsuri pozitive si 27 negative. explicatia cu 23 raspunsuri pozitive si 37 negative. Privind celelalte intrebari, putem afirma ca: in lectia de educatie fizica si sport exista comunicare privind obiectivele temelor urmarite, conform intrebarii nr. 1 unde raspunsurile afirmative sunt intr-un procent ridicat: 95% si a raspunsurilor la intrebarea nr. 10, unde raspunsurile afirmative se regasesc in procent de 100%. In ceea ce priveste increderea pe care o acorda elevii profesorului si metodelor pe care acesta le foloseste in procesul instructive-educativ, putem concluziona ca ea se regaseste, conform raspunsurilor la intrebarile nr. 3, 4, 5 si 6 unde procentajele raspunsurilor afirmative sunt situate peste 65%. Comunicarea intre profesor si elev exista si in afara orelor de educatie fizica, manifestata in cadrul activitatilor extracurriculare si se regaseste in procentajul de 90% raspunsuri afirmative, conform intrebarii nr. 7. Conform intrebarii nr. 8, putem afirma ca elevii doresc implementarea si a altor metode moderne de comunicare, cum ar fi: folosirea calculatorului, a filmelor, chinogramelor etc., dovada fiind procentajul de 100% a raspunsurilor negative, adica pana la ora respectiva, elevii nu au beneficiat de aceste metode de comunicare. In ceea ce priveste feed-backul de la elev la profesor, el exista in proportie de 75%, asa dupa cum reiese din intrebarea nr. 9. 7. CONCLUZII SI RECOMANDARI Ipoteza cercetarii s-a confirmat. 1. Folosirea chinogramelor prezentate pe calculator au stimulat activitatea de invatare motrica precum si dezvoltarea rezistentei la elevii din grupa de experiment. Marturie sunt rezultatele obtinute de subiecti, rezultate prezentate in tabelele nr. 2, 3, 2. Prezenta chestionarului in experiment a extras ordinea metodelor eficiente de comunicare pe care le-am folosit in lectia de educatie fizica. 3. In lectia de educatie fizica si sport, se impune abordarea analitica a metodelor verbale de comunicare, dovada fiind feed-backul pe care elevii l-au evidentiat in raspunsurile lor, in proportie de 75%, restul de 25% urmand a fi analizat si imbunatatit in alte lucrari pe aceeasi tema. Prezentul experiment evidentiaza ca printr-o comunicare competenta intre profesor si elev, bazata pe incredere si sprijin, s-a creat un cadru optim pentru imbunatatirea rezultatelor la probele de control, in speta la saritura in lungime cu elan si alergarea de rezistenta pe distanta de 800m. la fete si 1000m. la baieti. Recomandarea pe care o inaintam este legata de prezenta activa a chestionarelor la orele de educatie fizica si sport si in cadrul activitatilor extracurriculare, precum si a folosirii chinogramelor, a calculatorului etc., in vederea dinamizarii participarii constiente si active a elevilor la lectia de educatie fizica. BIBLIOGRAFIE BAUER, V., 1964, The comunication of ideas, Edit. American Psychologist. BIBERI, I., 1971, Principii de psihologie antropologica, Edit. D. P. Bucuresti. BRUNET, J. J., 1988, Promotion Management-A Strategic Approch CHIRILA, G., 1977, Pedagogie Aplicata La Domeniul Educatiei Fizice, Edit. Sport Turism. CHIRCEV, A., 1964, Pedagogie, Edit. Didactica si pedagogica, Bucuresti. DANCSULY, A., GAL, T., MANOLACHE, A., MARE, V., MIHALEVICI, R., RADU, I., SALADE, D., TODORAN, D.,TUROVTEV, A., CORNESANU, C., 1967, Culegere de exercitii pentru pregatirea fizica a tineretului scolar, Edit. Uniunii de Cultura Fizica si Sport, Bucuresti. COTOI, F., 2003, Influenta lectiei de educatie fizica asupra capacitatii intelectuale a elevilor", Tribuna invatamantului, 3-9 nov. 2003, Bucuresti. DICTIONAR ENCICLOPEDIC, 1966, Ed. Enciclopedica Bucuresti. COVACI, N., 2003, Modalitati de comunicare a unei comunicari eficiente, Tribuna invatamantului, 24-30 nov. DELACROIX, H.,1924, Le lange et la pense, Paris. DRAGU, A., CRISTEA, S., 2002, Psihologie si Pedagogie scolara, Ovidius University Press, Constanta. EPURAN, M., HOLDEVICI, I., 1993, Psihologie, Compendiu, Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti. FRUMUSANI, D. R., 1999, Semiotica, Societate, Cultura, Institutul European. FRUNZA, V., 1989, Specificul Procesului de Didactica in Scoala Ajutatoare- Lucrare Gradul I, Universitatea Bucuresti. GOLU, P., 1987, Comunicarea- activitate umana complexa si dificila, Edit.Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti. GARNER, H., 1960, Creativitatea si inteligenta emotionala, Edit. Polirom. GUSTORF, G., 1966, La parade, Paris. GHERMANESCU, I. K., MOGOS, A., 1963, Metodica Educatiei Fizice Scolare, Edit. Sport-Turism, Bucuresti. IACOB, L., 1955, Psihopedagogia, Edit. Spiru Haret, Iasi. LASSWEL, N., 1948, The Comunication of ideas, Edit. American Psychologist. LUDU, V., Mitra, Ghe.,1971, Indemnarea si metodica dezvoltarii ei, Edit. Sport-Turism, Bucuresti. NANU, T., 2000, Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului textelor literare in cadrul orelor de citire si lectura la clasa a-IV-a, M.E.N. Lucrare Gradul didactic I. NICOLAE, A., 2000, Cultivarea interesului prescolarului pentru textele literare in activitatile educative din gradinita Lucrare Gradul I, M.E.N. OLERON, P., ANDREWAS T.G., 1952, Metodes de la psichologie, Edit. P.U.F, Paris. PAVELCU,V., 1965, Drama Psihologiei, Edit.Stiintifica, Bucuresti. PATRIKSON, G., 1966, The Significanse of sport for Society. Health- Socialisation-Economy RADU, I., 1969, Psihologia invatarii, Edit. Enciclopedica, Bucuresti. RAFTU, E., 2002, Strategii Didactice in activizarea vocabularului copiilor, Lucrare Gradul I, M.E.C., Universitatea, "Ovidius" Constanta. ROSCA, A., CHIRCEV, A., MARE, V., ROSCA, M., RADU, I., 1975, Psihologie Generala, Edit. D. P. Bucuresti. SCARLAT, B., 2002, Educatie Fizica si Sport, Edit. D. P., Bucuresti. SANDULESCU, C., 2003, Cresterea eficientei in lectia de educatie fizica, Tribuna invatamantului, 22-31 dec. SICLOVAN, I., 1979, Teoria Educatiei Fizice si Sportului, Edit .Sport-Turism, Bucuresti. VADUVA, D., 2003, Modalitati de realizare a unei comunicari inteligente, Tribuna invatamantului, 24-30 nov. VINTANU, N., 1998, Prelegeri despre educatia sportiva, Edit. Protransilvania, Bucuresti. OPRISAN, V., 2002, Marketing si comunicare in sport, Edit. Uranus, Bucuresti. WLODARSKI, 1980, Legitatile psihologice ale invatarii si predarii, Edit. Didactica si pedagogica, Bucuresti. ANEXE CORELATIA "PEARSON"-r R-G R-T Corelatia dintre timpul obtinut la alergarea de rezistenta cu talia si greutatea subiectilor din grupa de experiment si de control Politica de confidentialitate Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate Sport Canotajul - pregatirea sportiva Rolul ereditatii si mediului in practicarea exercitiilor fizice Factorii care conditioneaza practicarea sportului in randul oamenilor din Romania CARACTERIZAREA, BAZELE TEORIEI SI METODICII SCHIULUI Despre parapanta si parapantism OBIECTIVELE EDUCATIEI FIZICE Studiul privind particularizarea dezvoltarii calitatilor motrice si metode de antrenament specifice si nespecifice înotatorilor de 10-14 ani Stiinta Educatiei Fizice Si Sportului; Obiectul, sarcinile Teoriei Educatiei Fizice Si Sportului; Studiu experimental privind ameliorarea capacitații fizice a studenților din U.P.B. prin mijloacele din Judo ACTIVITATI DE EDUCATIE FIZICA SI SPORTIVA IN RECUPERARE - PROGRAMA ANALITICA A CURSULUI SI A LUCRARILOR PRACTICE