Studiul privind particularizarea dezvoltarii calitatilor motrice si metode de antrenament specifice si nespecifice înotatorilor de 10-14 ani

STUDIUL PRIVIND PARTICULARIZAREA DEZVOLTARII CALITATILOR MOTRICE SI METODE DE ANTRENAMENT SPECIFICE SI NESPECIFICE ÎNOTATORILOR DE 10-14 ANI

Spre deosebire de celelalte sporturi, inotul reprezinta o particularitate in sensul ca el se practica in apa, mediu cu o densitate mare, care opune o rezistenta la inaintare, mult superioara aerului, zapezii sau ghetii. Dezvoltarea calitatilor motrice caracteristice inotatorului constituie o problema importanta, ponderea lor in realizarea performantei nefiind egala, caracterizarea tipului de efort specific inotului este efortul de rezistenta cu variantele sale rezistenta-viteza, rezistenta-forta. De asemenea doresc sa arat ca fara o pregatire fizica pe uscat performantele sunt afectate, iar dezvoltarea calitatilor motrice sa nu se rezume ca un rezultat al activitatii formarii si consolidarii deprinderilor motrice specifice.

In lectiile de antrenament la natatie amplasarea exercitiilor de viteza si indemanare se realizeaza la inceputul antrenamentului, dupa incalzire, iar cele de forta si rezistenta la sfirsitul lui, aceasta in cazul cand nu avem antrenamente speciale pentru dezvoltarea uneia sau mai multor calitati. Mentionez ca, exercitiile de viteza si indemanare se fac tot timpul anului de pregatire, iar exercitiile de forta si rezistenta intermitent in functie de perioada in care ne aflam, pregatitoare, competitionala, etc.. De asemenea exercitiile de indemanare in apa pot servi si la partea de incalzire (inotul defalcat).

Folosirea metodelor in cadrul antrenamentelor trebuie facuta printr-o combinare ideala a acestor metode pentru ca fiecare metoda sau varianta declanseaza reactii fiziologice, biomecanice si psihice diferite, specifice. Alegerea metodelor depinde de stadiul de instruire, perioada de antrenament si articularitatile individului. Aceasta duce la concluzia ca trebuie sa se tina cont de specificitatea antrenamentului in functie de proba. Metoda antrenamentului cu repetari, metoda antrenamentului cu intervale, metoda antrenamentului continuu (uniform), metoda antrenamentului alternativ (cu viteze schimbatoare), antrenament simulatoriu (variante ale metodelor de antrenament).

Studiul de fata are ca scop cercetarea teoretica si experimentala privind eficienta pregatirii fizice generale si specifice pe uscat si in apa, la copiii inotatori de nivel II (10 - 14 ani diferentiata pe calitatile motrice specifice inotului). Cresterea eficientei pregatirii, a procesului instructiv - educativ, necesita stabilitatea unor finalitati precise, a unui sistem de actionare bine obiectivizat si optimizat, alegerea celor mai eficiente metode si mijloace de actionare.

Am pornit in elaborarea acestui studiu de la observatia ca majoritatea antrenorilor neglijeaza pregatirea fizica pe uscat a micilor inotatori acordand atentie numai pregatirii fizice specifice din apa.

Stabilirea unor modele de pregatire, folosirea judicioasa a celor mai eficiente metode si mijloace specifice si nespecifice inotului trebuie sa conduca la:

- calitatile motrice pot fi puse in evidenta la varsta antepubertara si pubertara, eficient;

- aplicand sportivilor de-a lungul unui an scolar (sistematic), un sistem de algoritmi specializati pe calitatile motrice destinat si considerat a fi optim, astfel incat sportivii vor obtine rezultate superioare;

- cresterea nivelului calitatilor motrice;

- cresterea posibilitatilor de selectie pentru viitoarele grupe de nivel I;

- demonstrarea valabilitatii metodelor folosite si aplicabilitatea unor teste pentru a urmarii dezvoltarea calitativa a calitatilor motrice.

Subiectii au fost 20 de elevi (sportivi) in varsta de 11 ani, urmariti de-a lungul unui an de pregatire, de la Clubul Sportiv Scolar din Arad, sectia de natatie. Cei 20 de subiecti au fost impartiti in doua grupe: 10 au format grupa experiment, careia i-am administrat variabila independenta, iar ceilalti 10 au format grupa martor. În alcatuirea celor doua grupe am avut in vedere ca numarul de fete si baieti sa fie egal repartizat in cele doua grupe. Scoala unde s-a desfasurat experimentul beneficiaza de conditii bune de pregatire (bazin olimpic de 50m), lectiile de antrenament fiind conduse de profesori de specialitate, cu bune rezultate in pregatirea copiilor. Cercetarea s-a desfasurat la Clubul Sportiv Scolar din Arad, club cu bune rezultate sportive, pe doua grupe de copii (10-11 ani) impartite in grupa experimentala si grupa martor, de cate 10 copii (sportivi), fiecare de-a lungul unei perioade cuprinse intre luna octombrie 2007 si luna mai 2008 La grupa experiment in cadrul lectiilor de pregatire fizica generala si specifica am actionat cu structurile selectionate privind pregatirea fizica pe uscat si in apa, pe care le voi prezenta in randurile care urmeaza.

La grupa martor s-a lucrat obisnuit conform cerintelor programei. Atat elevii din grupa experiment cat si cei din grupa martor au fost supusi unor testari initiale in luna octombrie 2007 si unei testari finale in luna mai 2008 (a se vedea la anexe). Sunt interpretate toate datele din tabelele centralizate cu parametrii motrici de la testarea initiala si finala, datele fiind reprezentate si sub forma grafica a indicatorilor.

1.În concluzie, se poate spune ca din toate datele si interpretarile prezente rezulta ca, daca se aplica unei grupe un model de pregatire cu algoritmi bine dozati si esalonati corect, daca se planifica judicios pregatirea specifica si nespecifica, acestea vor duce la obtinerea unor indici superiori privind nivelul de dezvoltare a calitatilor motrice si implicit, la ameliorarea performantelor si cresterea eficientei lectiei de antrenament.

2. De asemenea, folosirea judicioasa si corecta a metodelor de pregatire in functie de periodizarea si etapizarea pregatirii, duce la imbunatatirea performantei si a calitatilor motrice.

3. Folosirea corecta a pregatirii pe uscat, specifice si nespecifice, va antrena dupa sine cresterea performantei si a dezvoltarii calitatilor motrice specifice, in mod deosebit.

4. Confruntand rezultatele, se observa o imbunatatire vizibila a rezultatelor obtinute de catre grupa experimentala, fata de cele ale grupei martor.

Cele mai vizibile cresteri au fost obtinute de catre grupa experiment in urmatoarele probe: alergare de rezistenta pe m, saritura in lungime de pe loc, forta abdominala, tractiuni la banda elastica si viteza de inot pe m.

Omogenitatea grupei experiment a fost influentata de performantele deosebite ale unor copii in raport cu colegii lor: 225'/600 m, m la saritura in lungime, 21 flotari, repetari abdomen si 14,9' la viteza de inot pe m. Tinand cont ca inotul este un sport individual si ca pe un antrenor iI intereseaza in afara de omogenitatea grupei, care este valabila atunci cand faci pregatire specifica, experimentul de fata duce la concluzia ca abordarea sistematica a calitatilor motrice prin pregatirea specifica si nespecifica a lor, duce la cresterea performantei.

Astfel se observa la un subiect din grupa experiment, o imbunatatire a performantei spectaculoasa in proba de inot viteza pe 25 m de la 16,2' la 14,9'.

5. Amplasarea unor verigi constante, ca dezvoltarea vitezei si indemanarii, in fiecare lectie de antrenament, va duce la ameliorarea performantei.

Viteza se va dezvolta foarte bine prin eforturi cu intensitate maxima si numar de repetari putine, cu o pauza de revenire dupa fiecare repetare mare (de exemplu 8x25 m 4/4 cu plecare la

6. De asemenea, in pregatirea vitezei sa se tina cont de toate formele de manifestare a ei. Este important sa nu se confunde antrenamentul de viteza cu antrenamentul cu repetari.

7. Forta sa fie dezvoltata conform specificului probei si, exercitiile de forta, sa fie bine optimizate si obiectivizate in concordanta cu specificul grupelor musculare angrenate in efort.

8. Rezistenta pare o calitate motrica usor de perfectionat. Important este sa se tina seama de formele ei de manifestare in proba respectiva.

9. Am observat ca desi multi autori sau specialisti considera ca alergarea de durata in pregatirea fizica pe uscat nu influenteaza performanta, aceasta este totusi imbunatatita. Astfel in apa, am constatat ca s-a imbunatatit frecventa picioarelor, ritmul lor, capacitatea respiratorie si de lucru in datorie de oxigen, coordonarea brate-picioare, toate acestea au dus implicit si la cresterea performantei de inot.

În ceea ce priveste indemanarea, consider ca exercitiile complexe, lucrand la inceput fara impunerea ritmului apoi, cu un tempo impus crescut, duce la dezvoltarea acesteia.

11. Combinatiile intre lucrul picioarelor si cel al bratelor pot fi folosite in fiecare lectie de antrenament, ca parte de incalzire sau relaxare.

12. Pentru dezvoltarea calitatilor motrice in lectiile de antrenament, trebuie sa se tina seama de toate cerintele si obiectivele planificarii, de optimizarea si obiectivizarea lor, de continuitatea in aplicarea acestora.

13. Am observat ca literatura de specialitate ofera date de investigatii fiziologice referitoare numai la adulti. Este foarte greu sa extrapolezi datele pe copii, stiind ca acestia au alti indici fiziologici fata de adulti. De exemplu: in antrenamentul cu intervale, se lucreaza cu o frecventa cardiaca cuprinsa intre 120 - 180 pulsatii/minut. Un copil are o frecventa cardiaca mai mare decat a unui adult, de aceea in efort, mai raman valabile aceleasi date de referinta fata de copil? Acelasi lucru, dar in ceea ce priveste tensiunea. La un copil este mai mica decat la un adult in repaus si in efort.

14. În concluzie, dezvoltarea multilaterala si specifica a calitatilor motrice, se impune ca o prima conditie pentru imbunatatirea performantelor.

Propuneri:

Existenta unor teste concludente privind nivelul de dezvoltare a calitatilor motrice si obligativitatea aplicarii lor de catre toti antrenorii;

- Introducerea unor probe obligatorii privind indemanarea, ca de exemplu :

- inot pe 25m m vaslind de doua ori cu acelasi brat;

- alunecare 25 m - 50 m cu brate craul, picioare fluture.

- Dezvoltarea fortei pe uscat si in apa, sa se faca conform biomecanicii inotului. Sa se lucreze la copii foarte mult cu greutatea propriului corp iar tractiunile la helcometre si benzi elastice, sa se faca din culcat dorsal sau ventral.

- Obligativitatea pregatirii fizice pe uscat pentru toti copii, indiferent de varsta.

- Introducerea unor verigi constante in lectiile de antrenament privind dezvoltarea vitezei si a indemanarii.

- Elaborarea unor formulare de recoltare a datelor anatomice si fiziologice, pentru a se putea concluziona clar modul de aplicare a metodelor de pregatire la copii.

- Sa se tina o evidenta clara si precisa, ritmica, eventual pe baza de fise personale ale elevilor pe parcursul ciclului de pregatire, creand in randul elevilor dorinta de progres si emulatie prin afisarea celor mai bune rezultate la coltul sportiv al clubului, etc De asemenea, elevii trebuie sa primeasca pe langa informatiile cu privire la sistemele de actionare privind dezvoltarea calitatilor motrice si cunostiinte teoretice care sa le permita o participare constienta si activa la propria pregatire.

BIBLIOGRAFIE

1. Dumitrescu N., Opirisescu I. - Înotul . Editura Stadion Bucuresti, 1973;

2. Epuran M. - Metodologia cercetarii activitatilor corporale. vol. 1-2, Editura IEFS Bucuresti, 1982;

3. Firea E Metodica educatiei fizice scolare. Editura IEFS Bucuresti, 1985;

4. Harre D. - Teoria antrenamentului. Editura Stadion Bucuresti, 1973;

5. Ifrim M. - Antropologie motrica. Editura Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti, 1986;

6. Mateev si Novikov - Teoria si metodica educatiei fizice. Editura Sport - Turism Bucuresti, 1977;