![]() | Aeronautica | Comunicatii | Constructii | Electronica | Navigatie | Pompieri |
Tehnica mecanica |
Universitatea din Oradea
Facultatea de Arhitectura si Constructii
Specializarea: Inginerie Sanitara si Protectia Mediului
CALCULUL STRUCTURILOR CONSTRUCTIILOR HIDROEDILITARE
-PROIECT-
Sa se determine eforturile in peretele cilindric al unui rezervor de apa din beton armat produsa de incarcarea cu presiunea hidrostatica a apei din rezervor cunoscandu-se urmatoarele.
Diametrul
interior al rezervorului: ;
Inaltimea
peretelui: ;
Grosimea
peretelui: .
raza interioara: ;
raza axului peretelui: ;
daca cilindru scurt
(influenta modului de rezemare la cele doua capete, inferior si superior, ale peretelui
se manifesta pe intreaga inaltime);
daca cilindru lung
(influenta rezemarii de la un capat nu se transmite la capatul celalalt).
- coeficient de
amortizare.
Consecinta:
Relatia de calcul ale eforturilor sunt diferite pentru cele doua tipuri de placi cilindrice.
Incarcarea cu presiunea hidrostatica a apei este incarcare simetrica. Eforturile sectionale in placile cilindrice actionate de incarcarile simetrice sunt:
momentul de incovoiere
longitudinal (pe directia x);
eforul axial
longitudinal (actioneaza pe o directie paralela cu axa peretelui);
forta taietoare
longitudinala;
eforturile axiale
inelare;
moment incovoietor
inelar.
Observatie:
Din
incarcare cu presiunea hidrostatica a apei
La stabilirea sectiuni de calcul pe inaltimea l al peretelui cilindric se va tine seama de:
Obtinerea valorii extreme a fiecarui efort sectional;
Trasarea prin puncte cat mai precisa, a variatiei fiecarui efort e inaltimea peretelui, pentru a se putea face la dimensionarea armaturilor variatia cantitatii de armatura pe inaltimea peretelui.
Diagramele eforturilor sectionale se vor trasa prin puncte dupa ce se calculeaza valoarea fiecarui efort in sectiunea de calcul ales.
Se
observa ca doua eforturi sectionale ( si
) actioneaza in sens longitudinal, iar doua eforturi
sectionale (
si
) actioneaza pe directie inelara (solicita fibre tangente la
cercurile peretelui) iar forta taietoare
actioneaza pe directie
radiala.
In general asupra unui perete cilindric actioneaza mai multe incarcari:
Presiunea hidrostatica a apei din rezervor;
Greutatea proprie a peretelui;
Incarcarea din acoperisul rezervorului;
Incarcarea din variatii de temperatura;
Incarcarea din impingerea pamantului de umplutura (cand este cazul).
Din monograme rezulta pozitia sectiunilor in care eforturile din aceste sarcini triunghiulare iau valori particulare (valori absolute maxime sau nule) astfel:
Sectiune cu sectiunea de
incastrare de la baza;
Sectiune cu sectiunea de abscisa
;
Sectiune cu sectiunea de abscisa
;
Sectiune cu sectiunea de la baza;
Sectiune cu sectiunea de abscisa
.
,
,
- se determina cu
ajutorul abacelor pe baza produsului
(
in abace) si raportul
, unde t grosimea
radierului (se ia
).
Avand in vedere structura relatiilor de calcul ale eforturilor se stabilesc:
Coordonatele adimensionale si
ale sectiunilor de
calcul.
Coordonatele adimensionale si
Vom alege
ca sectiune de calcul si alte sectiuni spre partea superioara a peretelui
impartind intr-un numar de parti egale, distanta ramasa de la ultima sectiune
rezultata pe baza monogramelor si pana la partea superioara a peretelui. Ultima
sectiune caracteristica se va considera sectiunea .
v Sectiunea 0
v Sectiunea 1
v Sectiunea 2
v Sectiunea 3
v Sectiunea 4
v Sectiunea 5
v Sectiunea 6
Schema statica a peretelui rezervorului ne arata ca este vorba de un sistem static nedeterminat. Rezolvarea peretelui, respectiv determinarea eforturilor si a deformatiilor se poate face fie prin metoda fortelor fie prin metoda deplasarilor.
Eforturile sectionale si deplasarile in peretele cilindric al rezervorului rezulta din insumarea valorilor lor determinate pe sistemul de baza din urmatoarele incarcari:
Incarcarea cu sarcina radiala, variabila triunghiulara pe inaltime, provenita din presiunea hidrostatica a apei din rezervor;
Incarcarea cu reactiunile forta radiala si momentul incovoietor radial, aplicate la cele doua capete (inferioare si superioare) ale peretelui, datorate legaturilor peretelui (cu radierul la baza si cu planseul de la partea superioara).
Sistemul
de baza (S.B.) este reprezentat de peretele cilindric, considerat fara
rigiditate la incovoiere si avand toate deplasarile permise (deplasari radiale
w si rotiri ) atat la baza cat si la partea superioara.
Expresiile generale ale eforturilor si deplasarilor sunt de forma:
- eforturi respectiv
deplasarea (w sau
) in sectiunea x;
- eforturi respectiv
deplasarea (w sau
) in sectiunea x determinate pe sistemul de baza din
incarcarea cu sarcina data (presiunea hidrostatica a apei);
- eforturi respectiv
deplasarea (w sau
) in sectiunea x determinate pe sistemul de baza din
incarcarea cu sarcina data (presiunea hidrostatica a apei) cu reactiunea
radiala R aplicata la baza;
- eforturi respectiv
deplasarea (w sau
) in sectiunea x determinate pe sistemul de baza din
incarcarea cu sarcina data (presiunea hidrostatica a apei) cu momentul
incovoietor M aplicata la baza;
- eforturi respectiv
deplasarea (w sau
) in sectiunea x determinate pe sistemul de baza din
incarcarea cu sarcina data (presiunea hidrostatica a apei) cu reactiunea
radiala
aplicata la partea
superioara;
- eforturi respectiv
deplasarea (w sau
) in sectiunea x determinate pe sistemul de baza din
incarcarea cu sarcina data (presiunea hidrostatica a apei) cu momentul
incovoietor
aplicata la partea superioara.
Eforturile
si deplasarile pe sistemul de baza se determina in teoria elasticitatii pe baza
starii de membrana a placilor curbe subtiri, pe baza careia se admite ipoteza
ca rigiditatea este nula .
In teoria
starii de membrana in placa cilindrica a peretelui se produc numai (efort inelar) iar
deoarece nu avem forte
exterioare verticale, presiunea hidrostatica actioneaza pe directie radiala.
v Eforturi:
v Deplasari:
v Eforturi:
v Deplasari:
Observatie:
v Eforturi:
v Deplasari:
Observatie:
Determinarea
necunoscutelor static nedeterminate (R si M) se face prin scrierea sistemului de ecuatii de conditie in
sectiunea de la baza (de incastrarea) in care si
.
Eforturi finale:
Se
rezolva sistemul si se obtine valorile pentru R si M. se calculeaza in fiecare
sectiune eforturile ,
,
, ultimele doua eforturi (
,
) rezultand prin inlocuirea in relatiile de mai sus al lui R
si M cu valorile gasite.
Sect. |
|
|
|
Eforturi pe sistemul de baza din |
Eforturi totale |
||||||||||
|
R |
M |
|
|
|
||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||||
| |||||||||||||||
Copyright © 2025 - Toate drepturile rezervate