Managementul activitatilor din transportul portuar

Managementul activitatilor din transportul portuar

In cadrul oricarui sistem, organizarea conexiunilor interne, caracteristicile tehnice, energetice si economice ale infrastructurii si mijloacele de transport determina relatiile dintre subsistemele    sale, combinarea, substituirea si repartizarea sarcinilor avand drept scop cresterea eficientei intregului sistem.

Se poate presupune, in general, intrarile si iesirile din sistem ca independente de subsistemul carora le-a fost initial destinat. In interiorul sistemului analizat se evidentiaza fluxurile interne de marfuri care se caracterizeaza prin interconexiunile sistemului de transport, separandu-l de celelalte sisteme economico - sociale.

Daca se analizeaza interconexiunea a doua subsisteme de transport se pot evidentia regulatoarele proprii fiecarui sistem R_ii , R_jj care caracterizeaza abaterile starilor de iesire Y de la valorile de comanda si regulatoarele R_ii , R_jj care realizeaza interconectarea subsistemelor pentru a permite crearea transporturilor combinate, respectiv transferul marfurilor intre subsistemele de transport.

Figura 5.1

Considerand cele doua regulatoare R_ii si R_{jj I} in mod unitar rezulta schema din figura 5.2 in care se observa ca existenta celor doua regulatoare va conduce la aparitia unui nou subsistem, subsistemul de transfer. Evident, in cadrul acestuia are loc transferul intre un mijloc de transport apartinand unui subsistem si cele ale celuilalt subsistem. Schema prezentata se poate generaliza la intregul subsistem al transporturilor, subsistemele de transfer putand apare fie numai intre doua subsisteme de transport fie intre mai multe subsisteme sau in cazul cel mai general intre toate subsistemele de transport.

Figura 5.2

In functie de natura intrarilor si a iesirilor din subsistemul de transfer apar si caracteristicile specifice ale acestuia, care pe langa cele generale ii confera anumite particularitati. Totodata natura intrarilor si iesirilor si caracteristicile acestuia confera subsistemului de transfer un caracter mai mult sau mai putin complex, lucru care se reflecta in mod direct in structura si /sau infrastructura sa.

Din cele reflectate anterior rezulta ca functia principala a unui port este transbordarea marfurilor si a calatorilor, acestei functii fiindu-i subordonate celelalte functii auxiliare, ce tin de specificul portului.

Figura 5.3 Schema generala de manipulare a marfurilor in port

Operatiile fundamentale    ce se efectueaza intr-un port sunt urmatoarele:

a)     operatii de transbordare pe cheu (1);

b)     operatii in interiorul depozitelor (2);

c)     operatii de transbordare pe frontul depozitului (3);

d)     deplasarea marfurilor pe teritoriul portului (4).

Grupa (1) de operatii trebuie executata cu o intensitate mult mai ridicata decat celelalte operatii intrucat ea implica cheltuieli de exploatare direct proportionale cu timpul de stationare al navei. Din aceasta cauza, operatiilor de transbordare pe frontul de cheu se cauta sa li se mareasca eficienta.

Macaralele de cheu pot fi caracterizate de productivitati de ordinul zecilor sau sutelor de tone pe ora. Elementul constructiv si functional intre subsistemele de transport il reprezinta frontul de acostare care cuprinde totalitatea amenajarilor executate de-a lungul conturului portuar pentru acostarea navelor si executarea operatiilor de incarcare /descarcare a navelor. In mod conventional frontul de acostare este impartit in dane care reprezinta portiuni din lungimea frontului de acostare egale cu lungimea navei medii care poate fi operata in portiunea respectiva. Aceasta divizare ia in considerare adancimea acvatoriului in zona danei, particularitatile frontului de acostare etc.

Unele dane pot fi analizate in mod distinct, asigurand in zona respectiva operarea unei singure nave, in timp ce pentru alte zone ale frontului de acostare care asigura, intr-o perioada oarecare de timp, operarea unor nave de lungimi si caracteristici diferite nu mai poate fi vorba de o dana strict individualizata. Daca pe o perioada mai mare de timp acest fenomen nu permite decat obtinerea unor date statistice care asigura aprecieri de regula calitative, asupra transferului efectuat prin dana respectiva, problema este complet diferita atunci cand se analizeaza situatia la un moment dat. In aceasta situatie convenim sa definim dana ca lungimea frontului de acostare la care opereaza nava acostata in aceasta zona.