Aeronautica	Comunicatii	Constructii	Electronica	Navigatie	Pompieri
	Tehnica mecanica

Navigatie

Index » inginerie » Navigatie
» Proces tehnologic cadru :MONTAJ CORP NAVA

Proces tehnologic cadru :MONTAJ CORP NAVA

 

la punctele de prindere cu electrozi inveliti nu se folosesc decat electrozi de diametru de diametru 2,5 sau 3,25mm astfel incat sa se asigure patrunderea

	DA		NU

Nu este permisa prinderea in puncte a reperelor (sectiilor) centrate fortat, datorita tensiunilor introduse care pot conduce la fisurarea punctelor de prindere. De asemenea nu este permisa recentrarea reperelor (sectiilor) dupa prinderea in puncte de sudura.

MC 3.4.Neconformitati

Distanta dintre doua decupari

d ≥ 75mm

1.1. Remedieri

Se aplica placuta pe decupare

2.Decupari < 300mm

D ≥ 300mm Daca D<300mm, se mareste decuparea si se monteaza insertie avand D≥300mm

Verificarea inainte de sudura:

a.      ROSTUL

sa fie curat si uscat;

dimensiunile sa se incadreze in tolerantele acceptabile

in cazul in care deschiderea rostului este prea mare acesta se poate remedia prin incarcare si polizare pentru refacerea lui conform WPS si IACS Rec nr.47

Dupa predarea cuplarii inainte de sudura la CTC intra sectia sudura la sudat iar la final dupa eliminarea pieptinilor si completarea pieselor de completare se executa predarea tehnica finala urmata de predarea la CTC respectiv la registru. Predarea tehnica si otelul pe cuplare se preda la 500 mm fata de fiecare parte a cordonului.

MC 4. MONTAT STRUCTURI SPECIFICE

MC 4.1. GENERALITATI

Am numit strucuturi specifice, acele subansamble structuri sudate, in cea mai mare parte, sau furnituri beneficiar, care vin in completarea structurii corpului de nava, si contribuie la realizarea performantelor de navigatie, a necesitatilor tehnologice sau constituie suporti ale unor mecanisme ale navei, si, care din punct de vedere tehnologic sunt montate in timpul activitatilor de montaj ale procesului de constructie a corpului de nava.

Dupa amplasare, aceste strucuturi pot fi:

Strcuturi amplasate pe corp exterior:

Chile de ruliu;

Headbox;

Etambreu;

Etambou;

Cavaleti;

Duze.

Structuri amplasate pe puntea principala sau pe alte punti deasupra puntii principale;

Colonete macara;

Cai rulare macarale de bord;

Cai rulare mecanisme pe puntea principala (Skidere);

Cai rulare moonpool;

Structuri ampasate pe punti sau alte structuri interioare corpului de nava:

Tub etambreu;

Postamenti masina carmei;

Postamenti propulsor pupa (azipull);

Postamenti electromotor pentru propulsor pupa;

Postamenti racitor electromotor;

Postamenti diesel generatoare;

Postamenti motoare principale;

Tancuri de ciment.

MC 4.2. Montarea chilelor de ruliu

Chilele de ruliu sunt apendici ai corpului navei, montati in zona gurnei, cu rol de a reduce amplitudinea oscilatiei de ruliu a navei in timpul navigatiei.

In mod obisnuit, chilele de ruliu sunt formate dintr-o platbanda, care dubleaza tabla invelisului, se aplica si se sudeaza pe invelisul gurnei, pe care se monteaza un profil cu bulb, perpendicular pe corpul navei. In corespondenta chilei de ruliu, sub invelis, se monteaza intarituri de descarcare ale chilei de ruliu, la capetele acesteia sau la imbinari.

Exemplu de reprezentare generala a unei chile de ruliu

Prelucrarea la capete si pe lungime a unei chile de ruliu,

amplasarea intariturilor de descarcare

Detaliu si cote de amplasare a chilei de ruliu, fata de PD.

a.      Documentatie suport:

documentatie de executie si montaj a chilei de ruliu

b.     Dotare specifica:

statie totala;

fir cu plumb;

flexibil;

trusa de taiere oxigaz;

sursa de sudura MASTER 2200, pentru prindere in hafturi de sudura;

gaturi automate;

palane cu crichet si lant;

polizor electric sau pneumatic;

bride, pene, ciocan, presa hidraulica.

c.      Forta de munca necesara:

echipa de muncitori cu pregatire de lactus naval cu nivel cel putin "A", care sa aiba in componenta:

pentru trasat, un muncitor specializat in lucrul cu statia totala;

un coordonator (sef) de lucrare;

legator de sarcina autorizat;

sudor electric prins - autorizat;

sudor autogen;

d.     Descrierea activitatii:

Conditiile preliminare care trebuiesc indeplinite pentru montarea cailor de rulare:

finalizarea tuturor lucrarilor de montaj sectii de volumen cadrul blocului

lucrarile de indreptat blocul1-finalizate

in tancurile situate in dublu fund sau in dublu bord, pe traseul de monatre si sudare a chilelor de ruliu sa nu fie in curs de executie lucrari de vopsitorie;

sa fie asigurata schela de lucru la inaltimea necesara montarii chilei de ruliu;

Pentru montarea chilei de ruliu, se procedeaza astfel:

se studiaza documentatia de executie si montaj a chilei de ruliu, si a sectiilor pe invelisul carora se asaza;

se traseaza linia teoretica de amplasare a chilei de ruliu, tinand seama de cotele de amplasare stabilite prin proiect. Pentru trasare se apeleaza la echipa de masuratori a CTC, care face masuratorile cu ajutorul unei statii totale. Muncitorul echipei de lacatusi marheaza pe invelis coasta pe care se face masuratoarea si punctul de amplasare al chilei.

cu ajutorul unui flexibil se traseaza linia teoretica de amplasare a chilei;

se traseaza marginea exterioara a latimii platbenzii;

se centreaza platbanda de sprijin, ce dubleaza tabla gurnei;

se prinde in puncte de sudura platbanda de sprijin;

se centreaza si se prinde in puncte de sudura profilul chilei de ruliu; prinderea se face cu rspectarea Instructiunii tehnice de prindere in puncte de sudura, hafturile de sudura vor avea lungimea de cca 50mm, pasul punctelor de sudura fiind de cca 200mm;

se face predarea la CTC inainte de a se da drumul la sudura;

dupa sudura se traseaza si se prind in puncte de sudura descarcarile interioare;

se indeparteaza toate bridele de sprijin, se incarca cu sudura ciupiturile, se polizeaza la fata;

se face predarea dupa sudura la CTC, beneficiar si registrul de clasificare.

MC 4.3. Montarea HEADBOX-ului

Amplasare structuri speciale la pupa navei

HEADBOX-ul este o structura metalica amplasata pe corpul navei in zona pupa, cu axul centrat pe coasta 0, amplasat atat in Bb cat si in Tb cu rol principal de inchidere a zonei de amplasare si sustinere a elementelor constitutive ale instalatiei de propulsie / guvernare ale navei.

HEADBOX-ul este format din osatura interioara si invelis exterior care, de la o nava la alta, are forme si inchideri diferite.

De exemplu la navele care au numai instalatie de guvernare, headbox-ul inchide zona de amplasare si montaj a tubului etambreu, invelisul fiind montat pe structura metalica ce are rol totodata si de sustinere a tubului etambreu, inchiderea inferioara a acestuia fiind talpa etambreului.

La navele care headbox-ul inchide zona de amplasare si montaj a propulsorelor azimutale, zona de inchidere este formata dintr-o piesa plata debitata din tabla pe baza solutiilor solicitate de proiectul de executie. Uneori, inchiderea poate fi formata din tabla combinata cu talpa furniturii beneficiarului.

Sectiune longitudinala prin corpul unei nave

dotate cu propulsor azimutal

Sectiune longitudinala prin corpul unei nave

dotate cu linie de arbori si instalatie de guvernare simpla

a.      Documentatie suport:

documentatie de executie a seciei (sectiilor) de volum de pupa pe invelisul carora urmeaza a se monta headbox-ul;

tabel de sudura referitor la sectia sau sectiile respective;

Instructiune tehnica specifica executarii lucrarilor de montaj si sudura a headbox-ului si a celorlalte structuri specifice din zona;

b.     Dotare specifica:

nivela electronica;

liniar;

fir cu plumb;

trusa de taiere oxigaz;

sursa de sudura MASTER 2200, pentru prindere in hafturi de sudura;

gaturi automate;

palane cu crichet si lant;

polizor electric sau pneumatic;

bride, pene, ciocan, presa hidraulica.

c.      Forta de munca necesara:

echipa de muncitori cu pregatire de lactus naval cu nivel cel putin "A", care sa aiba in componenta:

un coordonator (sef) de lucrare;

legator de sarcina autorizat;

sudor electric prins - autorizat;

sudor autogen;

d.     Descrierea activitatii:

Conditiile preliminare care trebuiesc indeplinite pentru montarea cailor de rulare:

finalizarea tuturor lucrarilor de montaj sectii de volume in cadrul blocului;

lucrarile de indreptat blocul1-finalizate;

postamentul propulsorului azimutal, sau tubul etambreu (dupa caz) sa fie centrate, montate sudate si verificate;

in tancurile situate in dublu fund sau in zona de monatre si sudare a headbox-ului sa nu se execute lucrari de vopsitorie pe toata durata lucrarii;

sa fie asigurata schela de lucru la inaltimea necesara executiei lucrarii;

Modul de lucru:

se studiaza documentatia de executie: plan sectie de volum, fise de modificare, proces tehnologic specific;

se stabileste modul de prelucrare a elementelor de osatura, modul de imbinare al tablelor invelisului, imbinarea cu elementele furniturii, nodurile tipice ce trebuiesc respectate, procedeul de sudura;

la exteriorul navei, se monteaza un suport de sustinere a tablei de inchidere a fundului headbox-ului, luind ca repere de asezare cotele stabilite din proiect;

se face o verificare a corectitudinii montajului pieselor componente ale sectiei (sectiilor) de volum in zona de montaj a reperelor headbox-ului;

se materializeaza liniile principale ale navei (PD si LB) precum si axa dupa care a fost centrat si montat postamentul propulsorului sau tubul etambreu;

se asaza placa de inchidere a partii inferioare a headbox-ului, dupa centrajul exisent;

corectitudinea asezarii se face prin verificari succesive utilizand cumpana electronica, pana la centrarea corecta a placii;

se verifica si se ajusteaza elementele de osatura structurala a headbox-ului (atat sectiunile longitudinale, cat si cele transversale), se prelucreaza elementele de osatura conform cu procedeul de sudare

se polizeaza zona prelucrata;

se prind elementele de osatura in puncte de sudura; prinderea in puncte de sudura se face uniform in hafturi de 50mm, cu distanta intre hafturi succesive de 300mm, din 2 treceri successive, calibru 3mm;

se face pedarea la CTC a montajului structurii interne, inainte de sudura;

se face sudura structurii interne si a placii de baza, respectand schema de sudura transmisa prin instructiunea de executie specifica;

dupa sudura, se indeparteaza eventuali pieptini, bride cu care a fost fixata structura interna a headbox-ului, se face predarea tehnica a structurii;

acolo unde este necesar se practica decupari de trecere de umplere si scurgere a lichidului de protectie;

pe timpul executarii sudurii se va urmari stabilitatea constructiei si mentinerea planeitatii placii de baza, respectarea inclinarii axei, utilizand comparatoare montate in acest scop;

se face predarea la CTC si clasa a strcuturii, concomitent cu efectuarea controlului nedistructiv al imbinarilor sudate;

in functie de modul de imbinare a tablelor de invelis se trece la pregatirea pentru montarea invelisului headbox-ului;

pentru aceasta se monteaza si se sudeaza placuta suport;

se executa machete pentru fiecare tabla de invelis;

se verifica dimensiunea si forma tablelor de invelis;

daca este necesar se inapoiaza la fasonat tablele pentru a fi refasonate dupa machetele confectionate, iar in cazul in care acestea nu corespund dimensional, se debiteaza si fasoneaza alte table;

se aduc tablele la nava, se debiteaza pe contur dupa machete, se prelucreaza marginile in conformitate cu nodul de imbinare, se polizeaza marginile prelucrate;

se prind tablele de invelis de osatura headbox-ului, respectand conditiile de prindere aratate mai sus;

daca este necesar, acolo unde se formeaza chesoane, inainte de montarea tablei de invelis, se face predarea tehnica si protejarea zonei inchise, cu predarea acesteia la CTC si beneficiar;

se va avea in vedere corelarea lucrarii cu montarea instalatiilor conexe de ungere ale tubului etambreu;

se vor monta dopuri de scurgere si golire a headbox-ului;

dupa sudura invelisului headbox-ului se monteaza, in interiorul corpului, descarcarile necesare, conform documentatiei;

dupa sudura se preda la CTC, clasa si beneficiar.

MC 4.4. Montarea tubului etambreu

a.      Documentatie suport:

documentatie de executie a sectiei de volum;

tabel de sudura al sectiei de volum;

instructiune tehnologica specifica;

fisa de mauratori pentru montarea etambreului

b.     Dotare specifica:

nivela optica;

fir cu plumb;

trusa de taiere oxigaz;

sursa de sudura MASTER 2200, pentru prindere in hafturi de sudura;

gaturi automate;

palane cu crichet si lant;

polizor electric sau pneumatic;

bride, pene, ciocan, presa hidraulica.

c.      Forta de munca necesara:

echipa de muncitori cu pregatire de lactus naval cu nivel cel putin "A", care sa aiba in componenta:

un coordonator (sef) de lucrare;

legator de sarcina autorizat;

sudor electric prins - autorizat;

sudor autogen;

d.     Descrierea activitatii:

Pentru montarea tubului etambreu trebuiesc indeplinite cateva conditii preliminare :

finalizarea lucrarilor de montaj si sudura a sectiilor de volum in cadrul blocului;

finalizarea lucrarilor de indreptat a blocului;

in tancurile sitúate in zona de monatre si sudare a tubului etambreu sa nu se execute lucrari de vopsitorie pe toata durata lucrarii;

sa fie asigurata schela de lucru la inaltimea necesara executiei lucrarii;

Amplasare tub etambreu - sectiune transversala

Modul de lucru:

se studiaza documentatia de executie: plan sectie de volum, instrucutiune de sudare specifica;

se stabileste modul de prelucrare a elementelor de osatura, modul de imbinare al acestora cu etambreul, de imbinare a talpii cu invelisul headbox-ului, prelucrarile ce trebuiesc realízate pentru respectarea procedeului de sudura;

se materializeaza liniile principale ale navei si axa liniei de guvernare; centrarea se face in colaborare cu mecanicii;

se aduce tubul etambreu la nava si se verifica corespondenta cu structura navei in zona de montaj a acestuia;

se fac masuratorile osaturii compuse din zona de montaj, se traseaza plusurile tehologice rezultate, mai intai in sectiune longitudinala si apoi in sectiune transversala;

se taie plusul tehnologic;

se face prelucrarea pentru realizarea nodului de sudura;

se ridica tubul etambreu la pozitie, se verifica corectitudinea centrajului si se ajusteaza eleméntele de osatura ce fac legatura dintre acesta si corpul navei;

se polizeaza muchiile prelucrate;

se prinde tubul etambreu in puncte de sudura rspectand "IT pentru prindere in puncte de sudura";

se face predare la CTC inainte de sudura;

se executa sudura dupa instructiunea specifica de executie a tubului etambreu, cu respectarea procedurii si a ordinii de sudare;

pe timpul sudurii se verifica in permanenta cu ceasuri comparatoare abaterile de la centraj a tubului etambreu, se corecteaza pozitia de sudare;

dupa sudare se scot eventualele bride si suporti ajutatori, se face predarea tehnica si se preda la CTC, clasa si beneficiar.

MC 4.5. Montarea invelisului tubului etambou

a.      Documentatie suport:

documentatie de executie a sectiei de volum;

tabel de sudura al sectiei de volum;

instructiune tehnologica specifica, daca este cazul;

b.     Dotare specifica:

trusa de taiere oxigaz;

sursa de sudura MASTER 2200, pentru prindere in hafturi de sudura;

gaturi automate;

palane cu crichet si lant;

polizor electric sau pneumatic;

bride, pene, ciocan, presa hidraulica.

c.      Forta de munca necesara:

echipa de muncitori cu pregatire de lactus naval cu nivel cel putin "A", care sa aiba in componenta:

un coordonator (sef) de lucrare;

legator de sarcina autorizat;

sudor electric prins - autorizat;

sudor autogen;

d.     Descrierea activitatii:

Pentru montarea invelisului tubului etambou trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:

finalizarea lucrarilor de centraj, montaj si sudura a cuplarilor inelare intre blocuri;

finalizarea lucrarilor de indreptat in zona;

finalizarea centarii si montarii tubului etambou;

sa un se execute lucrari de vopsitorie in tancurile adiacente invelisului tubului etambou;

schela de lucru sa fie executata la o inaltime corespunzatoare necesara executiei lucrarilor de montaj table invelis tub etambou;

Modul de lucru:

se studiaza documentatia de executie: plan sectie de volum, instrucutiune de sudare specifica;

se stabileste modul de prelucrare a elementelor de osatura si a tablelor de invelis;

se executa machete pentru tablele de invelis;

se face verificarea dimensionala si de forma a tablelor de invelis;

daca se constata ca este necesar, se refasoneaza tablele de invelis;

se traseaza tablele dupa machete;

se prelucreaza tablele (sanfreneaza) pentru obtinerea nodurilor de sudura;

se prind tablele in puncte de sudura;

tragerea tablelor pe pozitie sa face cu ajutorul jugurilor si penelor;

se preda lucrarea la CTC;

se trece la sudura invelisului de osatura si a tablelor de invelis intre ele;

se indeparteaza de pe invelis dispozitivele ajutatoare;

se face predarea tehnica dupa sudura;

se face predarea la CTC, clasa si beneficiar;

MC 4.6. Montarea invelisului cavaletilor

a.      Documentatie suport:

documentatie de executie a sectiilor de volum de pupa;

tabel de sudura al sectilor de volum;

b.     Dotare specifica:

trusa de taiere oxigaz;

sursa de sudura MASTER 2200, pentru prindere in hafturi de sudura;

gaturi automate;

palane cu crichet si lant;

polizor electric sau pneumatic;

bride, pene, ciocan, presa hidraulica.

c.      Forta de munca necesara:

echipa de muncitori cu pregatire de lactus naval cu nivel cel putin "A", care sa aiba in componenta:

un coordonator (sef) de lucrare;

legator de sarcina autorizat;

sudor electric prins - autorizat;

sudor autogen;

d.     Descrierea activitatii:

Pentru montarea invelisului cavaletilor trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:

sa fie montate, sudate si predate duza si etamboul;

sudura de prindere a duzelor si etamboului sa fie verificata nedistructiv;

in tancurile sau compartimentele situate in dublu fund sau in dublu bord, pe zona de montare si sudare a invelisului cavaletilor de invelisul corpului navei sa nu fie in curs de executie lucrari de vopsitorie;

sa fie asigurata schela de lucru la inaltimea necesara montarii invelisului cavaletilor;

Modul de lucru:

in mod obisnuit, cavaletii fac parte din structura corpului, a sectiilor din zona pupa;

invelisul cavaletilor, se executa partial in faza de confectionat, atunci cand se fac subansamblele ce constituie structura cavaletilor, ramanand neinvelite zonele pe care se imbina cavaletii de duza sau etambou, precum si de invelisul exterior al navei;

se face macheta pentru fiecare bucata de tabla de invelis;

se croiesc píesele de invelis, dupa macheta;

se debiteaza la dimensiune fiecare element de invelis;

se face prelucrarea pentru sudura, in conformitate cu tabelul de sudura al sectiei;

se polizeaza muchiile pieselor;

se aduc la pozitie se centreaza si se prind in puncte de sudura de eleméntele de structura adiacente;

se sudeaza;

se face predarea tehnica dupa sudura;

se preda la CTC, clasa si beneficiar;

MC 4.7. Montarea duzei

a.      Documentatie suport:

documentatie de executie a sectiilor de volum de pupa;

tabel de sudura al sectilor de volum;

instructiuni tehnologice specific;

b.     Dotare specifica:

trusa de taiere oxigaz;

sursa de sudura MASTER 2200, pentru prindere in hafturi de sudura;

gaturi automate;

palane cu crichet si lant;

polizor electric sau pneumatic;

bride, pene, ciocan, presa hidraulica.

c.      Forta de munca necesara:

echipa de muncitori cu pregatire de lactus naval cu nivel cel putin "A", care sa aiba in componenta:

un coordonator (sef) de lucrare;

legator de sarcina autorizat;

sudor electric prins - autorizat;

sudor autogen;

d.     Descrierea activitatii:

Pentru montarea invelisului cavaletilor trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:

sa fie centrate si montate tubul etambreu si tubul etambou;

Amplasarea duzelor la nava

Modul de lucru:

se centreaza duza de catre echipa de mecanici;

se traseaza pe duza liniile de intersectie ale cavaletilor orizontal si vertical cu duza;

se traseaza plusul tehnologic al inimii cavaletilor la intersectia cu duza;

se face prelucrarea capetelor inimilor cavaletilor pentru imbinarea cu duza;

se polizeaza capetele prelucrate;

se aliniaza inimile cavaletilor prin tragerea lor in dreptul marcajelor de intersectie;

se ajusteaza elementele de osatura altele decat inimile cavaletilor(ex. elemente de osatura component ale headbox-ului);

se prind elementele de osatura in puncte de sudura cu duza;

se intaresc cuplarile cu bride;

se preda la CTC

se efectueaza sudura cavaletilor in conformitate cu procedura de montaj si sudura a duzei;

se indeparteaza bridele de sustinere;

se face predarea tehnica a zonei;

se face predarea la CTC, beneficiar si clasa, se face controlul nedistructiv al sudurii.

MC 4.8. Montarea colonetelor de macara

Colonetele de macara sunt destinate a sustine macarale de bord, fixe, cu capacitate de ridicare diferite in functie de destinatia navei si rolul pe care acestea urmeaza sa-l indeplineasca la bord.

In mod obisnuit, colonetele se monteaza pe putea principala. In corespondenta colonetei, sub puntea principala, pana la nivelul dublului fund, strcutura se continua, in scopul asigurarii incastrarii acesteia in structura navei.

Coloneta macara 250to; documentatie, noduri de sudura

a.      Documentatie suport:

documentatie de executie a sectiilor de volum ce au legaturi cu coloneta macaralei;

tabel de sudura al sectilor de volum;

documentatie de executie a colonetei;

fisa de masuratori;

instructiune tehnologica specifica;

b.     Dotare specifica:

nivela optica;

fir cu plumb;

trusa de taiere oxigaz;

sursa de sudura MASTER 2200, pentru prindere in hafturi de sudura;

gaturi automate;

palane cu crichet si lant;

polizor electric sau pneumatic;

punctator;

bride, pene, ciocan, presa hidraulica.

c.      Forta de munca necesara:

echipa de muncitori cu pregatire de lactus naval cu nivel cel putin "A", care sa aiba in componenta:

o      un coordonator (sef) de lucrare;

o      legator de sarcina autorizat;

o      sudor electric prins - autorizat;

o      sudor autogen;

d.     Descrierea activitatii:

Pentru montarea colonetei de macara trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:

sa fie finalizate lucrarile de montaj si sudura cuplari inelare intre blocuri;

sa fie indreptata puntea principala;

sa nu se execute lucrari de vopsitorie in compartimentele de sub punte, in zona adiacenta a montarii si sudarii colonetei;

Modul de lucru:

se studiaza documentatia de executie a sectiilor de corp pe care urmeaza a se monta coloneta;

se studiaza documentatia de executie a colonetei;

se studiaza instructiunile specifice de montare si sudare a colonetei;

se studiaza fisa de masuratori finala a montajului;

se stabilesc prelucrarile partii de imbinare a colonetei cu puntea principala;

se traseaza pozitia centrului colonetei;

se traseaza cirumferinta bazei colonetei;

se face curatirea suprafetei de asezare a colonetei;

se face verificarea urmei structurii inferioare, aflate sub puntea principala, in scopul stabilirii exacte a asezarii colonetei; verificarea se face cu ajutorul apratului de verificare a cordoanelor sudate, cu US;

se traseaza urma exacta a circumferintei bazei colonetei, se cherneruieste urma trasata;

se transporta coloneta din depozitul de repere prefabricate; transportul se face in pozitie orizontala, avand coloneta asezata pe cavaleti;

se ridica coloneta in pozitia de montaj;

se face verificarea dimensionala a colonetei, dupa dimensiunile din fisa de masuratori;

se stabilesc si se traseaza eventualele plusuri de montaj;

se indeparteaza cu flacara oxiacetilenica plusul rezultat;

se face prelucrarea muchiilor pentru realizarea nodului de sudura;

la nivelul puntii principale se monteaza bride pe circumferinta bazei, pentru usurarea procesului de centrare a colonetei pe pozitie;

se aduce coloneta, in pozitie de montaj, deasupra puntii principale si se asaza intre bridele montate anterior;

se face centrarea colonetei pe pozitia de montaj;

o      pentru centrarea colonetei se foloseste firul cu plumb care verifica verticalitatea colonetei in cel putin 4 puncte diametral opuse, si nivela optica, pentru verificarea suprafetei de asezare a furniturii de macara;

se prinde coloneta de puntea principala folosind bride dispuse pe circumferinta, diametral opuse, la o distanta de cca 500mm una de alta;

sub baza colonetei se introduc distantiere care asigura luftul necesar modului de imbinare a colonetei cu puntea;

concomitent cu invelisului colonetei, se aliniaza si se centreaza si structura interioara a acesteia, elementele de osatura, precum si píesele de completare ale ansamblului;

dupa centrare si prindere in bride sau/si puncte de sudura, se face predarea la CTC;

se face sudura colonetei si a elementelor structurale si de completare, cu respectarea instructiunii tehnologice specifice, si a schemei de sudare indicata prin aceasta;

pe timpul efectuarii sudurii se urmareste comportarea dimensionala si abaterile de la tolerantele impuse prin fisa de masuratori;

dupa sudura se desprind bridele de legatura, se face predarea tehnica a zonei pe care s-a efectuat lucrarea;

se face predarea la CTC, clasa si beneficiar, se face controlul nedistructiv al sudurii pe toata circumferinta (control US, lichide penetrante), se verifica dimensional si se completeaza fisa de masuratori cu valorile realízate.

Exemplu de fisa de masuratoare pentru montaj coloneta macara

MC 4.9. Montara cailor de rulare

Caile de rulare executate pana in prezent in santier se impart in:

cai de rulare macarale de bord, amplasate la nivelul puntii "A", pe cargorail; acestea sunt realizate din imbinarea profilelor "T" prefabricate, indreptate, sablate si pasivizate in prealabil;

cai de rulare in moonpool, amplasate pe unul din peretii transversali ai moonpool-ului, de la nivelul dublului fund pana la nivelul puntii "A" sau pana la nivelul uneia din puntile superioare servesc la rularea mecanismelor de lansare-ridicare dispozitive specifice operatiunilor executate de nava pe care se amplaseaza si se realizeaza din profil laminat tip "H", numit "HEM";

cai de rulare amplasate pe puntea principala "skiding" servesc la rularea mijloacelor de transport pe puntea principala si sunt realízate din segmente de jumatate profil "HEM", prelucrate in conformitate cu documentatia de executie, indreptate, sablate si pasivizate;

Cai de rulare macarale de bord amplasate pe cargorail

Noduri de cuplare si executie a sudurii intre elementele cailor de rulare

si intre acestea cu puntea cargorail

Cai rulare in moonpool

Cai rulare puntea principala - skider

Modul de taiere a profilului "HEM" pentru realizarea skiderului

Conditii de montaj ale cailor de rulare tip skider (conditii similare sunt impuse atat cailor de rulare a macaralelor de bord, cat si cailor de rulare din moonpool):

Abateri permise la paralelism si inaltime a cailor de rulare

Abateri permise la liniaritate a cailor de rulare

a.      Documentatie suport:

documentatia de executie a sectiilor de volum ce au legatura cu caile de rulare;

tabel de sudura al sectilor de volum;

documentatia de executie a cailor de rulare;

fisa de masuratori;

instructiuni tehnologice specifice;

b.     Dotari specifice:

nivela optica;

fir cu plumb;

trusa de taiere oxigaz;

sursa de sudura MASTER 2200, pentru prindere in hafturi de sudura;

gaturi automate;

palane cu crichet si lant;

polizor electric sau pneumatic;

bride, pene, ciocan, presa hidraulica.

c.      Forta de munca necesara:

echipa de muncitori cu pregatire de lactus naval cu nivel cel putin "A", care sa aiba in componenta:

o      un coordonator (sef) de lucrare;

o      legator de sarcina autorizat;

o      sudor electric prins - autorizat;

o      sudor autogen;

d.     Descrierea activitatii:

Pentru montarea cailor trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:

sa fie finalizate lucrarile de montaj si sudura cuplari inelare intre blocuri;

sa fie indreptata puntea principala, puntea cargorail-ului sau peretele transversal pe care se monteaza caile de rulare;

sa nu se execute lucrari de vopsitorie in compartimentele adiacente zonei de montare si sudare cailor de rulare;

sa fie montate schele adaptate la inaltimea si conditiile de lucru.

Modul de lucru:

se studiaza documentatia de executie;

se studiaza fisa de masuratori;

se studiaza instructiunea tehnologica specifica;

se stabilesc nodurile de sudura in conformitate cu instructiunea tehnologica specifica de montaj si de sudura;

se executa trasajul liniilor teoretice de amplasare ale strucuturii;

se verifica planeitatea suprafetei de asezare, executandu-se masuratori din 2 in 2 metri, similar fisei de masuratori, se completeaza fisa de masuratori pentru valorile masurate;

se polizeaza vopseaua (daca e cazul) pe suprafata de asezare, pe urma trasata, se cherneruieste linia teoretica;

se aduce la pozitie, reperul ce urmeaza a se monta, conform trasabilitatii din docuentatia de executie;

se prinde in bride, verificandu-se in permanenta perpendicularitatea inimii caii de rulare;

se verifica inaltimea caii de rulare;

se verifica descarcarea brachetilor pe elementele structurale ale corpului navei;

se traseaza plusul tehnologic rezultat;

se indeparteaza plusul tehnologic, se prelucreaza muchia de asezare in conformitate cu nodul de sudura din instructiunea tehnologica;

se polizeaza muchia prelucrata;

daca este cazul, se repozitioneaza brachetii care nu sunt in corespondenta;

se reia montajul cailor de rulare, prinderea inimii cu bride de suprafata de asezare, calibre care sa mentina distanta intre inimile cailor de rulare;

pentru pastrarea rostului de sudura, inimile cailor de rulare se asaza pe distantiere a caror grosime trebuie sa fie egala cu rostul nodului;

se verifica respectarea conditiilor impuse in ceea ce priveste planeitatea, inclinarea suprafetei superioare, a liniaritatii, se completeaza fisa de masuratori;

se face predarea inainte de sudura la CTC;

se trece la sudarea elementelor componente, in conformitate cu instructiunea tehnica specifica, cu respectarea schemelor de sudare impuse prin aceasta instructiune;

dupa sudura se face montarea descarcarilor, acolo unde este cazul;

se indeparteaza bridele;

se face predarea tehnica dupa sudura;

se refac masuratorile dupa sudura, se completeaza fisa de masuratori;

se face predarea dupa sudura la CTC, beneficiar si clasa;

Nota:

caile de rulare a macaralelor de bord se pot executa facandu-se, la sol, premontaje pentru fiecare tronson, ale prefabricatelor paralele componente ale tronsonului respectiv, dupa care se ridica la nava si se fac operatiunile normale, descrise mai sus;

pentru trasaj si masuratori de planeitate, se utilizeaza statia totala, echere de precizie, firul cu plumb;

Exemplu de fisa de masuratori pentru cai rulare macara de bord

MC 4.10. Montarea postamentilor diesel generatoarelor (DG)

Postamentii DG sunt formati in general din subansamble prefabricate - osatura compusa profil "T", prevazute cu bracheti si gusee de legatura, piese de completare, care montate pe structura existenta a corpului navei (suprafata de baza) formeaza o structura rigida, pe care urmeaza a fi amplasate si montate grupurile generatoare ale navei.

Amplasarea DG-urilor poate fi diferita de la nava la nava in functie de dstinatia lor. Ei pot fi amplasati:

- pe plafonul dublului fund, cazul cel mai frecvent;

- pe puntea intermediara sau principala;

- pe puntile superioare - ale suprstructurii ( "A" - "D"), in cazul DG-ului de avarie.

Nava tip PSV 09CD - amplasare postamenti pentru 3 diesel generatoare (DG) pe plafonul DF, in compartimentul msini - imagini 3D.

In imaginea din drepta se vede ca postamentii se extind pe 2 sectii de dublu fund, intre acestea realizandu-se cuplarea inelara intre blocuri

a.      Documentatie suport:

documentatie de executie a sectiilor de volum ce au legaturi cu amplasarea postamentilor DG;

tabel de sudura al sectilor de volum;

documentatie de executie a postamentilor DG;

fisa de masuratori;

instructiune tehnologica specifica;

b.     Dotare specifica:

statie totala;

nivela optica;

fir cu plumb;

trusa de taiere oxigaz;

sursa de sudura MASTER 2200, pentru prindere in hafturi de sudura;

gaturi automate;

palane cu crichet si lant;

polizor electric sau pneumatic;

bride, pene, ciocan, presa hidraulica.

c.      Forta de munca necesara:

echipa de muncitori cu pregatire de lactus naval cu nivel cel putin "A", care sa aiba in componenta:

o      un coordonator (sef) de lucrare;

o      legator de sarcina autorizat;

o      sudor electric prins - autorizat;

o      sudor autogen;

d.     Descrierea activitatii:

Pentru montarea postamentilor DG trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:

sa fie finalizate lucrarile de montaj si sudura cuplari inelare intre blocuri;

sa fie indreptata suprafata de asezare;

subansamblele ce constituie postamentii DG sa fie sudate si indreptate inainte de montarea la nava;

inainte de executarea cuplarii inelare intre blocuri, subansamblele prefabricate (longeroanele) sau preasamblate, care in general au lungimi mari, se introduc in compartimentul masini, fiecare subansamblu, in apropierea locului in care urmeaza a se monta, in asa fel incat sa nu stanjeneasca efectuarea lucrarilor de centraj si montaj a cuplarii inelare;

sa fie indepartate elementele de shela, subansamble si piese care nu au legatura cu postamentii din zona de lucru;

sa se faca protectie impotriva loviturilor mecanice, sau a arsurilor, pentru echipamentele deja montate

sa un se excute lucrari de vopsitorie in tancurile limítrofe ale asezarii postamentilor;

Modul de lucru:

verificarea si pregatirea suprafetei de baza:

o      se executa trasarea si cherneruirea liniilor teoretice ale longeroanelor postamentilor, dupa fisa de masuratori intocmita in acest sop. Se marcheaza punctele de masurare, conform fisei de masuratori;

o      se completeaza "Fisa de masuratori" a planeitatii suprafetei de baza;

o      fisa de masuratori cu planeitatea completata se prezinta reprezentantilor CTC, Directiei tehnice, care pot lua o decizie in ceea ce priveste masurile ce trebuiesc luate in cazul in care planeitatea suprafetei de baza nu este cea necesara;

centrarea subansamblelor prefabricate:

o      se lucreaza in acelasi timp la ambele longeroane al unui postament;

o      se studiaza documentatia de executie, fisa de masuratori intomita pentru exeutia postamentilor;

o      se face curatenie pe suprafata de asezare, se verifica daca pe zona de asezare si de lucru exista copruri straine lucrarii ce urmeaza a se executa;

o      se aduc logeroanele in dreptul liniei teoretice, se centreaza dupa liniile teoretice trasate, respectand orientarea grosimilor pieselor conform documentatiei;

o      longeroanele se asaza pe laine a caror grosime respecta rostul de sudura impus prin Instructiunea tehnica specifica;

o      se prind longeroanele in bride provizorii,

o      se verifica inaltimea longeroanelor, se traseaza plusul inimii longeronului, plusul brachetilor de legatura, se face verificarea dupa fisa de masuratori

ajustarea subansamblelor prefabricate:

o      se desprind longeroanele din bridele provizorii;

o      se aseaza longeroanele in pozitie convenabila de lucru;

o      se indeparteaza plusul tehnologic, dupa trasajul facut in etapa anterioara;

o      se prelucreaza marginea libera rezultata dupa indepartarea plusului, in conformitate cu procedeul de sudura ce urmeaza a se aplica;

o      se polizeaza prelucrarea executata;

o      concomitent cu verificarea inaltimii longeroanelor, se verifica corespondenta brachetilor cu elementele de osatura ale navei de sub suprafata de baza;

o      in cazul in care aceasta corespondenta nu este realizata in totalitate, se face ajustarea pozitiei elementelor componente ale postamentului.

montarea subansamblelor prefabricate:

o      se recentreaza subansmblele pe liniile teoretice trasate anterior;

o      se asaza laine distantier pentru crearea rostului de sudura;

o      se prind in longeroanele in bride;

o      se fac masuratori, se completeaza fisa de masuratori pentru grupul subansamblelor prefabricate componente ale postamentului respectiv;

o      se monteaza eventualele piese de completare;

o      se preda tehnic la CTC, beneficiar si clasa inaite de sudura, cu fisa de masuratori completata;

o      se preda la sudura.

sudarea postamentilor se face prin grija sectiei sudura cu respectarea procedurii de sudare si a schemei de sudare impusa prin instructiunea de executie specifica.

o      rolul lacatusului in acest caz este acela de a urmari si verifica ritmic si periodic masuratorile pentru a se pastra dimensiunile si conditiile din fisa de masuratoare.

o      dupa sudarea postamentilor, se adauga eventuale piese de completare care nu s-au montat in faza initiala si descarcari necesare a se monta in corespondenta elementelor postamentilor, sub suprafata de baza.

predarea si verificarea postamentilor se executa urmatoarele operatiuni:

o      se indeparteaza bridele utilizate la montarea subansamblelor prefabricate;

o      se face predarea tehnica a postamentilot si a suprafetei de sprijin, se incarca ciupiturile, se polizeaza la fata zonele incarcate;

o      se refac masuratorile si se completeaza fisa de masuratori;

o      se preda lucrarea la CTC, beneficiar si clasa.

Exemplu fisa de masuratoare postamenti DG

MC 4.11. Montarea postamentilor motoarelor principale (MP) si a reductoarelor

Postamentii MP si reductoare au rolul de a sustine motoarele principale precum si a reductoarelor, preum si acela de impingere pentru asigurarea propulsiei navelor. Ei sunt de obicei postamenti structurali, incastrati in structura corpului navei, centrarea si fixarea la nava, fiind facuta odata cu centrarea liniei de arbori.

Reprezentare tridimensionala a postamentilor motoare principale (MP) si reductoare

a.      Documentatie suport:

documentatie de executie a sectiilor de volum a caror carlingi laterale constituie lonjeroanele postamentilor MP si ai reductoarelor;

tabel de sudura al sectilor de volum;

fisa de masuratori;

instructiuni tehnologice specifice;

b.     Dotari specifice:

nivela optica;

fir cu plumb;

trusa de taiere oxigaz;

sursa de sudura MASTER 2200, pentru prindere in hafturi de sudura;

gaturi automate;

palane cu crichet si lant;

polizor electric sau pneumatic;

bride, pene, ciocan, presa hidraulica.

c.      Forta de munca necesara:

echipa de muncitori cu pregatire de lactus naval cu nivel cel putin "A", care sa aiba in componenta:

o      un coordonator (sef) de lucrare;

o      legator de sarcina autorizat;

o      sudor electric prins - autorizat;

o      sudor autogen;

d.     Descrierea activitatii:

Pentru montarea postamentilor MP si ai reductoarelor trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:

sa fie finalizate lucrarile de montaj si sudura cuplari inelare intre blocuri;

sa fie centrata si materializata axa liniei de arbori;

sa fie indepartate toate materialele si subansamblele ce nu au legatura cu postamentii din zona de lucru;

sa se faca protectie impotriva loviturilor mecanice, sau a arsurilor, pentru echipamentele deja montate;

sa un se excute lucrari de vopsitorie in tancurile limítrofe postamentilor, pe perioada executarii lucrarilor de montaj si sudura;

Modul de lucru:

se materializeaza axa liniei de arbori - se intind strune in continuarea liniei, inclusiv pentru montarea reductoarelor, fata de care se materializeaza si axele MP -centraje executate de mecanici;

fata de acestea, se masoara si se traseaza pe lonjeroanele postamentilor inaltimile necesare;

se indeparteaza plusul;

se prelucreaza marginile, in conformitate cu Instructiunea tehnologica specifica pentru realizarea nodului de sudura indicat;

se polizeaza marginile prelucrate;

se traseaza, se indeparteaza plusul, se prelucreaza si se polizeaza brachetii de legatura;

se preda la CTC inainte de sudura;

se sudeaza talpile postamentilor cu respectarea instructiunii tehnologice specifice, a procedeului si a ordinii de sudura;

pe timpul sudurii se verifica in permanenta alinierea, planeitatea asezarii placilor;

dupa sudura se indeparteaza eventualii pieptini, se face predarea tehica;

se fac masuratorile dupa sudura, se preda la CTC, clasa si beneficiar;

Exemplu de fisa de masuratori pentru postamenti MP

Exemplu de fisa de masuratori pentru postamenti reductoare

MC 4.12. Montarea postamentilor propulsorului azipull

Postamentii azipull sunt postamentii ce sustin propulsoarele pupa ale navelor dotate cu astfel de propulsoare. Legat de postamentii propulsoarelor, se monteaza si postamentii electromotoarelor si cei ai racitoarelor electromotoarelor.

Amplasare postamenti azipull in cadrul sectiei de volum

a.      Documentatie suport:

documentatie de executie a sectiilor de volum de pupa;

tabel de sudura al sectilor de volum;

fisa de masuratori;

instructiuni tehnologice specifice;

b.     Dotari specifice:

nivela optica;

fir cu plumb;

trusa de taiere oxigaz;

sursa de sudura MASTER 2200, pentru prindere in hafturi de sudura;

gaturi automate;

palane cu crichet si lant;

polizor electric sau pneumatic;

bride, pene, ciocan, presa hidraulica.

c.      Forta de munca necesara:

echipa de muncitori cu pregatire de lactus naval cu nivel cel putin "A", care sa aiba in componenta:

o      un coordonator (sef) de lucrare;

o      legator de sarcina autorizat;

o      sudor electric prins - autorizat;

o      sudor autogen;

d.     Descrierea activitatii:

Pentru montarea postamentilor DG trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:

sa fie finalizate lucrarile de montaj si sudura cuplari blocul 1;

sa fie finalizate lucrarile de indreptare a blocului 1;

se existe schela corespunzatoare nivelului de executie a lucrarilor;

sa nu se execute lucrari de vopsitorie in tancurile adiacente sau pe corp exterior in zona;

Modul de lucru:

se materializeaza axele principale ale navei - linia de baza si planul diametral, axa centrala a azipull-ului - se intind strune pentru aceasta;

se inseamna si se taie o decupare rotunda de cca 300mm in fundul navei;

se aduce postamentul azipull, si se centreaza;

se traseaza plusul tehnologic la baza postamentului;

se face prelucrarea bazei postamentului in conformitate cu Instructiunea tehnologica specifica, pentru formarea nodului de sudura;

se polizeaza marginea prelucrata;

se recentreaza postamentii; centrarea si recentrarea postamentilor se face cu nivela electrónica si rigla de verificare;

se introduc bracheti suplimentari de sprijin ai postamentului, pentru fixarea acestuia pe pozitie;

se traseaza atat pe fundul navei, cat si pe postament urma brachetilor structurali ai acestuia;

se ajusteaza brachetii, se prelucreaza marginile brachetilor, se polizeaza pentru crearea nodului de sudura;

se asaza brachetii pe pozitie, se prind in puncte de sudura, in conformitate cu prevederile IT prindere in puncte de sudura, cu hafturi de 60mm, la o distanta de 200mm unul de altul;

se completeaza fisa de masuratori inainte de sudura, se face predarea montajului la CTC;

sudura se executa pe faze in conformitate cu Instructiunea tehnologica specifica, cu numarul de sudori si ordinea stabilita prin aceasta;

pe timpul sudurii, se urmareste in permanente centrarea postamentului prin citirea abaterilor de la planeitate cu ajutorul a 4 easuri comparatoare móntate in 4 puncte diametral opuse pupa - prova si Bb - Tb, fixate pe structura fixa a navei cu palpatorul cu contact direct pe fata superioara a flansei;

dupa sudura, se monteaza intariturile ce constituie descarcari ale brachetilor postamentului pe structura adiacenta, care se sudeaza;

se scot brahetii suplimentari, se face predarea tehnica;

se traseza, se debiteaza si se polizeaza marginea decuparii in fundul navei, la dimensiunile din proiect;

se completeaza fisa de masuratori dupa sudura, se preda la CTC, beneficiar si clasa;

dupa centrarea postamentului azipull, se centreaza, se monteaza postamentul electromotor si al racitorului, care sunt strans legate de pozitia postamentului azipull, si care se predau impreuna;

pentru montarea si sudarea acestora se urmaresc aceleasi etape ca si la montajul postamentului azipull;

predarea inainte si dupa sudura se face cu completarea fisei de masuratori;

dupa sudura se face controlul nedistructiv al cordoanelor de sudura specificate in Instructiunea tehnologica specifica.

Exemplu "Urmarirea comportarii in timp a centrarii postamentului azipull in timpul sudarii" - anexa 1 la instructiuni tehnologice specifice pentru montarea si sudarea postamentilor azipull

Exemplu: Fisa de masuratori a postamentilor azipull

MC 4.13. Montarea tancurilor de ciment

Tancurile de ciment, sunt recipienti de otel, de forma cilíndrica, care se sprijina pe plafonul dublului fund sau pe structura ce constituie osatura fundului navei prin intermediul unor suporti (picioare) executate din teava.

Sprijinul si montajul acstora se realizeaza prin intermediul unor dublante si bracheti de legatura cu structura navei.

Tancuri de ciment pe dublu fund, in montaj

a.      Documentatie suport:

documentatie de executie a sectiilor de volum de dublu fund pe care se monteaza tancurile de ciment;

tabel de sudura al sectilor de volum;

b.     Dotari specifice:

cabluri; chei de tachelaj;

fir cu plumb;

trusa de taiere oxigaz;

sursa de sudura MASTER 2200, pentru prindere in hafturi de sudura;

gaturi automate;

polizor electric sau pneumatic;

bride, pene, ciocan, presa hidraulica.

c.      Forta de munca necesara:

echipa de muncitori cu pregatire de lactus naval cu nivel cel putin "A", care sa aiba in componenta:

o      un coordonator (sef) de lucrare;

o      legator de sarcina - autorizat;

o      sudor electric prins - autorizat;

o      sudor autogen;

d.     Descrierea activitatii:

Pentru montarea tancurilor de ciment trebuiesc sa fie indeplinite urmatoarele conditii:

sa fie finalizate lucrarile de centrat sectiile de dublu fund;

se existe cai de acces si balustrazi montate pe sectiile de dublu fund;

sa fie asigurate schele de lucru la inaltime, pentru prinderea la nivelul puntii intermediare;

Modul de lucru:

se studiaza documentatia de executie a sectiilor de volum de dublu fund pe care se monteaza tancurile de ciment;

se studiaza documentatia de montaj a tancurilor de ciment;

se identifica codul tancurilor de ciment si pozitia lor de montaj;

se identifica inaltimea de asezare a fundului tancului fata de osatura existente;

se traseaza pe stuctuta sectiei pozitia de montaj a picioarelor de sprijin;

se ridica la pozitie tancul de ciment;

se masoara inaltimea de montaj a fundului fata de structura;

se ajusteaza inaltimea picioarelor;

se introduc dublantele atat pe invelisul dublului fund cat si pe platbenzile strcuturii;

se prind dublantele in puncte de sudura, respectandu-se instructiunea tehnologica pentru prinderea in puncte de sudura;

se monteaza píesele de legatura (bracheti; intarituri; descarcari), se prind in puncte de sudura;

se sudeaza eleméntele de legatura cu structura navei;

se face predarea tehnica dupa sudura;

se face predarea la CTC, clasa si beneficiar;

Noduri de montaj a tancurilor de ciment pe structura corpului navei

MC 5. MONTAT FISE DE MODIFICARE

MC 5.1.Generalitati

Constructia unei nave se face pe baza unui project de executie (PE) , elaborat de catre proiectant , in conformitate cu tema de proiectare si cu datele de intrare stabilite.

Dupa verificarea proiectului , se elaboreaza documentele de lucru , desenele de executie , care se utilizeaza in productie.

Modificarea proiectului de executie se face exclusiv prin fise de modificare.

Fisele de modificare sunt documente de lucru care contin informatii privind modificarile necesare de executat pe nava.

MC 5.2 Elaborare fise de modificare

Elaborarea fiselor de modificare este facuta de proiectantul proiectului

O fisa de modificare trebuie sa cuprinda urmatoarele :

a-numarul fisei de modificare

b-definirea / delimitarea clara a zonei modificate

c-varianta veche si varianta noua a solutiei constructive modificate

d-referire explicita la desenul modificat

e-descrierea pe scurt a modificarii

f-referire explicita la documentele care au generat modificarea .

g-stadiul executiei lucrarilor afectate de modificare.

h-informatii referitoare la greutatile adaugate / sau scazute in urma modificarii.

MC 5.3. Docmentatia suport

a-docmentatia de executie a fisei de modificare

b-docmentatia de executie a sectiei unde se executa fisa de modificare (sau a sectiilor).

c-tabel cu suduri

MC 5.4. Dotari specifice

La executia fiselor de modificare sunt necesare aparate , dispozitive , scule de mina specifice lacatusului constructor naval si anume :

-aparate de sudura pentru prins

-aparate de taiere oxiacetilenice

-palane de diverse tonaje.

-sufe

-rulete

-ac de trasat

-polizoare

MC 5.5. Mod de lucru

Fisele de modificare sunt generate de :

a-revizii ale proiectului tehnic

Exemple.

OBSERVATII :

-fisa se va consulta impreuna cu desen de executie N 761 S 07 , TB/BB ,    dwg 761 - 209 - 070 . .077.

-prezenta fisa introduce puturi de santina conform e-mail din 14.11.2011 , cerere tubuladura.

-pozitiile notate cu M se modifica

-fisa introduce pozitii noi conform tabel componenta

-stadiul lucrarii N 761 - montaj.

Exemple.

OBSERVATII :

-fisa se va consulta cu planul S 04 N 761-209-040 . .04S , PE.

-fisa modifica unghiul de reducere al nervurilor de la 30° la 18° pentru a se evita contactul cu racitoarele.

-stadiul lucrarii - faza montaj.

b- rapoarte de inspectie CTC.

c- rapoarte de inspectie CCOS , e-mailuri.

d- rapoarte de inspectie clasa / client

Dupa primirea docmentatiei de executie a fisei de modificare , se solicita primirea pieselor sau subansamblelor , si se trece la executia fisei de modificare .

Dupa executie fisa de modificare aceasta se preda catre CTC , clasa , beneficiar , la fel ca orice alta lucrare care se executa la nava.

La executia fisei de modificare trebuie avut in vedere conditiile in care se va executa fisa si anume :

daca suprafetele unde se executa fisa de modificare sunt vopsite

daca zona unde se executa fisa de modificare este in spatiu inchis

daca zona unde se executa fisa de modificare este la corp exterior , la suprastructura.

In fiecare din aceste cazuri este necesar luarea unor masuri specifice pentru executia in bune conditii a fisei de modificare.

In cazul suprafetelor vopsite la executia fiselor de modificare este necesar luarea unor masuri speciale privind protectia , zonelor unde sunt stabilite modificarile , a zonelor adiacente zonelor de lucru care sa poata duce la executia fisei de modificare in conditii de deplina siguranta atit pentru executanti cit si a suprafetei vopsite.

Se va lucra pe baza unui permis de foc care va certifica luarea masurilor impotriva aparitiei de evenimente nedorite (foc) , prezenta reprezentantului Serviciului Privat pentru Situatii de Urgenta fiind obligatorie .(SPSU)

Protectia zonei de lucru cit si a zonei adiacente se va efectua prin acoperirea acestora cu material ignifugat.

Tablele afectate din zonele de lucru se vor curata in prealabil de vopsea , putindu-se astfel proteja atit salariatii ce lucreaza de fumul toxic rezultat si deasemenea se va obtine o sudura curata a elementelor din respectiva fisa e modificare.

Vor fi folosite dispozitive de evacuare a fumului rezultat in urma executarii fisei de modificare pentru a impiedica contaminarea zonei respective.

In cazul executiei fiselor de modificare in zone inchise este necesar luarea masurilor de evacuare a agentilor toxici (fum) din zona de lucru.

Se verifica in permanenta conditiile din zona inchisa , concentratia de gze , fum , etc.

Pe linga forta de munca folosita la executia fisei de modificare este necesara si prezenta de personal de supraveghere

In cazul executiei fiselor de modificare unde sunt afectate zone de corp exterior , suprastructuri este necesar luarea unor masuri de prevenire a aparitiei deformatiilor in zona executiei fisei de modificare cit si in zonele adiacete acestora.

(montarea , de piepteni suplimentari pentru rigidizarea zonelor respective )

Manevrele necesare de efectuat cu piesele sau cu subansamblele stabilite prin fisele de modificare , pentru introducerea pe blocuri sau nava se vor executa obligatoriu cu lacatusi care au autorizatie de legatori de sarcina

In momentul in care este necesara deplasarea pieselor in interiorul navei se vor folosi palane si sufe Alegerea acestora se face in asa fel incit sa se asigure o manevra in conditii de siguranta (palane de un tonaj superior greutatii de ridicat)

Functie de natura elementelor care genereaza aparitia fiselor de modificare acestea se codifica dupa cum urmeaza :

MC 6 . LUCRARI DE INDREPTAT

Procesul de indreptare este un procedeu tehnologic de corectie a unei constructii    metalice care se foloseste numai atunci cand masurile de prevenire aplicate la executia constructiei metalice nu au dus la incadrarea in tolerantele admise a respectivei constructii.

Deformatiile pot aparea la o constructie metalica in urma procesului de sudura iar eliminarea acestora se realizeaza prin metode termice.

Sursele de energie termica sunt:

-flacara oxiacetilenica

-curentii de inductie

Flacara oxiacetilenica

In functie de natura materialului de indreptat poate fi reglata in asa fel incit sa fie neutra, oxidanta sau carburanta.

Materialele feritice se indreapta utilizand o flacara neutra, materialele austenitice se indreapta folosind o flacara oxidanta;materialele din aluminiu se indreapta cu flacara carburanta.

Indreptarea la cald cu flacara oxiacetilenica se foloseste in general la indreptarea tablelor si a pieselor sudate cu un continut de carbon mai mic de 0,25%.

(OL 37, OL 44, Ol 52, A, D, E , A32. D32, A36, D36, E 36 sau echivalente).

Pentru alte tipuri de oteluri, indreptarea se face in conformitate cu procese tehnologice intocmite special pentru fiecare tip de otel in parte.

Structura si forma flacarii depinde de raportul volumetric al componentelor amestecului gazos :

K= D oxigen / D acetilena

In conditiile unei arderi complete K trebuie sa fie egal cu 1

In conditiile in care

Presiunea acetilenei = 1,1 - 1,2 daN/cm²

Presiunea oxigen = 5 daN/cm²

ar rezulta un K = 1,1 - 1,2

Pentru flacara oxidanta K = 1,2 - 1,5 , in zonele 1 si 2 predomina oxigenul , flacara este redusa ca dimensiuni , arde zgomotos si are o culoare violet pe fond albastru.

Pentru flacara neutra K = 1,1 - 1,2 , zonele 1 si 2 sunt perfect delimitate , structura si nuantele flacarii sunt constante.

Pentru flacara carburanta K = 0,7 - 1 , zonele se intrepatrund flacara este rosietica , lunga , deformata.

Variatia temperaturii in lungul flacarii

Metodele de eliminare a deformatiilor aparute in urma procesului de sudare sunt:

-detensionarea

-indreptarea

Detensionarea consta in incalzirea tablelor la o temperatura de 200-250 ˚C, urmata de o racire lenta.

Indreptarea consta in incalzirea elementelor la o temperatura de 600-650 ˚C, urmata de o racire lenta in aer.

Functie de marimea deformatiei se pot folosi rigidizari tehnologice si rigidizari suplimentare permanente , prese mecanice sau se poate opta la desprinderi ale cordoanelor de sudura sau chiar desprinderi in campul tablelor.

Operatia de eliminare a deformatiilor din structurile sudate se efectueaza in cadrul urmatoarelor procese de fabricatie:

-debitare

-asamblare sectii de volum in blocuri

-montaj blocuri

-montaj suprastructuri (si premontaje)

-montaj corp nava

MOD DE LUCRU

-se face o analiza a zonei cu problema ,stabilindu-se marimea suprafetei si sagetile deformatiilor care nu se incadreaza.Se masoara marimea deformatiilor cu liniarul, lera si ruleta, se vor marca cu creta pe suprafata de indreptat.

-pozitiile si limitele zonelor pe care este necesara interventia (zona de incalzit)

-forma zonelor de incalzit

-dimensiunile zonelor de incalzit care sunt stabilite functie de dimensiunile deformatiilor, grosimea tablei, rigiditatea constructiilor metalice

-ordinea de executie a zonelor de incalzit

-temperatura de incalzire

Reguli obligatorii de respectat la indreptat

-ca o regula generala indreptarea corpului navei in faza de montaj se va face numai dupa finalizarea sudurilor de montaj a sectiilor (sudura de montaj a sectiei si a sudurilor dintre aceasta si a sectiilor adiacente), dupa montarea tuturor saturarilor.

-startarea lucrarilor de indreptat a oricarei portiuni de nava va incepe cu osatura dupa care se trece la indreptarea tablelor

-indreptarea se va incepe din centrul navei spre exterior si de la chila spre suprastructura

-se indreapta mai intai puntile si platformele, dupa care urmeaza suprafetele verticale, respectiv peretii longitudinali si tranversali, bordurile, parapetii.

-in cazul suprafetelor orizontale, se indreapta mai intai cele cu curbura in sus, apoi celelalte

-in cazul suprafetelor verticale, se indreapta mai intai deformatiile cu curburile directionate intr-un sens al suprafetei, apoi cele in celalalt sens

-pentru eliminarea deformatiilor care depasesc 10 mm se folosesc rigidizari tehnologice si desprinderea cordoanelor de sudura sau taiere in campul de tabla

-ordinea de efectuare a desprinderilor cordoanelor de sudura si a taierii in campul tablelor se face respectand regula:intai puntile si platformele dupa care urmeaza suprafetele verticale, respectiv peretii longitudinali si transversali, bordurile, parapetii

Interventia intr-o zona se face numai dupa resudarea cordoanelor sau a taieturilor si indreptarea zonei incepute.

-rigidizarile suplimentare permanente trebuiesc montata in faza de panou si au ca scop micsorarea suprafetelor libere a tablelor

-cand tabla este incalzita, marimea deformatiei creste, de aceea este necesar sa se raceasca inainte de a o putea incalzi din nou

O tabla indreptata opune o rezistenta mai mare decat o tabla deformata.

-indreptarea trebuie sa se faca astfel incat intre doua portiuni incalzite sa fie o portiune rece

-se interdice lovirea cu ciocanul a suprafetelor elementelor( table, profile) supuse indreptarii.

Tehnica indreptarii folosind flacara oxi-gaz

Indreptarea Suprastructurii

La montajul suprastructurii se va avea in vedere ca montajul unui etaj superior sa nu se faca , fara ca etajul inferior (pe care se cladeste cel superior) sa fie complet sudat si detensionat.

Indreptarea prin calduri a suprastructurilor se face numai dupa ce sudurile de montaj si cele ale saturarilor au fost executate complet.

Indreptarea incepe de la etajul inferior.Se indreapta puntea etajului inferior.Se indreapta apoi peretii interiori cu grosimi mai mari, apoi peretii cu grosimi mai mici.Urmeaza sa se indrepte apoi peretii exteriori.Indreptarea se va afectuta concomitent si simetric pe ambele borduri.

Dupa finalizarea indreptarii primului etaj se trece la indreptarea etajului superior urmandu-se a se folosi acelasi mod de lucru.

Temperatura de incalzire

Alegerea temperaturii este foarte importanta.O temperatura de incalzire prea inalta poate aduce mai multe probleme si anume :

-este difícil de controlat tipul incalzirii si restrictionarea ariei incalzite

-creste timpul de incalzire si consumul de gaze

-nesiguranta cu privire la obtinerea efectelor favorabile creste

-este difícil de a masura exact temperatura; o eroare de 100-200˚C poate aduce suprafata la peste 1000 ˚C, temperatura ce este daunatoare pentru majoritatea otelurilor

Este important de a se pastra in permanenta controlul asupra temperaturii.

Otelurile navale in majoritatea lor pot fi incalzite pana la o temperatura de 800 ˚C.

Aprecierea temperaturii metalului incalzit se poate face cu echipamente pentru masurarea temperaturii, echipamente ce trebuie sa ne ofere posibilitatea masurarii benzii incalzite foarte repede.

In practica, temperatura metalului incalzit se apreciaza functie de culoarea acestuia.    O temperatura de incalzire de 700 ˚C ( rosu intunecat ), va duce la o incalzire a suprafetei de indreptat de 600-650˚C.

La temperaturi mai mari culorile ar fi : 1000˚C-rosu cireasa, 1100˚C - orange inchis

Principiile procedeului de indreptare cu flacara

La indreptarea cu flacara se efectueaza o incalzire locala a piesei la temperatura de indreptare

.Datorita acestei incalziri se produce o comprimare locala si deformare plastica a materialului datorita blocarii dilatarii termice.

Pe timpul racirii rezulta o scurtare ( reducerea lungimii ) piesei egale cu scurtarea produsa, care duce la modificarea dimensionala si de forma dorita.

Pe parcursul operatiei de indreptare prin calduri executantul trebuie sa urmareasca:

-reactiile materialului la lucrarile de indreptare

-sa pastreze permanent controlul temperaturii si a regimului de caldura

-sa urmareasca respectarea prescriptiilor privind modul de amplasare, repartitia , forma si dimensiunile caldurilor pentru diferite tipuri de deformatii si grosimi de table

-sa verifice permanent reactiile constructiilor sudate adiacente locului in care se executa operatia de indreptare pentru a se putea preveni aparitia deformatiilor in alt loc

-in momentul racirii materialului (temperatura < 50-60 ˚C), sa masoare marimea deformatiei si sa compare rezultatele cu valorile tolerantelor admise.Daca deformatia nu a ajuns la limitele admise se pot executa calduri suplimentare in zone adiacente celor deja incalzite.

Echipamente folosite

-Indreptare cu flacara-arzatoarele cu flacara oxiacetilenica

-arzator oxiacetilenic cu flacara simpla-pentru indreptarea elementelor de rigidizare

-arzator oxiacetilenic multiflacara cu doua sau trei duze-pentru indreptarea suprafetelor de tabla

Diametrul becului arzatorului este ales functie de grosimea tablei dupa cum urmeaza:

La indreptarea cu flacara este esential ca arzatorul sa asigure o incalzire precisa local limitata si rapida a materialelor pana la temperatura de indreptare.

Flacara oxiacetilenica ofera caldura prin flacara primara.Prin marirea raportului de amestec gaz combustibil-oxigen., puterea flacarii de acetilena poate fi majorata foarte mult.

Reglarea optima a flacarii este de mare importanta la indreptarea cu flacara.In general, ar trebui sa se indeplineasca urmatoarele conditii:

-flacara oxiacetilenica sa fie neutra

-presiunea oxigenului trebuie sa fie de 4-5 bari

-presiunea acetilenei trebuie sa fie pana la 1 bar

-varful conului interior de flacara trebuie sa fie la o distanta de 3-4 mm fata de elementul de indreptat

-benzile incalzite vor fi de aproximativ 100 mm lungime pentru table de grosime 8-12 mm

-distanta dintre benzile incalzite va fi de aproximativ 100 mm

In functie de piesa si de gradul de deformare sunt utilizate diferite moduri de incalzire.

Insemnarea punctelor pe suprafata tablei de indreptat un este recomandata , o repartitie geometrica pera regulata a punctelor , poate duce la zone de contractie liniare , care in final un produc efectul de indreptare dorit.

I

Indreptarea cu curenti de inductie

In acest caz se folosesc echipamente speciale pentru indreptat care folosesc ca sursa de incalzire curenti de inductie.

Echipamentul de incalzire cu inductie folosit este de tip TERAC..

Echipamentul are ca principal dezavantaj ca un poate fi folosit decit pentru indreptarea suprafetelor orizontale punti , platforme.

La folosirea echipamentului operatorul respecta doar tehnica de utiliare care este cea din docmentatia tehnica

MC 7. PREGATIREA BLOCULUI PENTRU INTRARE IN SABLARE VOPSIRE

MC 7.1.Generalitati

Pregatirea blocurilor pentru efectuarea operatiunilor de sablare vopsire , are ca scop atit verificarea stadiului fizic al lucrarilor ce trebuiau executate cit si a indeplinirii si a celorlalte conditii ce tin de transport , tehnologia de executie a lucrarilor de sablare vopsitorie.

Inspectia blocului din punct de vedere al lucrarilor are ca scop verificarea daca s-au executat si predat lucrarile :

- inspectia tehnica finala tancuri

predare etansa a tancurilor

predare control dimensional bloc.

predare observatii CTC , clasa , client.

predare saturari

predare tehnica a sistemelor de tubuladura.

predare etansa a sistemelor de tubuladura

predare lucrarilor de indreptat pentru corp exterior , punti , tancuri , compartimente.

predare suprafete in vederea vopsiri

MC 7.2. Docmentatia suport

Docmentatia necesara ar fi :

-docmentatia cu planurile de montaj tren carucioare blocuri

-docmentatia cu planurile cu decuparile tehnologice .

-docmentele de inspectie si predare lucrari

MC 7.3 Dotarile specifice

-sistemul de tragere si transfer

-transbordor

-tren carucioare

-pontili sustinere

MC 7.4. Verificarea indeplinirii conditiilor privind transportul in deplina siguranta a blocului consta in :

-verificarea trenului de carucioare si a sinelor.

Se verifica rotile de la carucioare , se greseaza , apoi se verifica conectorii dintre carucioare daca sunt bine pozitionati daca sunt in stare buna , fara fisuri , etc.

-verificarea pontililor de sustinere bloc

Se verifica starea pontililor daca sunt bine fixati pe carucioare si pe corpul blocului

- verificarea structurii de schele montate in jurul blocului si care trebuie sa asigure accesul pe toata suprafata exterioara a blocului , in tancuri si compartimente pentru viitoarele lucrari de sablare si vopsitorie.

MC 7.5.Verificarea indeplinirii conditiilor pentru efectuarea lucrarilor de sablare vopsitorie consta in :

verificarea posibilitatilor de acces pe toate suprafetele de sablat si vopsit

-verificarea efectuarii tuturor decuparilor tehnologice necesare .

Pe baza solicitarilor in scris sau e-mail din partea coordonatorului de nava pentru lucrarile de sablare , coordonatorul de nava din partea Directiei Productie solicita Directiei Tehnice executia de docmentatie de decupari tehnologice. In solicitare se indica amplasarea decuparii .

Directia Tehnica va emite docmentatia analizind implicatiile tehnice pe parcursul dezvoltarii proiectului . Acolo unde apar conflicte de structura Directia Tehnica va analiza acele probleme si va propune solutii de remplasare a decuparilor.

Dupa emiterea docmentatiei tehnice pentru efectuarea decuparilor , Sectia Montaj va executa aceste decupari , avind ca targhet recuperarea tablelor din aceste decupari , pregatirea acestora si a decuparii din corp ( efectuarea sanfrenului -polizare).

Tablele se vor pozitiona in imediata apropiere a decuparilor fara a perturba activitatile viitoare de sablare vopsitorie si a transferului blocului in hala de sablare vopsire.

MC 8. Montaj sectii si premontaje suprastructura

Tehnologiile de executie a lucrarilor de montare-sudare a sectiilor pe cala sunt determinate de particularitatile constructive si dimensiunile sectiilor, succesiunea (strategia) montarii sectiilor, gradul de mecanizare.

Suprastructura este un ansamblu alcatuit din mai multe sectii de volum ce se amplaseaza la partea superioara a corpului navei, dupa ce acesta a fost montat in intregime.

Exemplu - impartire in sectii de volum a unei suprastructuri la o nava tip PSV

MC- 8.1 Premontaj sectii suprastructura

Premontajul suprastructurii consta in realizarea de module de suprastructura formate dintr-un grup de sectii, a caror marime si greutate sunt delimitate de capacitatile tehnologice ale spatiului de montaj si a capacitatii de ridicare a macaralelor.

Realizarea premontajelor se face in conformitate cu strategia de fabricatie a navei si de realizare a premontajelor. Prova, respectiv pupa navei va fi orientata in conformitate cu strategia de montaj a corpului de nava, startegie respectata si la excutarea lucrarilor de montaj ale sectiilor de volum in blocuri.

Importanta realizarii modulelor de suprastructura:

Scurtarea ciclului de fabricatie al navei, premontajele realizandu-se concomitant cu realizarea altor lucrari de montaj;

Utilizarea spatiilor de productie din prelungirea filei 4;

Eventuala remediere din aceasta faza a nealinierilor elementelor de structura;

Realizarea de module de suprastructura cu greutate si de dimensiuni apropiate de capacitatile tehnice ale mijloacelor de ridicat de care dispune santierul;

Saturarea partiala a suprastructurii;

Montarea partiala a scarilor interioare in suprastructura;

Indreptarea partiala a suprastructurii;

Sablarea si vopsirea partiala a suprastructurii, din aceasta faza;

Premontajul 1: 31+32+30PS+30SB = 27.5 tone (fara saturari si sudura )

Premontajul 2: 33+35+34PS +34SB = 73.6 tone (fara saturari si sudura )

Premontajul 3: 36 +37 = 64 tone (fara saturari si sudura )

In conformitate cu strategia de executie a premontajelor suprastructurii, sectia de volum de prova (S29), se va monta independent la nava.

Exemplu: strategie de executie premontaje suprastructura

e.      Documentatie suport:

documentatie de executie a sectiilor de volum ce intra in componenta premontajelor;

tabele de sudura ale sectiilor de suprastructura;

strategia de fabricatie pentru modulele de suprastructura;

f.      Dotare specifica:

macara de cala

cabluri de diferite sarcini si marimi;

chei de tachelaj;

statie totala;

nivela optica;

fir cu plumb;

flexibil;

trusa de taiere oxigaz;

sursa de sudura MASTER 2200, pentru prindere in hafturi de sudura;

palane cu crichet si lant;

polizor electric sau pneumatic;

bride, pene, ciocan, presa hidraulica.

g.     Forta de munca necesara:

echipe de muncitori cu pregatire de lactus naval cu nivel cel putin "A", care sa aiba in componenta:

o      pentru centrat si trasat;

un muncitor specializat in lucrul cu statia totala;

un coordonator (sef) de lucrare;

legator de sarcina autorizat;

sudor electric prins - autorizat;

sudor autogen;

o      pentru executia lucrarilor de montaj:

un coordinator (sef) de lucrare;

legato de sarcina autorizat;

sudor electric prins - autorizat;

sudor autogen;

h.     Descrierea activitatii:

Conditiile preliminare care trebuiesc indeplinite pentru excutia premontajelor:

sectiile de volum care intra in componenta premontajelor sa fie finalizate din faza de asamblat sectii de volum, sudate, predate la CTC, beneficiar si clasa;

sectiile sa aiba montati pieptini la baza peretilor si a invelisului bordajelor;

sa existe conditii, spatii laterale pentru montarea scarilor de acces si a schelelor corespunzatoare pentru lucrul la inaltimea de executie a cuplarilor intre sectiile de volum;

daca suprastructura a fost impartita in 2 sau mai multe premontaje, spatiul pe care urmeaza a se executa aceste premiontaje trebuie sa fie astfel dimensionat incat sa se asigure executia premontajelor unul in continuarea celuilalt, ceea ce asigura pastrarea formei suprastructurii si tratarea ei ca un tot unitar;

din aceeasi perspectiva, este recomandat ca lucrarile de centraj pentru sectiile unei suprastructuri sa fie incredintate unei singure formatii de maistru.

Pentru realizarea premontajelor de suprastructura, se procedeaza astfel:

se studiaza documentatia;

pentru executia premontajelor suprastructurii, se va realiza un pat de grinzi care va simula puntea pe care acesta urmeaza a se monta la nava;

executia premontajelor se face urmarind etapele descries mai jos.

Etape pentru realizarea premontajelor sectiilor de suprastructura:

A.    Centrarea sectiilor de volum

a.      Pe patul de grinzi sunt amplasate platbenzi cu o latime de aproximativ 400 - 500 mm in corespondenta peretilor transversali, longitudinali si ai invelisului.

Spatiul in care este amplasat si confectionat patul de grinzi se stabileste in functie de greutatea premontajelor (capacitatea maxima de ridicare a macaralelor), cotele de gabarit ale acestora, spatiul necesar pentru schela, scari de acces si functie de orientarea planului de referinta al sectiei -pupa, prova, Bb, Tb.

b.     Se marcheaza pe platbenzi planul diametral, linia teoretica a coastelor extreme pupa-prova si linia teoretica a peretilor pe puntea inferioara.

c.      Se ridica pe pat prima sectie de suprastructura, se centreaza tinand seama de marcajele de pe pat si liniile de control de pe sectie corelate cu desenele de executie - planul sectiei.

d.     Se centreaza in pozitie orizontala puntea sectiei ridicate;

e.      Se monteaza pontili si rigidizari intre punte si pat;

f.      Se executa prinderea sectiei de pat;

g.     Nu se vor demonta rigidizarile de la marginea inferioara a peretilor pana dupa montarea si sudarea la nava a modulului de suprastructura;

h.     Se traseaza pe punte amplasarea peretilor transversali, longitudinali si ai invelisului sectiei superioare;

i.       Se ridica a-2-a sectie de suprastructura;

j.       Se centreaza tinand cont de marcajele de pe punte si liniile de control trasate pe sectia inferioara corelate cu desenele de executie, se centreaza puntea la apa; daca sectia urmatoare este reprezentata tot de o sectie de baza, centrarea ei se face cu respectarea planeitatii si orizontalitatii puntii;

k.     Se corecteaza si se indreapta marginile;

l.       Se traseaza plusurile de montaj. Pentru trasarea plusurilor de montaj se urmareste respectarea dimesiunilor principale: semilatimi la baza si la punti, inaltimi intre punti, planeitatea si orizontalitatea puntilor. De asemeni se va urmari corespondenta peretilor si osaturii puntilor, peretilor si bordajelor;

m.   Se indeparteaza plusurile de montaj, se prelucreaza marginile cuplarii pentru sudura, se executa degrosarea acolo unde este cazul.

B.    Montarea sectiilor de volum in premontaje

a.      Ordinea executarii cuplarilor este: cuplari longitudinale orizontale, intre sectiile de baza, cuplari longitudinale intre sectiile de la nivelul superior sic el inferior, daca este cazul cuplarile inelare;

b.     Se aliniaza elementele structurale ale sectiilor ce intra in cuplare (pereti, bordaje, elemente de osatura)

c.      Se monteaza pieptini care mentin alinierea tablelor puntii, respectiv a bordajelor; prinderea pieptinilor se executa conform instructiunii tehnologice de montare a pieptinilor;

d.     Se prind in puncte de sudura peretii sectiilor superioare de puntile sectiilor inferioare;

e.      Se aliniaza si se prind in pieptini sau in puncte de sudura elementele de osatura;

f.      Se bate zgura rezultata in urma taierii plusurilor de montaj si se polizeaza marginile prelucrate, se creaza pragul necesar executarii lucrarilor de sudura;

g.     Se verifica existenta si se monteaza piesele de completare in cuplare (gusee, bracheti, platbanda de condens), se prind in puncte de sudura; prinderea in puncte de sudura se executa in conformitate cu instructiunea tehnologica de prindere in puncte de sudura;

h.     Se face predarea lucrarii inainte de sudura la CTC;

i.       Se executa sudura cuplarii intre sectii;

j.       Dupa sudura se executa predarea tehnica a cuplarii, in cadrul careia se indeparteaza pieptinii de baza ai cuplarilor sudate, piptinii montati in etapa anterioara, se incarca ciupiturile, se polizeaza la fata; indepartarea pieptinilor se executa in conformitate cu prevederile instructiunii tehnologice de montare a pieptinilor;

k.     Se preda cuplarea dupa sudura la CTC, clasa si beneficiar;

C.    Pregatirea premontajelor pentru montaj la nava:

a.      Se indeparteaza ochetii de transport, intoarcere si montaj ai sectiilor de volum ce intra in componenta modulelor;

b.     Se monteaza ochetii de transport si montaj introdusi ca urmare a configuratiei modului, a calculului de grutati si centre de greutate tinand seama si de greutatea si centrul de greutate al saturarilor montate pe modul;

c.      Se monteaza rigidizarile in corespondenta ochetilor si necesare pentru pastrarea dimensionala si de forma a modulului de suprastructura.

d.     Dupa executia sudurii ochetilor de transport si montaj se face verificarea structurii tablelor pe care acestia se monteaza;

e.      Se monteaza cheile de tachelaj si paramele de ridicare;

f.      Se agata paramele de carligul macaralei;

g.     Se elibereaza modulul de elementele de prindere a acestuia de patul de asmblat;

h.     Se elibereaza traseul de transport al modulului pana la platform de transport;

i.       Se executa manevra de ridicare, transport si asezare a modulului pe platforma; pe aceasta perioada se va imprejmui cu banda colorata zona de transport, se asigura zona cu personal de supraveghere;

j.       Se asigura modulul pe platforma prin montarea de pene de lemn, sau/si sudarea de platform metalica a elementelor de sprijin a modulului;

k.     Se transporta si se asaza pe modulul de tren de carucioare pe fila 1; 2, pentru sablare si vopsire;

Desfasurarea premontajelor unei suprastructuri la nava tip PSV

Premontaj MODUL 1

Centrarea sectiei 33

Centrarea sectiei 35, cuplarea long. S35 cu S33

Centrarea sectiei 34 Bb, cuplarea long. S34Bb cu S33+S35

Centrarea S34Tb, cuplarea long. S34Tb cu S33+S35

Premontaj MODUL 2

Centrat S31

Centrat S32, cuplarea long. S32-S31

Centrat S30Bb, cuplarea long. S30 - S31+33

Centrat S30Tb, cuplat long. S30Tb - S31+32

MC 9. Centrat blocuri de nava, module suprastructura si sectii independente

MC 9.1 Centrat blocuri de nava

Asamblarea finala a navei se face pe cala de montaj si este stabilita prin strategia de fabricatie a navei..

Cala de montaj (fila) reprezinta locul special amenajat, delimitat in incinta santierului care deserveste operatiunile de construit blocuri din sectii de volum, centrat blocuri si cuplat blocuri in vederea obtinerii corpului navei.

POZA

Cala de montaj este dotata cu suporti de chila, carucioare de rola, schele, tachelaj, dispozitive coada de peste, intinzatori, pene metalice cu cioc, piepteni, urechi de fixare etc. La navele mari si mijlocii construite prin metoda in sectii, se folosesc blocuri de chila, cavaleti la extremitati, scareuri si suporturi. Navele construite in blocuri se asambleaza pe carucioare.

Aparitia asamblarilor sudate in constructia corpului navei a permis posibilitatea asamblarii preliminare si in sectii, modificandu-se succesiunea lucrarilor pe cala. Astfel creste calitatea produselor, productivitatea muncii, se reduce ciclul de fabricatie, scade costul de productie.

Lucrarile de asamblare depind in mare masura de metoda care se alege pentru formarea corpului navei pe cala.

Se cunosc trei metode de asamblare a corpurilor de nave pe cala:

- piramidal

- asamblare din blocuri

- insulara.

Metoda de asamblare din blocuri asigura cea mai mare productivitate prin crearea unui front mare de lucru pentru muncitori si micsorarea deformatiilor datorate sudurii. Metoda consta in asamblarea separat a sectiilor si cuplarea acestora intre ele cu rezultatul final blocul de nava.

Blocul reprezinta un subansamblu de nava construit din sectii de volum prin cuplari inelare si longitudinale predate tehnic catre CTC , DNV si Client..

Strategia de fabricatie a navei ofera primele informatii legate de tipul de nava, dimensiunile principale, particularitati constructive, ordinea de cuplare a sectiilor de volum si greutatile acestora, ordinea de cuplare a blocurilor si orientarea corpului navei pe cala de montaj.

Pentru a putea fi asamblat corpul de nava prin cuplarea de blocuri este necesar ca blocurile sa indeplineasca cateva conditii:

• sa fie sudat si predat tehnic final conform normelor si cerintelor Departamentul Calitate si Control, Clasa si reprezentant beneficiar
• saturat complet sau final din punct de vedere al tancurilor
• sa fie sablat si vopsit

MC 9.1.1 Documentatie tehnologica suport

Plan impartire in sectii

Fise masuratori planeitate completate de maistru

Stadiul Inspectii si Testari

Fise masuratori blocuri

Tabele de sudura

Documentatia de executie a sectiilor de volum ce sunt prinse in cuplarea inelara

MC 9.1.2 Forta de munca necesara pentru executia centrajului blocurilor de nava

Intreaga activitate de pregatire a calei de montaj in vederea centrajului blocurilor de nava, centrajul efectiv al blocurilor in cuplare este desfasurata de echipa de centratori specializata din cadrul Sectiei Montaj. echipa de centratori are un numar de 28 de muncitori cu pregatire de lacatus naval care are un maistru si un sef de echipa::

sudori autogen

legatori sarcina autorizat ISCIR

sudori electric prins autorizat

muncitori specializati in lucru cu statia totala

Coordonarea si numarul de oameni repartizati la fiecare operatiune din activitatea de centraj o face maistrul sau seful de echipa. Fiecare formatie de lucru este alcatuita din 2 lacatusi navali.

MC 9.1.3 Etape premergatoare transferului si centrajului blocurilor de nava

Pregatirea filei de montaj in vederea montarii corpului de nava

Pentru startarea montarii corpului de nava fila de montaj (cala) trebuie pregatita tinand cont de urmatoarele etape:

Trasarea liniei planului diametral

Trasarea sectiunii maestre

Trasarea perpendicularelor extreme Ppp si Ppv

Trasarea catorva linii teoretice ale coastelor

Trasarea liniei de baza pentru control LB

a) Trasarea liniei planului diametral (verificarea planului diametral)

Pentru fiecare nava care se monteaza pe fila se traseaza planul diametral (PD) in functie de planul de amplasare a navei. Deoarece fila de montaj este dotata cu o platbanda montata pe sol pe toata lungimea calei de montaj se va face o verificare a planului diametral prin urmatorii pasi:

- la extremitati se aseaza doua placi metalice

la capetele sinelor se aseaza doua cadre metalice si intre ele se intinde o sarma cu un intinzator

de la aceasta sarma intindem firul cu plumb, punctam si materializam cu chernerul si ciocanelul pe platbanda de pe sol planul diametral (cherneruit).

b) Trasarea liniei de baza pentru control LB

Pentru verificarea lucrarilor, in timpul constructiei navei, fila trebuie prevazuta cu o linie dreapta in spatiu.

Fata de aceasta linie, se verifica pozitia sectiilor si a intregului corp, se traseaza liniile de arbori etc.

De obicei, LB pentru control se aseaza lateral PD la 700-1000 mm si la o inaltime de 400-1200 mm fata de cala.

Daca pe cala se construiesc simultan cateva nave, se traseaza o singura linie de control, comuna, a carei amplasare depinde de conditiile in care se fac verificarile. Trasarea si verificarea liniei de baza pentru control se executa prin metoda razei de lumina, cu nivela optica (teodolit)

MC 9.1.4 Aducerea blocurilor de nava din hala de sablare pe fila de montaj

Transferul blocurilor din hala de sablare se face cu ajutorul trasbordorului ce face legatura intre hala de sablare si fila de montaj. Transbordorul preia din fata halei de sablare blocul aflat pe trenul de carucioare si il transfera in dreptul filei de montaj unde se construieste corpul final al navei.

MC 9.1.5 Descrierea activitatii de centraj blocuri

Se aduce primul bloc, numit bloc baza din hala de sablare pe pozitia de montaj final al navei conform strategiei de fabricatie a navei.

Conform normelor pentru protectia muncii, pentru desfasurarea in conditii de siguranta a operatiunilor de cantraj se asigura de catre Departamentul Utilitati, prin Sectia Schele accesul la toate nivelele (dublufund, punte intermediara, punte principala) cu schele turn, scari de acces intre punti, se asigura marginile exterioare la fiecare punte cu balustrazi fixe, demontabile si modulare. Pentru centrajul blocului formatia de centratori executa urmatoarele operatiuni:

se masoara cu ruleta inaltimea din sina pana la linia de baza (fundul blocului) pentru a stabili inaltimea blocului fata de cala de montaj si se verifica cu firul cu plumb daca este in PD

se masoara cu ruleta inaltimea la puntea principala si la puntea intermediara fata de linia de baza si se completeaza in fisa de masuratori

pe blocul baza se face planeitatea la fund si la puntea principala cu ajutorul nivelei optice, la puntea principala si, daca e cazul, se verifica scarile de pescaj

Daca aceste valori masurate in aceasta faza nu coincid cu valorile obtinute in fisa de masuratori intocmita in faza de executie a blocului se trece la recentrarea blocului prin taiarea din plusul pontililor pentru obtinerea inaltimii blocului fata de cala, se reiau masuratorile de planeitate la fundul navei si la puntea principala in vederea obtinerii valorilor cat mai apropiate de cele scrise in fisa de masuratori intocmita in faza de executie a blocului.

Fisele de masuratori blocuri si blocuri in cuplare sunt eliberate de catre Departamentul Control si Calitate. Aceste fise se completeaza de catre maistru sau sef de echipa cu valorile obtinute dupa masuratori

Se aduce al doilea bloc, numit bloc secundar la o distanta cat mai mica, aproximativ 50 mm fata de blocul baza.

Departamentul Utilitati asigura conform normelor de protectia muncii accesul pe ambele blocuri prin montarea de schele turn pentru acces, acces la exterior pe toata cuplarea inelara dintre blocuri cu schele modulare agatatoare. Dotarea cu utilitati este facuta de acelasi departament: prin asigurarea distribuitoarelor de oxigen si acetilena, surse de curent 220 V si 360 V, iluminat in compartimentele interioare si pe turnul de acces, ventilatii in zonele inchise.

Dupa asigurarea cuplarii cu schele formatia de centratori desfasoare urmatoarele operatiuni:

se masoara inaltimea blocului din sina cu nivela optica, se aduce la aceeasi inaltime la LB cu blocul baza centrat final prin taiarea din plusul pontililor si valorile se completeaza in fisa de masuratori a blocurilor in cuplare

se masoara cu ruleta inaltimea la puntea principala si la puntea intermediara fata de linia de baza si se completeaza in fisa de masuratori

se verifica planeitatea la fund si la puntea principala cu nivela optica luand ca baza punctul in care s-au facut masuratorile pe blocul centrat final si se completeaza in fisa de masuratori blocuri in cuplare

pentru verificarea lungimii blocurilor in cuplare se traseaza pe sol prima coasta din pupa a blocului baza si ultima coasta din prova a blocului 2, se masoara distanta intre ele cu ruleta si se completeaza in fisa de masuratori

Conform fisei de masuratori a blocurilor in cuplare si a valorilor obtinute prin masuratori se stabileste ce plusuri se vor taia pentru obtinerea lungimii blocurilor cuplate.

se asigura cuplarea dintre blocuri prin sudarea pieptinilor metalici pe puntea principala si fundul blocurilor si asigurarea lor cu tirantii de 25 T

se verifica cu ruleta lufturile maxime admise in cuplare la punti, pereti, bordaje si se stabileste plusul ce trebuie taiat efectiv

- se traseaza cu acul de trasaj, ruleta si creta plusul din cuplare si se intra la taiat cu autogenul si cu masina de debitat cu plasma conform masuratorilor efectuate.

Orientarea rostului cuplarilor se face conform prevederilor de mai jos.

Dupa taierea plusului se intra la baterea zgurii rezultate in urma taierii (debavurare) si se face curatenie pe toata cuplarea.

Inainte de a intra la prins cu echipa de lacatusi navali specializata pentru prins cuplari se face o verificare a lungimii blocurilor conform fisei de masuratori.

MC 9.2 Centrat si cuplat module suprastructura si sectii independente pe nava

La montarea suprastructurii pe nava se centreaza si se cupleaza atat modulele la care s-au facut premontajele conform strategiei de fabricatie a navei, cat si a sectiilor independente de suprastructura.

MC 9.2.1 Documentatie tehnologica suport

• Documentatia de executie a sectiilor de volum inferioare pe care se monteaza modulele de suprastructura
• Documentatia de executie a sectiilor de volum ce compun modulele de suprastructura
• Tabele de sudura ale sectiilor de volum
• Fisa de masuratori a navei

MC 9.2.2 Forta de munca necesara pentru executia centrajului si cuplarilor modulelor de suprastructura pe nava

echipe de muncitori cu pregatire de lactus naval cu nivel cel putin "A", care sa aiba in componenta:

a)     pentru centrat si trasat:

- muncitor specializat in lucrul cu statia totala

- un coordonator (sef) de lucrare

- legator de sarcina autorizat

- sudor electric prins - autorizat

- sudor autogen;

b)     pentru executia lucrarilor de montaj:

- un coordinator (sef) de lucrare

- legato de sarcina autorizat

- sudor electric prins - autorizat

- sudor autogen

Centrajul modulelor de suprastructura pe nava este facut de echipa de centratori specializata din cadrul Sectiei Montaj. Cuplarea modulelor de suprastructura pe nava este executata de catre echipa de lacatusi navali specializata pe cuplari inelare si longitudinale din cadrul Sectiei Monta.

MC 9.2.3 Dotarea specifica

macara de cala;

cabluri de diferite sarcini si marimi;

chei de tachelaj;

statie totala;

nivela optica;

fir cu plumb;

flexibil;

trusa de taiere oxigaz;

sursa de sudura MASTER 2200, pentru prindere in hafturi de sudura;

palane cu crichet si lant;

polizor electric sau pneumatic;

bride, pene, ciocan, presa hidraulica.

MC 9.2.4 Descrierea activitatii

Conditiile preliminare care trebuiesc indeplinite pentru montarea suprastructurii:

corpul navei/blocul pe care se monteaza suprastructura sa fie incheiat, sudat si indreptat, cuplarea inelara intre blocuri executata

premontajele sa corespunda dimensional desenelor de executie si fiselor

de control dimensional cu incadrarea in tolerantele admise in manualul de asigurare a calitatii

premontajele si sectiile de volum independente sa fie finalizate din faza de premontaj respectiv asamblat sectii de volum, sudate, predate la CTC, beneficiar si clasa

premontajele si sectiile independente sa aiba montati pieptini la baza peretilor si a invelisului bordajelor

premontajele sa fie indreptate, predate, sablate si vopsite

sa fie montate scari de acces si schele corespunzatoare pentru lucrul la inaltime pentru executia cuplarilor intre module sectiile de volum

sa existe utilitati: iluminat, distribuitor de aer comprimat, oxigen, acetilena, energie eléctrica pentru alimentarea aparatelor de sudura, polizoare, ventilatie

A.    Centrarea sectiilor de volum independente si a premontajelor

a.      se studiaza documentatia de executie a sectiilor de volum

b.     se studiaza fisa de masuratori a navei

c.      se executa trasajul in vederea montarii sectiei independente sau a modulului de suprastructura

d.     inainte de montarea blocului de suprastructura, se va face indreptarea corecta a marginilor bordajului ce depaseste puntea pe care urmeaza a se monta sectia sau modulul de suprastructura, pe intreg perimetrul

e.      se transporta la nava, se ridica si se centreaza pe pozitie sectia independenta sau modulul de suprastructura

f.      se executa centrajul sectiei sau a modulului de suprastructura, cu verificarea dimensionala a semilatimii, a inaltimii de constructie, a corespondentei structurale intre elementele de structura a sectiilor aflate in centraj fata de elementele de structura a sectiilor deja montate

g.     se traseaza plusul de montaj

h.     se taie plusul de montaj, se prelucreaza marginile pentru sudura, acolo unde este cazul se face degrosarea marginilor

i.       se lasa sectia sau modulul se face o noua verificare dimensionala

B.    Montarea sectiilor de volum independente si a premontajelor

a.      ordinea executarii cuplarilor este: cuplari longitudinale orizontale, intre sectiile independente si a modulelor si apoi cuplarile inelare

b.     se aliniaza elementele structurale ale sectiilor ce intra in cuplare (pereti, bordaje, elemente de osatura)

c.      se monteaza pieptini care mentin alinierea tablelor bordajelor, prinderea pieptinilor se executa conform instructiunii tehnologice de montare a pieptinilor si se monteaza pe interiorul cuplarii pentru a se elimina predarea tehnica pe corp exterior dupa indepartarea lor

d.     se prind in puncte de sudura peretii sectiilor superioare de puntile sectiilor inferioare, se prind cu bride, acolo unde alinierea peretilor este dificila, se pot face desprinderi de cordoane de sudura si insertii, materialul de insertie sa fie de aceeasi grosime si calitate cu materialul de baza

e.      se aliniaza si se prind in pieptini sau in puncte de sudura elementele de osatura

f.      se bate zgura rezultata in urma taierii plusurilor de montaj si se polizeaza marginile prelucrate, se creaza pragul necesar executarii lucrarilor de sudura

g.     se verifica existenta si se monteaza piesele de completare in cuplare (gusee, bracheti, platbanda de condens), se prind in puncte de sudura; prinderea in puncte de sudura se executa in conformitate cu instructiunea tehnologica de prindere in puncte de sudura

h.     predarea inainte de sudura a cuplarilor se face catre Departamentul Control si calitate si Clasa prin chemare si se inspecteaza de catre maistru impreuna cu inspectorul CTC si Clasa

Dupa predarea inainte de sudura catre CTC cu rezultatul acceptat intra Sectia Sudura la sudat.

Pentru eliminearea tensiunilor aparute in urma sudurii se fac detensionari pe cuplare de catre echipa de indreptatori specializata din cadrul Sectiei Montaj.

i.       predarea tehnica dupa sudura se face prin indepartarea pieptinilor de la interior cu ajutorul gurei de lup, se rup pieptinii montati, se incarca ciupiturile si se polizeaza cu polizorul

j.       Predarea dupa sudura a cuplarilor se face catre Departamentul Control si Calitate, Clasa si beneficiar prin chemare si se inspecteaza de catre maistru impreuna cu inspectorul CTC, reprezentant Clasa si Beneficiar

Desfasurarea montajului unei suprastructuri la o nava tip PSV

Centrarea modulului 1, cuplarea longitudinala a modulului 1 pe puntea "B"

Centrarea Modulului 2, cuparea long Modul 2 cu puntea "B",

cuplarea inelara Modul 2 cu Modul 1

Centrarea S29, cuplarea long. S29 cu puntea "B";

cuplarea inelara S29 cu Modulul 2

Cuplarea timoneriei cu sectiile si modulele de suprastructura

Cuplarea cosului de fum cu timoneria

Puntea B, Modul 1, Modul 2, S29, Timonerie, Cos de Fum + Catarg

Tolerante la montarea suprastructurii

-abaterea P.D. al sectiei fata de P.D. de control de pe puntea pe care se amplaseaza suprastructura ( b)

-abaterea oe inaltime a uneii linii de apa trasate anterior pe peretii suprastructurii (h)

-abaterea L.T.C a suprastructurii fata de L.T.C de control de pe punte (∆d)

-corectarea dupa sudarea cu sectia vecina a trasajului liniilor de control pentru montaj (∆)

b = ± 5

∆d = ± 3

h = ± 3

MC 10. Cuplare inelara intre blocuri de nava

MC 10.1 Documentatia tehnologica support

• Plan impartire in sectii
• Documentatia de executie a sectiilor de volum ce se prind in cuplarea inelara
• Stadiu Inspectii si Testari
• Tabele de sudura

MC 10.2 Forta de munca necesara pentru executia cuplarii inelare dintre blocuri

Activitatea de cuplare inelara intre blocuri este desfasurata de o echipa de lacatusi navali specializata din cadrul Sectiei Montaj. Echipa de lacatusi navali este formata din 25 de muncitori cu pregatire in domeniul naval care e condusa un maistru si un sef de echipa:

sudor autogen

sudor electric

polizator

legator de sarcina autorizat ISCIR

Coordonarea si numarul de oameni pe fiecare operatie din cadrul activitatii de cuplare este facuta de catre maistru sau sef de echipa. Fiecare formatie de lucru este alcatuita din 2 lacatusi navali.

MC 10.3 Descrierea operatiilor

Se studiaza documentatia sectiilor de volum ce intra in cuplarea inelara, se identifica piesele de completare si se aduc langa cuplarea dintre blocuri cu echipa de transport

Se face o verificare vizuala a cuplarii inelare inainte de prindere din punct de vedere al lufturilor intre punti, pereti, bordaje (se masoara lufturile cu ruleta), al alinierii elementelor de structura si al tablelor cap la cap, al rostului, al sanfrenelor si al degrosarilor date in documentatia de executie a fiecarei sectii de volum

Prinderea efectiva a cuplarii se face plecand simultan din 4 puncte diferite ale cuplarii:

doua formatii prind la fundul blocurilor plecand dinspre PD spre borduri

doua formatii prind la nivelul dublului fund plecand dinspre PD spre borduri

doua formatii prind la bordaje, pe verticala

doua formatii prind la nivelul puntii principale

Prinsul cuplarii dintre tablele cap la cap de la punti, bordaje, dublubord, fund si dublufund se face cu ajutorul pieptinilor de aluminiu si a masinii de prins bolturi.

Exista si cazuri in care se folosesc pieptini metalici in zone unde dezaxarile si tensiunile in table sunt prea mari, iar grosimea tablelor depaseste 15 mm, in zonele de gurma. Se prind in pieptini metalici sau in hafturi de sudura elementele de osatura cap la cap din dublufund si de sub punti. Prinderea pieptinilor metalici se face cu electrodul si se respecta un regim de sudare care sa nu produca arsuri marginale sau cratere pe tabla

Electrodul se inclina astfel incat sudura sa topeasca mai mult tabla corpului decat pieptenul; Se respecta un regim de sudare care sa nu produca arsuri marginale sau cratere pe tabla

Daca sudura ramane pe pieptan la desprinderea acestuia, pe tabla raman ciupituri, Daca sudura de prindere este grosolana atunci trebuie executata o taietura cu polizorul pentru a se desprinde mai usor

Se monteaza piesele de completare ce intra pe cuplare realizandu-se astfel nodurile tipice din documentatie si se rigidizeaza anumite zone. Se prelucreaza marginile cuplarii (se polizeaza) cu polizorul pentru sudura.

Avantajul folosirii pieptinilor de aluminiu apare la predarea tehnica finala unde se polizeaza cu app. 40 % fata de un pieptan de metal . Dezavantajul apare in zona de gurna si zonele dezaxate unde nu se pot folosii datorita rezitentei limitate a bolturilor de prindere.

4. Predarea inainte de sudura la Departamentul Control si Calitate se face prin chemare si se inspecteaza de catre maistru si inspectorul CTC

Dupa predarea inainte de sudura catre CTC cu rezultatul acceptat intra Sectia Sudura la sudat.

Pentru eliminearea tensiunilor aparute in urma sudurii se fac detensionari pe cuplare de catre echipa de indreptatori specializata din cadrul Sectiei Montaj.

Predarea tehnica dupa sudura se face prin demontarea pieptinilor de aluminiu si cei metalici cu ajutorul polizorului si a masinii de infiletat si se polizeaza la exteriorul cuplarii (punti, bordaje) numai cu polizorul oala conform standardelor, se incarca cu electricul ciupiturile si se polizeaza

Se verifica elementele de structura pentru eventualele dezaxari aparute dupa sudura, posibile deformatii aparute la punti, bordaje si se intervine cu desprinderi si cusaturi suplimentare pentru a fi eliminate

Se completeaza cu piesele de completare ce nu se puteau monta inainte de sudura si se sudeaza

Predarea dupa sudura la Departamentul Control si Calitate, Clasa si Beneficiar se face prin chemare si se inspecteaza de catre inspectorul CTC, reprezentant Clasa si Beneficiar impreuna cu maistru. Predarea tehnica si otelul pe cuplare se preda la 500 mm fata de fiecare parte a cordonului

MC 11. Pregatirea navei pentru transfer si lansare

Activitatea de pregatire a navei pentru transfer este o activitate importanta ce consta in urmatoarele etape:

• Obturat decupari tehnologice pentru sablare si vopsire;
• Montat sistem de dizlocare a navei in prova sau pupa;
• Studierea documentatiei pentru transfer si lansare;
• Demontat pontili si impanat;
• Montat sistem de sprijin in zonele in care vor avea loc lucrari de montaj a trusterelor retractabile sau pendulare;
• Curatarea si pregatirea sinelor pentru tragerea navei;
• Montat opritori in prova sau pupa, pe sine pentru montarea preselor ce vor ajuta la dizlocarea navei;
• Asistat la transferul si tragerea navei pe zona de groapa;
• Demontat sistem de sprijin prova, pentru a permite montarea trusterului retractabil sau pendular;
• Introdus carucioare si montat tacuri de lemn pe zona in care s-au realizat lucrarile la trusterul prova dupa tragerea completa a navei pe syncrolift;
• Demontat stenzi pupa si montat tacuri de lemn pe syncrolift in cazul navelor cu derivor negativ.

Decuparile tehnogice pentru sablat si vopsit se realizeaza in conformitate cu documentatia primita de la directia tehnica. Aceasta documentatie se realizeaza in baza informatiilor si solicitarilor in scris sau pe e-mail din partea coordonatorului de nava, informatii ce indica amplasarea decuparii (compartiment, tanc, coasta) si data de livrare a documentatiei.

Inainte de inceperea oricarei lucrari in tanc sau compartiment, in acest caz lucrarea constand in obturarea unei decupari tehnologice evacuare grit, trebuiesc respectate urmatoarele operatii:

se verifica daca in tanc/compartiment exista gaze; acest lucru se face cu ajutorul unui dispozitiv ce detecteaza gazele;

se introduc ventilatii in spatiile inchise pentru a se evita afumarea acestora si a riscului de asfixiere a persoanele ce lucreaza in acel loc;

se realizeaza protectii in jurul locatiei in care se efectueaza lucrarea pentru a proteja zonele adieacente. Un exemplu de protectie al acestor zone este prezentat in figura 12.1;

Fig. 12.1 Protectie inainte de obturat

decupare tehnologica evacuare grit

se pregateste tabla ce va obtura decuparea din tanc/compartiment prin polizarea muchiilor si unde este necesar realizarea sanfrenelor.

se pregateste decuparea data in corpul navei prin polizare;

se pozitioneaza tabla, se aliniaza cu invelisul exterior al navei cu ajutorul pieptenilor;

se realizeaza sudura tablei cu invelisul exterior al navei;

dupa finalizarea lucrarilor de sudura, pieptenii sunt indepartati si se realizeaza predarea tehnica;

se preda la CTC lucrarea executata.

Cand se realizeaza aceste decupari trebuie sa se acorde atentie la felul in care se face sanfrenul (spre interior sau spre exterior), pentru ca ulterior cand acestea se vor pune la loc sa nu duca la deteriorarea vopselei din tanc in urma polizarii muchiilor sau a realizarii sudurii.

In baza documentatiei tehnologice ( ex. Figura 12.2) se va realiza

inchiderea decuparilor tehnologice, si apoi predarea tehnica.

Fig 12.2 Plan obturat decupari tehnologice evacuare grit

Fig. 12.3 Pozitionarea pontililor la nava

Prima lucrarea ce trebuie realizata in prima faza, este cea de montare a sistemului / sistemelor de dizlocare a navei.

Fig . 12.4 Sistem de dizlocare PV

Acest sistem de dizlocare prezentat in figura 12.4 are rolul de a facilita operatia de transfer a navei si se poate monta in prova sau pupa, in functie de zona in care necesita sa fie transportata nava. In cazul navelor de dimensiuni mari , aceste sisteme se monteaza atat prova cat si pupa.

Inainte de inceperea oricarui tip de lucrare, trebuie studiata documentatia de executie pentru a stabili o strategie in baza careia sa se realizeze lucrarea. In cazul in care documentatia nu exista, aceasta va fi solicitata directiei tehnice, iar in cazul in care aceasta nu poate fi intocmita, lucrarile se vor realiza in baza experientei acumulate.

Intr-o prima faza, se elimina o parte din pontili ( aproximativ 35% ), astfel incat greutatea navei sa fie repartizata uniform pe pontilii ramasi pentru a se evita aparitia deformatiilor. Eliminarea pontililor in aceasta faza se face cu autogenul.

Pontilii aflati pe zona gurnei sau in zonele aviate, au flansele superioare prinse in puncte de sudura de invelisul corpului navei, iar indepartarea acestora se face prin polizarea punctelor de sudura sau prin craituire pentru a nu afecta tancurile.

Fig. 12.5 Faza 1 - Eliminarea pontililor in

proportie de aproximativ 30%

Dupa indepartarea pontililor, se verifica daca in urma acestei operatii au aparut deformatii si daca sunt, acestea se vor remedia. Dupa finalizarea operatiei de indreptat, se trece la pregatirea zonelor pentru vopsire si apoi vopsirea acestora.

Faza urmatoare consta in impanarea navei conform documentatiei, in proportie de 60 %, amplasarea tacurilor facandu-se pe zonele de intersectie ale elementelor de osatura longitudinala cu cele transversale. Restul de tacuri vor fi puse pe pozitie in FAZA II, dupa ce se vor indeparta si restul de 65 % de pontili.

Fig. 12.6 Componenta tacurilor ce se introduc sub nava

In ceea ce priveste componenta tacurilor ce se amplaseaza sub nava,

acestea sunt formate dintr-un tac de stejar (3) ce este amplasat la partea inferioara, doua pene pentru reglaj (2), o perna de brad (1) care permite acesteia sa se deformeze astfel incat sa preia tensiunile si sa se adapteze fomei corpului navei de pe acea zona si o tabla (4) asa cum este prezentat in figura 12.7.

In unele cazuri, in functie de calitatea vopselei, deasupra tablei (4) este asezata o folie de plastic ce are rolul de a preveni deteriorarea stratului de vopsea.

Fig. 12.8 Tabla (4) ce face legatura intre corpul navei si perna de brad.

Urmatoarea faza consta in eliminarea pontililor ce nu au fost indepartati la etapa anterioara. Dupa eliminarea acestora se verifica daca in urma acestei operatii au aparut deformatii si daca da, acestea se vor remedia. Dupa finalizarea operatiei de indreptat, se trece la pregatirea zonelor pentru vopsire si apoi vopsirea acestora. Se continua impanarea navei prin completarea tacurilor (restul de 40%) respectand pozitia acestora asa cum este indicat in plan.

Sisteme de sprijin PV

Sistemele de sprijin PV sunt siteme care ajuta la mentinerea navei pe pozitie, astfel incat orice lucrare se efectueaza la bordul navei, indiferent de anvergura acesteia sa nu modifice pozitia navei; odata cu modificarea pozitiei pot aparea si deformatii. Sistemul este format din pontili cu diferite inaltimi care materializeaza la partea superioara forma corpului navei la o anumita inaltime. Pe acesti pontili este pozitionata o grinda care de asemenea materializeaza la partea superioara forma corpului navei pentru evita deteriorarea zonei.

Pentru rigidizarea pontililor si pentru a evita deplasarea incorecta a carucioarelor, acestia sunt prinsi in puncte de sudura de carucioare si rigidizati cu grinzi din teava si bracheti.

Fig. 12.9a Sistem de impins PV Fig.12.9b Sistem de impins PV

(sectiune longitudinala) (sectiune transversala)

Sisteme de sprijin PP

In realizarea sistemului de sprijin PP se merge pe acelasi principiu ca cel al sistemului PV, dar difera constructia acestuia datorita formei si pozitiei pe inaltime a boltei PP. In Figura 12.10 este prezentata structura sistemului de sprijin. Sistemul este format din pontili cu diferite inaltimi care materializeaza la partea superioara forma corpului navei la o anumita inaltime. O alta deosebire a sistemelor de sprijin PP fata de cele PV este aceea ca la partea superioara a pontililor se introduc tacuri si pene de lemn facand operatia de impanat mai dificila pe aceasta zona. Indepartarea sitemelor de sprijin se realizeaza in aceeasi faza in care se realizeaza si depontilatul inainte de tragerea navei.

Fig. 12.10a Sistem de sprijin PP Fig.12.10b Sistem de sprijin PP

(sectiune longitudinala) (sectiune transversala)

Sisteme de sprijin in zona trusterelor retractabile/pendulare

O lucrarea de care trebuie sa se tina cont atunci cand se trage nava este cea la trusterele pendulare si retractabile, deoarece aceasta se face cu nava trasa in proportie de 70% pe syncrolift. Pe zona in care se vor realiza ulterior lucrari la Trusterul pendular / Trusterul retractabil, tacurile de lemn sunt inlocuite cu sisteme de sprijin ce permit indepartarea carucioarelor cu usurinta pentru a putea efectua lucrarile ulterioare.

Fig. 12.11 Sistem de sprijin pt. montarea

trusterelor (retractabile/pendulare)

Fig.12.12 Pozitionarea sistemelor de sustinere din tevi

Aceste sisteme de sprijin sunt confectionate din teava (1) si o tabla (2), la partea superioara a sistemului fiind amplasate penele de lemn (3) si tacul de brad (4).

O etapa ce trebuie efectuata inainte de tragerea navei este cea de curatare, eliberare si pregatire a sinelor pentru transfer.

- curatarea sinelor consta in indepartarea oricarui tip de deseu din zona adiacenta si de pe acestea;

- pregatirea sinelor consta in indepartarea prin polizare a imperfectiunilor caii de rulare ramase de la diferite lucrari.

In cazul navelor cu derivor negativ figura 12.13, indepartarea sistemului de sprijin se realizeaza dupa tragerea navei pe platforma syncrolift. Dupa ce s-a realizat tragerea completa a navei pe syncrolift, se vor pozitiona tacurile sub derivor conform documentatiei, acordandu-se o atentie suplimentara pozitionarii acestora pentru a preveni deformarea gratarelor platformei.

Fig. 12.13 Nava cu derivor negativ

Dupa finalizarea lucrarilor in zona trusterelor prova, este adusa pe pozitie partea demontabila a transbordorului, se repozitioneaza carucioarele, dupa care se impaneaza. Tacurile sunt prinse de trenul de carucioare cu ajutorul unor scoabe pentru a ramane pe pozitie si pentru a putea fi recuperate cu usurinta dupa lansarea navei.

Nava se trage in totalitate pe platforma syncrolift, dupa care lansarea poate fi startata.

Dupa lansarea si tragerea navei la cheu, platforma syncrolift este readusa pe pozitie, dupa care se trece la indepartarea carucioarelor si tacurilor.

5. Metode standart remediere neconformitati produs

5.1 Remediere prin insertie

5.2 Remediere suprafete

5.3 Remediere dezaxari

6. Marcare si trasabilitate

se marcheaza si se traseaza linia teoretica a planului diametral pe sectie si sol;

se materializeaza linia de baza ;

se materializeaza pe sol prima si ultima coata a sectiilor de baza pe secte si sol( se verifica 90°);

se traseaza si marcheaza liniile teoretice pentru sectiunile transversale si longitudinale pe sectia de baza, a sectiei de volum care urmeaza a fi ridicata ;

se numeroteaza coastele;

se traseaza si se marcheaza liniile de control la 100 mm fata de trasajul executat pentru sectiunile transversale si longitudinale a sectiei de volum care urmeaza a fi ridicata;

se inscriptioneaza :

comanda interna,

numar bloc,

greutate bloc,

start / finish bloc.

marcarea se face cu markerul si prin cherneruire;

7. Monitorizare proces tehnologic

8. Codificare locuri de munca

Locurile de munca se identifica cu activitatile identificate in cadrul logigramei

MC - 1 Aprovizionarea procesului;

MC - 2 Centrat sectii de volum in cadrul blocului;

MC - 3 Montat sectii de volum prin prindere in puncte de sudura;

MC - 4 Montat structuri specifice;

MC - 5 Montat fise de modificare;

MC - 6 Indreptat;

MC - 7 Pregatirea blocului pentru intrare in sablare vopsire;

MC - 8    Premontaje sectii suprastructura

MC - 9 Centrat blocuri de nava, module suprastructura si sectii independente;

MC - 10    Cuplat blocuri de nava;

MC - 11    Pregatirea navei pentru lansare si livrare.

9. Echipamente de lucru

• pod rulant 50/12.5 TF;
• pod rulant 75/12.5 TF;
• macara portic cu brat mobil 50/25 TF;
• macara portic cu brat mobil 15 TF;
• echipament de sudura MASTER 2200;
• echipament de sudura MASTER 3500;
• echipament de sudura MASTER 5001;
• echipament de sudura MINARC 150;
• echipament de sudura MINARC 220;
• echipament de debitare cu plasma LPC 100;
• presa hidraulica YS 10/100 ;
• presa hidraulica YS 15/100;
• presa hidraulica YLS 100/ 55;
• presa YELF 140/45;
• presa hidraulica manuala LH2/1.87;
• presa HOLMATRO 10 T;
• cric mecanic 10T;
• cric mecanic PC 25T;
• tirant mecanic HOLMATRO 25 T;
• palan cu clichet 6 T;
• palan cu lant D95/3000;
• palan cu lant D95/6000;
• palan vs plus 5/2;
• dispozitiv de ridicare cu patru brate,
• chei de tachelaj;
• sufe matalice ;
• grinda de egalizare 80 T;
• dispozitiv de prins tabla TPS - 3T;
• polizor pneumatic GTG 40;
• polizor pneumatic LSS53;
• polizor pneumatic LSV 27;
• polizor pneumatic unghiular LSV 28;
• polizor pneumatic LSV 37;
• polizor electric fein MSH 636 - 1;
• polizor electric BOSCH GSV8 - 115;
• masina de insurubat BOSCH GDS 18 E;
• masina de prins bolturi KOCO - SK14 400V ;
• masina de prins bolturi ELOTOP 1702;
• pistol de impuscat bolturi;
• distribuitor mobil - set reductoare baterie acetilena;
• masina de indreptat prin incalzire cu inductie;
• nivela optica C330 SOKIA;
• nivelo optica NA 730;
• cumpana electronica BOSCH DNM 60L
• statie totala TRIMBLE 3305 DR;
• telemetru DLE 150;
• echipament IK 72T;
• detector gaz X-am 2000;
• scara de aluminiu rezemata 6m;
• truse de autogen GCE ;
• ciocane;
• clesti sudura;
• paleti;
• cupe;
• S.D.V- uri;
• Rulete;
• calibre si sabloane pentru verificat unghiuri;
• fir cu plumb;
• pieptani de aluminiu.

10. Materiale consumabile

pietre polizor Ø125 x 6;

pietre polizor Ø180 x 6;

freze biax Ø 6;

freze biax Ø 8;

electrod superbaz Ø 2.5 mm;

electrod superbaz Ø 3.25 mm;

electrod supertit Ø 2.5 mm

electrov OVERCOR Ø2.5mm;

bolturi M 16 - pentru masina de impuscat bolturi;

bolturi M16 - pentru masina de impuscat bolturi;

piulite M16- ptr.masina de impuscat bolturi;

placute gaurite 12x80x80- ptr.masina de impuscat bolturi ;

electrozi cod 52520 / TD - ptr.masina de debitare manuala cu plasma;

capison protectie cod 60310 - ptr.masina de debitare manuala cu plasma;

izolator frontal cod 60080 - ptr.masina de debitare manuala cu plasma;

difuzor gaze cod 60010 - ptr.masina de debitare manuala cu plasma;

duze cod 51122 - ptr.masina de debitare manuala cu plasma;

duze tip H si S pentru trusele de aotogen ROTES;

duze taire X11;

stut pentru extensie;

stut furtun alama;

opritori de flacara;

cuple rapide;

fir cu plumb;

clesti sudura;

ciocane;

pene metalice;

perii de sarma;

ranga;

sfoara ;

creta;

ac trasat;

markere;

rulete ;

11.Infrastructura

In cadrul procesului de Montaj Corp Nava sectia Montaj isi desfasoara activitatea in hala montaj nave, cala de 15000, cala reparatii nave si cala de nave mici .

HALA MONTAJ (fila 7,8)

suprafata totala interioara: 174,5 m x 77 m;

2 travee a cate 6 sine fiecare;

fiecare travee este dotata cu cate doua poduri de cate 50 tone fiecare si un pod de 75 tone;

inaltime la carlig max:27,2 m;

distanta minima dintre carligele a doua macarale:10 m;

dimensiuni porti mici: 17,4 m (oriz.) x 16 m (vert);

dimensiuni porti mari:25 m (oriz.) x 25,7 m (vert.);

retea interna de alimentare cu acetilena (p=0.7 bari), oxigen (p=5 bari) si CO₂ (p=5 bari);

retea interna de alimentare cu aer la 6 bari;

CALA DE 15000tdw (fila 5,6)

• 2 travee cu lungimea :L= 204 m fiecare;
• fiecare travee este dotata cu 8 sine;
• intre travee se afla sine pentru macarale portic - pot fi aduse macarale de 50 tone sau macarale de 15tone, macarale care deservesc ambele zone de lucru;
• distanta minima dintre axele a doua macarale de 50 tone apropiate d= 29 m;
• la lungime brat macara ,in proiectie orizontala , de pana la 25 m , sarcina de ridicare este de 50 tone ; la lungimi de peste 25 m , sarcina de ridicare este de 25 tone;
• oxigen, acetilena, aer comprimat, CO_2;
• sarcina maxima suportata de sine: 50 t/mp

Cala de 15000tdw -sectiune transversala

Bratul macaralei se considera perpendicular pe axa sinelor iar cotele sunt in metrii.