Transportul marfurilor periculoase

TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE

1 CONSIDERATII GENERALE

Schimbul de valori materiale in comertul international a crescut considerabil, antrenand un numar tot mai mare de participanti si totodata, diversificandu-se si specializandu-se in mod deosebit ca urmare a progreselor tehnico - stiintifice si economice inregistrate in ultimile decenii.Acest avant economic inregistrat de societatea omeneasca a determinat o marire a traficului de materii prime necesare industriei (minereuri, carbune, petrol), agriculturii (ingrasaminte chimice), precum si a schimbului de produse finite industriale si alimentare. In realizarea acestor schimburi pe plan mondial conexiunea principala dintre producatori si consumatori este realizata preponderent de transportul naval caruia i-a revenit un rol de prima marime din punct de vedere cantitativ, al oportunitatii si pretului specific.In epoca contemporana, marile si oceanele lumii nu numai ca nu separa tarile si civilizatiile globului, ci dimpotriva, constituie mijlocul cel mai eficient de legatura pentru schimburile economice, constituind calea principala in derularea lor, comparativ cu restrictiile impuse cailor terestre si aeriene.

Transportul maritim, mijlocul cel mai economic, calculat fie la cost global, fie la tone transportate, se realizeaza printr-o gama foarte variata de nave specializate si corespunde cu capacitatile de transport, acestea fiind cuprinse intre cateva sute de tdw si 30.000 de tdw pentru navele de marfuri generale (cargouri), pana la marile mineraliere de 100 - 300.000 tdw, vrachiere de 25.000 - 150.000 tdw, petroliere de 10.000 - 150.000 tdw si supertancuri ce depasesc frecvent 500.000 tdw.

Constructiv, aceste nave maritime au cunoscut mai multe variante in evolutia lor de-a lungul timpului, uneori chiar contradictorii, din care rezulta procuparea continua a specialistilor pentru a raspunde exigentelor privind calitatile nautice, sigurantei si operativitatii navelor, cerinte necesare unei exploatari cat mai judicioase si economice a acestora.

Marfurile constituie obiectul transportului maritim fiind totodata factorul motor in evolutia acestuia.In procesul general privind transportul maritim, dintre cele trei elemente structurale de baza, nava - marfa - portul, marfa are un rol hotarator, atat pentru evolutia navelor cat si a porturilor, determinand adaptarea acestora din urma, a caracteristicilor lor, pentru a creste la maximum eficienta economica si siguranta in exploatare.

Intotdeauna siguranta este factorul care primeaza. Marfurile periculoase (dangerous goods), prin diversitatea si conditiile speciale de manipulare si transport impun respectarea cu strictete a unor reglementari specifice care, de-a lungul timpului au condus la aparitia Codului I.M.G.D. (International Maritime Dangerous Goods Code) ale carui dispozitii si reglementari vor constitui obiectul acestei lucrari.

Din multitudinea si diversitatea marfurilor se disting marfurile periculoase, atat ca pondere in volumul transporturilor, cat mai ales prin caracteristicile si gama larga de produse.Codul Maritim International al Marfurilor Periculoase (International Maritime Dangerous Goods Code) este creat sa asiste cerintele comerciale internationale pentru Ocrotirea Vietii Umane pe Mare (S.O.L.A.S.) referitor la transportul marfurilor periculoase pe mare.De asemenea, Codul I.M.D.G. este conceput pentru a acorda o standardizare internationala pentru transportul marfurilor periculoase pe mare.

Codul a fost publicat pentru prima data in anul 1961. In anul 1972 a aparut o editie revizuita, intr-o versiune completata. In anii urmatori (1972, 1973, 1974, 1975, 1976) au fost editate suplimente, iar in anul 1977 au fost editate 4 volume ce urmau a fi completate cu suplimente formate din pagini aditionale si inlocuitoare.Ulterior, din motive practice, a fost editat un al cincilea volum, precum si un al saselea intitulat 'Supliment'.Aceasta editie este garantata de catre Rezolutia A-81 (IV) a celei de-a IV-a sesiuni a I.M.C.O.

Codul I.M.D.G. este axat pe clasificarea marfurilor periculoase pe clase si diviziuni din capitolul VII al Conferintei Internationale pentru Ocrotirea Vietii Umane pe Mare.Marea majoritate a paginilor codului I.M.D.G. sunt constituite in fise individuale pentru marfurile periculoase existente.Fiecare fisa individuala de marfuri periculoase (substante) este suficient de informativa privind identificarea, marcarea, etichetarea, ambalarea si stivuirea acestora. Interpretarea corecta a informatiilor si respectarea indicatiilor continute in fisele individuale duc la evitarea accidentelor pe timpul depozitarii, manipularii si transportului marfuirlor periculoase.

Petrolul a retinut - incepand din jurul anului 1900 - tot mai mult atentia statelor producatoare sau neproducatoare ale pretiosului combustibil si unele si celelalte s-au aratat preocupate sa-si asigure cantitatile necesare unei bune desfasurari a vietii lor economice, in primul rand, pentru statele producatoare, problema nu prezenta dificultati, iar unele dintre ele (SUA indeosebi) s-au folosit de avantajul posedarii unor bogate rezerve de titei pentru s-si extinde dominatia economica si in consecinta, politica in diverse zone de pe glob.

Transportul naval ca unul din cele mai vechi sisteme de transport, a aparut si s-a dezvoltat vertiginos datorita avantajelor pe care le are in raport cu celelalte categorii de transport, respectiv cele naturale de transport, posibilitate de comunicare cu toate continentele si altele.

PREGATIREA NAVEI PENTRU INCARCARE/DESCARCARE

Incarcarea si descarcare marfii de pe nava,reprezinta scopul voiajul in sine.Aceasta operatiune se face atent supravegheata,pe baza unui "Cargo Plan"intocmit de capitanul navei si aprobat de comandant.

Pentru a fi apta de incarcare sau descarcare nava trebuie sa corespunda din toate punctele de vedere necesare acestor operatiuni.

Spalarea tancurilor - intocmirea check-listurilor

Planul de spalare

Programarea masinilor de spalat

Planul de incarcare