Aeronautica | Comunicatii | Constructii | Electronica | Navigatie | Pompieri | |
Tehnica mecanica |
INGINERIA SISTEMELOR INDUSTRIALE
INTRODUCERE
Ingineria industriala se ocupa cu proiectarea,perfectionarea si aplicarea
in practica a sistemelor integrate alcatuite din oameni ,materiale si echipamente.Ea se bazeaza pe cunostintele si experienta de specialitate in stiintele matemetice,fizice, sociale,precum si pe principiile si metodele ingineresti de analiza si proiectare pentru prognozarea,specificarea si evaluarea rezultatelor obtinute cu astfel de sisteme.
Obiectul ingineriei industriale este sistemul de productie.
Sistemul de productie se defineste ca fiind ansamblul integrat de oameni,
materiale si echipamente,caracterizat printr-un ansamblu de relatii bine definite necesare atingerii unui obiectiv in conditiile existentei unor restrictii.
Activitati de baza ale ingineriei industriale sunt :
-Selectia proceselor tehnologice si a metodelor de ansamblare.
-Alegerea si proiectarea echipamentelor tehnologice, a sculelor,dispozitivelor si verificatoarelor.
-Proiectarea facilitatilor,inclusiv proiectele de ansamblu si configuratiile in spatiu a cladiriilor,masinilor,achipamentelor pentru transport,depozite.
-Proiectarea si perfectionarea sistemelor de programare si control pentru distributia bunurilor,serviciilor,produselor,stocul si calitatea productiei,intretinerea utilajelor,alte activitati tehnice.
-Proiectarea sistemelor de control ale cheltuielilor,cum sunt :metode de control bugetar,analiza costurilor,sistemul de costuri normative.
-Dezvoltarea si perfectionarea produselor.
-Proiectarea si aplicarea in practica a sistemelor de analiza economica si tehnica a valorii.
-Proiectarea si aplicarea practica a sistemelor de evaluare a produselor.
-Cercetarea operationala,probleme legate de analiza matematica,simularea sistemelor,programarea liniara,teoria deciziilor.
-Anchete legate de fundamentarea amplasarii sistemelor de productie,in care intervin considerente legate de surse de materii prime,piete de desfacere,de surse locale de forta de munca,posibilitati de finantare,reglementari privind impozitele.
Tema de proiect
Sa se dimensioneze dotarea tehnologica a unui sistem de productie cu volumul de productie Q=4100buc/an,al carui obiect de fabricatie esta transformator de masura de inalta tensiune cu izolatie in ulei,pentru care se cunoaste :
-documentatia tehnologica pe baza careia se vor sistematiza informatiile necesare dimensionarii ;
-numarul de centre de productie p=3 respectiv consum c=5.
Continutul proiectului
Cap1 :Sistematizarea informatiilor din documentatie tehnologica(repere,subansamble,operatii tehnologice,norme de timp(se vor lua numere arbitrale)).
Cap2 :Calculul fondului de timp disponibil al unui tip de utilaj pe baza regimului de lucru caracteristic.
Cap 3 :Calculul timpului normat pe tip de utilaj pentru executia productiei contractate.
Cap4 :Calculul duratei de stationare in reparatii preventiv planificate a utilajelor.
Cap5 :Calculul numarului de utilaje de acelasi tip pe baza incarcarii acestora.
Cap6 :Calculul indicelui de utilizare al fondului de timp disponibil.
Cap7 :Calculul capacitatii de productie.
Cap8 :Calculul gradului de incarcare al capacitatii de productie si stabilirea rezervei de capacitate.
Cap9 :Calculul duratei ciclului operational pe produs(cele trei metode se vor aplica pentru un numar arbitral de piese p,operatii tehnologice c).
Cap10 :Stabilirea structurii produsului si a ciclogramei de ansamblare.
Cap11 :Aplicarea metodei verigilor pentru optimizarea amplasarii utilajelor.Aplicatie pentru un numar de repere r=9 si un numar de operatii o=15.
Cap12 :Optimizarea transportului intern ptin trei metode comparative(coltul nord vest,elementul minim pe coloana,elementul minim pe linie).Obs :Necesarul de produse si disponibilul precum si matricea costurilor unitare va fi particularizata de fiecare student.
Cap13 :Program de lucru in Matlab(punctul 9,11,12).
Cap14 :Concluzii.
Capitolul1 Sistematizarea informatiilor din documentatia tehnologica
Sinterizarea operatiilor din proiectul tehnologic(Anexa 1)
1.1Codificarea reperelor si subansamblelor
-miez magnetic MM
-ansamblul infasurarii secundare AIS
-ansamblul infasurarii primare AIP
-ansamblul suport AS
-ansamblul cap-trafo ACT
-ansamblu general AG
-comutator-infasurari primare CIP
-subansamblu-capac SC
-subansamblu sustinator SS
-placa izolanta PI
-borna P1,P2 BP
-coltarul contact I si II CC
-teava de legatura TL
-piulita fasonata PF
-inel I+II I
-placa I+II P
-ansamblu soclu ASO
1.2Codificarea operatiilor tehnologice din flux
-debitare D
-infasurare(roluire) R
-tratament termic T
-montaj M
-vopsire V
-punctare P
-izolare I
-bobinare B
-probe erori E
-sudare S
-zincare Z
-strunjire J
-trasare W
-gaurire G
-filetare F
-tratare ulei U
-retusare X
-ungerea bornelor O
-control C
-indoire L
-ajustare A
-debitere ghilotina H
-debitere stung Y
-galvanizare Z
-ansamblare M
-dezansamblare M
1.3Codificarea atelierelor
-atelier de debitare 4110
-atelier constructii metalice 4210
-atelier de acoperiri galvanice 4320
-atelier de prelucrari metalice 4420
-atelier de acoperire prin vopsire 4530
-atelier de montaj 4610
-atelier de ambalare si expeditii 4720
1.4Codificarea utilajelor si instalatiilor
-masini debitat benzi 401.100
-masina roluit miezuri 401.102
-masina bobinat 601.100
-instalatie de vopsit 501.300
-instalatie de zincare 601.200
-stand de proba 500.100
-instalatie de tratament miezuri 601.400
-instalatie de tratare si uscare izolatie 601.500
-strung universal 401.200
-masina de gaurit 401.300
-ghilotina de debitat 401.101
-presa de stantat 401.371
1.5Codificarea SDV-urilor
-dispozitiv de roluit miezuri L.D.401
-dispozitiv de bobinat infasurare primara L.B.495
-dispozitiv de sudura cap-trafo M.S.195
-dispozitiv de sudura soclu M.S.205
-dispozitiv de sudura capac M.S.123
-dispozitiv de sudura sustinator M.S.130
-dispozitiv de gaurire cap-trafo D.B.375
-dispozitiv de verificare etansare cap-trafo V.E 121
1.6Codificarea meseriilor
-lacatus constructii metalice 15.10.12
-sudor 15.20.12
-prelucrator prin aschiere 15.50.12
Fluxul tehnologic codificat pe repere(Anexa 2)
Nr crt. |
Denumire reper |
Cod reper |
Cod operatie |
Nr. repere/ produs nr SHAPE *
MERGEFORMAT |
Miez magnetic |
MM |
D-R-P-T-M | ||
Ansamblulinfasurarii secundare |
AIS |
D-I-B-E-B-M-I-M | ||
Ansamblul infasurarii primare |
AIP |
D-I-B-M | ||
Ansamblu suport |
AS |
S-Z-M | ||
Ansamblu cap-trafo |
ACT |
S-J-W-G-I-D-C-V-M | ||
Ansamblu general |
AG |
M-W-G-U-M-X-O-M | ||
Piulita fasonata |
PF |
J-F-V-M | ||
Inel I+II |
I |
Y-J-C-Z-M | ||
Placa I+II |
P |
H-L-A-Z-M | ||
Ansamblu soclu |
ASO |
H-S-L-A-Z-V-M | ||
Placa izolanta |
PI |
D-W-D-A-G-A-W-G | ||
Borna P1,P2 |
BP |
Y-C-J-F-C-M | ||
Coltarul contact Isi II |
CC |
H-L-A-G-F-A-G | ||
Teava de legatura |
TL |
Y-J-F-J-M | ||
Comutator |
CIP |
M-M | ||
Subansamblu capac |
SC |
S-V-M | ||
Subansamblu sustinator |
SS |
S-W-G-F-Z-M |
Normarea operatiilor tehnologice de flux(Anexa 3)
Nr.crt |
Denumire reper |
Cod reper |
Flux tehnologic |
Norma de timp [min/buc] NT |
tnprod |
Nr. repere/ produs nr |
Miez magnetic |
MM |
D R P T M | ||||
Ansamblul infasurarii Secundare |
AIS |
D I B E B M I M | ||||
Ansamblul infasurarii Primare |
AIP |
D I B M | ||||
Ansamblu suport |
AS |
S Z M | ||||
Ansamblu cap-trafo |
ACT |
S J W G F D C V M | ||||
Ansamblu General |
AG |
M W G U M X O M | ||||
Piulita fasonata |
PF |
J F V M | ||||
Inel I+II |
I |
Y J C Z M | ||||
Placa I+II |
P |
H L A Z M | ||||
Ansamblu soclu |
ASO |
H S L A Z V M | ||||
Placa izolanta |
PI |
D W D A G A W G | ||||
Borna P1,P2 |
BP |
Y C J F C M | ||||
Coltar contact I si II |
CC |
H L A G F A G | ||||
Teava de Legatura |
TL |
Y J F J M | ||||
Comutator |
CIP |
D M | ||||
Subansamblu capac |
SC |
S V M | ||||
Subansamblu Sustinator |
SS |
S W G F Z M |
Capitolul 2
Calculul fondului de timp disponibil al unui
tip de utilaj
Calculul fondului de timp disponibil al unui tip de utilaj,corespunzator perioadei la care se refera productia contractata(un an),se calculeaza cu ajutorul relatiei :
unde : nzl=numarul de zile lucratoare dintr-un an calenderistic ;
ns=numarul de schimburi ;
ts=durata normata a unui schimb.
nzl=255zile ;
ns=2schimburi ;
Fondul de timp disponibil unui tip de utilaj este de 4080ore(244800min) cand acesta lucreaza in 2 schimburi,cu durata normata a unui schimb de 8 ore.
Capitolul 3
Calculul timpului total normat pe tip de utilaj
Dimensionarea dotarii tehnologice presupune determinarea numarului de utilaje prevazute in documentatia tehnologica de produs,corespunzator fiecarui tip de utilaj standardizat,necesar executiei operatiilor tehnologice.
Din anexele 2,3,4 se extrag informatiile necesare calcului timpului normat de executie pe fiecare tip de utilaj.
Prin evidentierea tuturor reperelor ,care se exacuta pe acelasi tip de utilaj,se sintetizeaza tabelar datele calculate :
unde :tnr=timpul normat de executie a reperelor de acelasi tip ;
NT=norma de timp ;
unde :
Q=productia contractata.
Datele calculate sunt prezentate in tabelul
Utilajul |
Reper |
Operatia tehnologica |
Norma de timp NT [min/buc] |
Nr. Repere/ Prod nr |
tnr [min] |
[min] |
Tn [min] |
Masina de debitat |
R1 |
Debitare |
2 |
8 |
2733h |
||
R2 |
Debitare |
1 |
1 |
||||
R3 |
Debitare |
2 |
4 |
||||
R5 |
Debitare |
1 |
7 |
||||
R11 |
Debitare |
2 |
2 |
||||
R11 |
Debitare |
2 |
6 |
||||
R15 |
Debitare |
3 |
12 |
||||
Instalatie de roluit |
R1 |
Infasurare |
5 |
2 |
10 |
956h |
|
R1 |
Punctare |
2 |
2 |
4 |
|||
Instalatie tratament |
R1 |
Tratare |
25 |
2 |
50 |
4100h |
|
R6 |
Tratare |
10 |
1 |
10 |
|||
Masina de bobinat |
R2 |
Bobinare |
4 |
1 |
4 |
1708h |
|
R2 |
Bobinare |
7 |
1 |
7 |
|||
R3 |
Bobinare |
7 |
2 |
14 |
|||
Instalatie probe |
R2 |
Probe |
6 |
1 |
6 |
24600 410h |
|
Dispozitiv de sudura |
R4 |
Sudare |
5 |
1 |
5 |
1161h |
|
R5 |
Sudare |
1 |
1 |
1 |
|||
R10 |
Sudare |
4 |
1 |
4 |
|||
R16 |
Sudare |
5 |
1 |
5 |
|||
R17 |
Sudare |
2 |
1 |
2 |
|||
Dispozitiv de gaurire |
R5 |
Gaurire |
6 |
1 |
6 |
57 |
3895h |
R6 |
Gaurire |
5 |
1 |
5 |
|||
R11 |
Gaurire |
2 |
2 |
4 |
|||
R11 |
Gaurire |
8 |
2 |
16 |
|||
R13 |
Gaurire |
3 |
2 |
6 |
|||
R13 |
Gaurire |
7 |
2 |
14 |
|||
R17 |
Gaurire |
6 |
1 |
6 |
|||
Instalatie galvanizare |
R4 |
Galvanizare |
7 |
1 |
7 |
4441h |
|
R8 |
Galvanizare |
7 |
2 |
14 |
|||
R9 |
Galvanizare |
7 |
4 |
28 |
|||
R10 |
Galvanizare |
8 |
1 |
8 |
|||
R17 |
Galvanizare |
8 |
1 |
8 |
|||
Strung |
R5 |
Strunjire |
2 |
1 |
2 |
4646h |
|
R7 |
Strunjire |
1 |
2 |
2 |
|||
R8 |
Debitare |
2 |
2 |
4 |
|||
R8 |
Strunjire |
4 |
2 |
8 |
|||
R12 |
Debitare |
2 |
4 |
8 |
|||
R12 |
Strunjire |
5 |
4 |
20 |
|||
R14 |
Debitare |
1 |
2 |
2 |
|||
R14 |
Strunjire |
2 |
2 |
4 |
|||
R14 |
Strunjire |
9 |
2 |
18 |
|||
Instalatie vopsire |
R5 |
Vopsire |
9 |
1 |
9 |
3007h |
|
R6 |
Retusare |
7 |
1 |
7 |
|||
R7 |
Vopsire |
6 |
2 |
12 |
|||
R10 |
Vopsire |
9 |
1 |
9 |
|||
R16 |
Vopsire |
7 |
1 |
7 |
|||
Ghilotina |
R9 |
Debitare |
1 |
4 |
4 |
546h |
|
R10 |
Debitare |
2 |
1 |
2 |
|||
R13 |
Debitare |
1 |
2 |
2 |
Capitolul 4
Calculul duratei de stationare in reparatii preventiv
planificate a utilajelor
Pentru calcularea duratei de stationare in reparatii se ia in considerare graficul de interventii preventiv planificate,corespunzatoare normativelor in vigoare,privind intretinerea si repararea utilajelor.
Evaluarea duratei de stationare in reparatii se face corespunzator duratei de functionare a utilajului pentru executia productiei contractate,respectiv durata calculata anterior Tn.
Sistemul de reparatii preventiv planificate cuprinde urmatoarele tipuri de interventii :
Revizia tehnica,RT care are in vedere evaluarea starii tehnice a utilajului,stabilirea operatiilor ce vor fi efectuate cu ocazia primei revizii curente,executarea unor reparatii minore,care sa permita functionarea utilajului pana la prima reparatie curenta.
Reparatia curenta,RC cuprinde interventii ce se executa in mod planificat,pentru inlocuirea pieselor si subansamblelor cu uzura frecventa,indepartarea jocurilor,verificarea pieselor din lantul cinematic sau din sistemele de productie,reconditionarea acoperirilor de protectie.
Reparatia capitala,RK se executa dupa expirarea timpului de functionare prevazut de normative,constand din demontarea partiala sau totala,reconditionarea pieselor care s-au uzat,remontarea,reconditionarea straturilor de protectie,efectuarea de probe si reglaje.
Durata normata,Tn a unei interventii de orice tip din sistemul de reparatii preventiv planificate esta prevazuta in normative si depinde de tipul utilajului.
Durata de stationare in reparatie,oricare ar fi tipul de interventie(RT,RC,RK) se calculeaza cu relatia,care tine seama de conditiile concrete de executie :
unde:
In cele ce urmeaza sunt reprezentate,pentru fiecare tip de utilaj,esalonarea in timp a interventiilor,avand in vedere numarul de ore de functionare intre doua interventii si durata totala de functionare a utilajului intre doua reparatii capitale.
Determinarea numarului de interventii se face prin evidentierea grafica a timpului de functionare a utilajului pentru executia productiei contractate si care este calculata in tabelul 1.
1.Masina de debitat.
RT |
RT |
RT |
RT |
RC2 |
RC1 |
RC1 |
RC1 |
Tn=2733h |
2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 24000
Din grafic rezulta :NRT=1 ;NRC1=1
Vom calcula durata de stationare in reparatii , considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :
- pentru revizia tehnica RT : Nm=3 , ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
- pentru revizia curenta 1 RC1 : Nm= ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
Rezulta :
Durata totala a reparatiilor este:
2.Instalatia de roluit.
Din grafic rezulta :NRT=1 ;NRC1=0
Vom calcula durata de stationare in reparatii , considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :
- pentru revizia tehnica RT : Nm=2 , ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
- pentru revizia curenta 1 RC1 : Nm= ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
SHAPE * MERGEFORMAT RK RC2 RT RT RT RT RC1 RC1 RC1 Tn=956h
1800 2700 3600 4500 5400 6300 7200 21600
Rezulta :
Durata totala a reparatiilor este :
3.Instalatie tratament.
RC2 RT RC1 RT RC1 RT RC1 RT RC2 RT RC1 RT RC1 RT RC1 RT Tn=4100h
SHAPE * MERGEFORMAT
1160 1740 2320 2900 3840
4060 4640 5220 5800 6380 6960 7540 8120 8700 9280
Din grafic rezulta :NRT=4 ;NRC1=3
Vom calcula durata de stationare in reparatii , considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :
- pentru revizia tehnica RT : Nm=2 , ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
- pentru revizia curenta 1 RC1 : Nm= ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
Rezulta :
Durata totala a reparatiilor este :
4.Masina de bobinat.
RK RC2 RT RC1 RT RC1 RT RC1 RT Tn=1708h
SHAPE * MERGEFORMAT
Din grafic rezulta :NRT=1 ;NRC1=0
Vom calcula durata de stationare in reparatii , considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :
- pentru revizia tehnica RT : Nm=4 , ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
- pentru revizia curenta 1 RC1 : Nm= ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
Rezulta :
Durata totala a reparatiilor este :
5.Instalatie probe.
SHAPE * MERGEFORMAT RT RC1 RT RC1 RT RC1 RT RC2 Tn=410h RK
Din grafic rezulta :NRT=0 ;NRC1=0
Vom calcula durata de stationare in reparatii , considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :
- pentru revizia tehnica RT : Nm= ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
- pentru revizia curenta 1 RC1 : Nm= ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
Durata totala a reparatiilor este :
DT
6.Dispozitiv de sudura.
RK RC2 RT RC1 RT RC1 RT RC1 RT Tn=1161h
SHAPE * MERGEFORMAT
Din grafic rezulta :NRT=1 ;NRC1=0
Vom calcula durata de stationare in reparatii , considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :
- pentru revizia tehnica RT : Nm=3 , ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
- pentru revizia curenta 1 RC1 : Nm= ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
Rezulta :
Durata totala a reparatiilor este :
7.Dispozitiv de gaurire.
SHAPE * MERGEFORMAT RT RC1 RT RC1 RT RC1 RT RC2 Tn=3895h RK
Din grafic rezulta :NRT=2 ;NRC1=1
Vom calcula durata de stationare in reparatii , considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :
- pentru revizia tehnica RT : Nm=3 , ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
- pentru revizia curenta 1 RC1 : Nm= ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
Rezulta :
Durata totala a reparatiilor este :
8.Instalatie galvanizare.
Din grafic rezulta :NRT=2 ;NRC1=2
Vom calcula durata de stationare in reparatii , considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :
- pentru revizia tehnica RT : Nm=2 , ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
- pentru revizia curenta 1 RC1 : Nm= ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
SHAPE * MERGEFORMAT RT RC1 RT RC1 RT RC1 RT RC2 Tn=4441h RK
Rezulta :
Durata totala a reparatiilor este :
9.Strung.
SHAPE * MERGEFORMAT RK RC2 RC1 RT RC1 RT RC1 RT Tn=4646h RT
Din grafic rezulta :NRT=2 ;NRC1=2
Vom calcula durata de stationare in reparatii , considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :
- pentru revizia tehnica RT : Nm=3 , ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
- pentru revizia curenta 1 RC1 : Nm= ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
Rezulta :
Durata totala a reparatiilor este :
10.Instalatie vopsire.
SHAPE * MERGEFORMAT RT RC1 RT RC1 RC1 RT RC2 RK Tn=3007h RT
Din grafic rezulta :NRT=2 ;NRC1=1
Vom calcula durata de stationare in reparatii , considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :
- pentru revizia tehnica RT : Nm= ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
- pentru revizia curenta 1 RC1 : Nm= ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
Rezulta :
Durata totala a reparatiilor este :
11.Ghilotina.
SHAPE * MERGEFORMAT RK RC2 RT RC1 RT RC1 RC1 RT Tn=546h RT
Din grafic rezulta :NRT=0 ;NRC1=0
Vom calcula durata de stationare in reparatii , considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :
- pentru revizia tehnica RT : Nm= ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
- pentru revizia curenta 1 RC1 : Nm= ts =8ore ,ns=2schimburi , kn=1,1
Durata totala a reparatiilor este :
DT
Valorile calculate pentru durata totala a reparatiilor sunt trecute in tabelul 2 :
Utilajul |
DT [h] |
Nu |
Iu [%] |
Cpm [buc/an] |
Gf [%] |
Rezerva de capacitate |
Masina de debitat |
13,3 |
66 |
66,99 | |||
Instalatie de roluit |
3,5 |
23 |
23,44 | |||
Instalatie tratament |
21,6 |
2 |
50 | |||
Masina de bobinat |
1 |
41 | ||||
Instalatie de probe |
1 |
100.4 | ||||
Dispozitiv de sudura |
1 |
28 | ||||
Dispozitiv de gaurire |
15,6 |
1 | ||||
Instalatie galvanizare |
16,6 |
2 |
54 | |||
Strung |
2 |
57 | ||||
Instalatie vopsire |
1 |
73 | ||||
Ghilotina |
1 |
13 |
Capitolul 5
Calculul numarului de utilaje de acelasi tip pe baza
incarcarii acestora
Calculul numarului de utilaje de acelasi tip necesar executiei productiei cantractate se face cu ajutorul formulei :
unde : -Dnr este durata normala de stationare in reparatii ,
-Fd este fondul de timp disponibil al unui utilaj , corespunzator perioadei la care se refera productia contractata, in cazul de fata un an de zile, regimul de lucru fiind cel al unitatilor de productie din industria electrotehnica.
unde : - nzl este numarul de zile lucratoare dintr-un an calendaristic;
-ns este numarul de schimburi ;
-ts este durata normala a unui schimb.
Se calculeaza necesarul de utilaje pentru fiecare tip de utilaj:
-strung :
-dispozitiv de
gaurire :
-ghilotina :
-instalatia
de galvanizare :
-instalatia
de vopsit:
-instaltia
de probe :
-instaltia
de tratament :
-instalatie de
roluit :
-masina de
debitat :
-masina de
bobinat:
-dispozitiv sudura :
Numarul de utilaje este trecut in tabelul 2(capitolul 4).
Capitolul 6
Calculul indicelui de utilizare al fondului de timp
disponibil
Indicele de utilizare a fondului de timp se calculeaza cu relatia :
unde : -T -este timpul total normat de executie al intregii productii contractate ;
-F -fondul de timp disponibil ;
-N -numarul de utilaje.
Se calculeaza indicele de utilizare pentru fiecare tip de utilaj :
-masina de
debitat :
-instalatie de
roluit :
-instalatie
tratament :
-masina de
bobinat :
-instalatie de
probe :
-dispozitiv de
sudura :
-dispozitiv de
gaurire :
-instalatie
galvanizare :
-strung :
-instalatie vopsire :
-ghilotina :
Din analiza rezultatelor calculate se constata ca nu este necesar sa se mareasca numarul de utilaje decat in cazul instalatiei de probe deoarece indicele de utilizare este mai mare de 100%.
Datele sunt trecute in tabelul 2(capitolul 4).
Capitolul 7
Calculul capacitatii de productie
Capacitatea de productie se calculeaza cu relatia :
-Fd=fondul de timp disponibil;
-tnprod=timpul normat unitar pe utilaj pentru realizarea unui produs care este calculat in tabelul 1(capitolul 3).
Se calculeaza capacitatea de productie pentru fiecare tip de utilaj :
-masina de
debitat :
-instalatia de
roluit :
-instalatie
tratament :
-masina de
bobinat :
-instalatie de
probe :
-dispozitiv de
sudura :
-dispozitiv de
gaurire :
-instalatie
galvanizare :
-strung :
-instalatie vopsire :
-ghilotina :
Rezultatele sunt trecute in tabelul 2(capitolul 4).
Capitolul 8
Calculul gradului de incarcare al capacitatii si stabilirea
rezervei de capacitate
Gradul de utilizare a capacitatii de productie se calculeaza cu relatia :
-Cpm=capacitatea de productie.
Se calculeaza gradul de utilizare a capacitatii de productie pentru fiecare tip de utilaj:
-masina de
debitat :
-instalatia de
roluit :
-instalatie
tratament :
-masina de
bobinat :
-instalatie de
probe :
-dispozitiv de
sudura :
-dispozitiv de
gaurire :
-instalatie
galvanizare :
-strung :
-instalatie vopsire :
-ghilotina:
Rezultatele sunt trecute in tabelul 2(capitolul 4).
Capitolul 9
Calculul duratei ciclului operational pe produs
Durata ciclului de productie se calculeaza folosind una din cele trei metode de imbinare in timp a operatiilor de productie :
Metoda de imbinare succesiva se caracterizeaza prin faptul ca fiecare operatie din fluxul tehnologic al unui reper incepe numai dupa ce au fost prelucrate la operatia curenta toate piesele din lotul de fabricatie.
Durata ciclului tehnologic se determina astfel :
unde :-n=numarul pieselor din lotul de fabricatie ;
-m=numarul operatiilor din fluxul de fabricatie ;
-tni=timpul normat de executie a operatiei i din flux ;
-Nlm=numarul locurilor de munca la care se executa simultan aceeasi operatie ;
-Dn=durata proceselor naturale ;
-Da=durata proceselor auxiliare ;
-Di=durata intreruperilor netehnologice.
Vom considera :
Durata ciclului de productie se realizeaza pentru doua repere:
Ansamblul infasurarii primare.
n=2 ;
m=3 ;
tn1=2min ;
tn2=4min ;
tn3=7min.
Grafic,ciclul de productie se reprezinta in figura de mai jos :
OP1 OP3 OP2 t[min] P1 P2 P1 P2 P1 P2 Operatia DCP=26min
SHAPE * MERGEFORMAT
4 8 12 19 26
Piulita fasonata.
n=2 ;
m=3 ;
tn1=1min ;
tn2=2min ;
tn3 =6min ;
OP1 OP2 OP3 P1 P2 P1 P2 P1 P2 Operatia t[min] DCP=18min
SHAPE * MERGEFORMAT
Grafic,ciclul de productie se reprezinta in figura de mai sus.
Metoda de imbinare paralela.
Imbinarea paralela a operatiilor tehnologice este specifica productiei de serie mare si de masa,cu fabricatia organizata pe linii tehnologice de flux.Se caracterizeaza prin deplasarea individuala a pieselor sau in loturi de transport la operatia urmatoare pe masura terminarii prelucrarii la operatia curenta.
Analitic,durata ciclului de productie se determina astfel:
unde :p=numarul pieselor din lotul de fabricatie ;
p=1.
Durata ciclului de productie se realizeaza pentru doua repere:
Ansamblul infasurarii primare.
n=2 ;
m=3 ;
tn1=2min ;
tn2=4min ;
tn3=7min.
OP1 OP2 OP3 t[min] P1 P2 P1 P2 P1 P2 Operatia DCP=20min
SHAPE * MERGEFORMAT
Piulita fasonata.
n=2 ;
m=3 ;
tn1=1min ;
tn2=2min ;
tn3 =6min ;
OP3 OP2 OP3 P1 P2 P1 P2 P1 P2 Operatia t[min] DCP=15min
SHAPE * MERGEFORMAT
Metoda de imbinare mixta.
Imbinarea mixta (paralel succesiva) a operatiilor tehnologice se caracterizeaza prin faptul ca transmiterea pieselor de la o operatie la alta se face individual,numai cand operatia anterioara are o durata mai mica sau egala cu operatia urmatoare.
Analitic,durata ciclului de productie de determina astfel :
Durata ciclului de productie se realizeaza pentru doua repere:
Ansamblul infasurarii primare.
n=2 ;
m=3 ;
tn1=2min ;
tn2=4min ;
tn3=7min.
Grafic,ciclul de productie se reprezinta in figura de mai jos :
|
|
P1 |
P2 |
P1 |
P2 |
P1 P2 |
Operatia |
|
t[min] |
DCP=20min |
Piulita fasonata.
n=2 ;
m=3 ;
tn1=1min ;
tn2=2min ;
tn3 =6min ;
Grafic,ciclul de productie se reprezinta in figura de mai jos :
OP1 OP2 OP3 P1 P2 P1 P2 P1 P2 Operatia t[min] DCP=15min
SHAPE * MERGEFORMAT
Capitolul 10
Stabilirea structurii si a ciclogramei de ansamblare
P 16 PB 24 ASO 36 PF 9 AIS 37 AG 47 AIP 13 MM 36 AS PI 31 ACT 43 CC TL 16 CIP 4 SS 27 I 17 SC 12
Ciclograma de ansamblare reprezinta o diagrama utila determinarii duratei normate pentru fabricarea unui produs,din momentul lansarii in fabricatie a reperelor componente,pana la obtinerea ansamblului general.
Se reprezinta grafic, incepand de la dreapta la stanga, fata de o axa de referinta verticala, segmente de dreapta egale cu durata ciclurilor operationale. Trasarea segmentelor de dreapta se face incepand cu segmentul corespunzator duratei de asamblare a ansamblului general, si apoi ale celorlalte componente ale produsului, in ordine inversa abordarii lor la montaj.
MM PI
PB
AIP
AG( I PF SC AS CC AIS SS ACT CIP
Durata ciclului de fabricatie este 107min.
Capitolul 11
Aplicarea metodei verigilor pentru optimizarea
amplasarii utilajelor
Una din metodele de optimizare a amplasarii utilajelor este metoda verigilor, veriga fiind definita ca legatura dintre doua utilaje sau locuri de munca. Reducerea duratei ciclului tehnologic de fabricatie a produsului presupune si reducerea distantelor de transport.
R1 |
R2 |
R3 |
R4 |
R5 |
R6 |
R7 |
R8 |
R9 |
D A B M |
H S L A Z W M |
D W D A G A W G |
Y C J F C M |
Y J F J M |
M Z |
H L A Z M |
S V M |
S W G F Z M |
Aceasta se poate obtine printr-o amplasare potrivita a utilajelor astfel incat utilajele cu cele mai multe legaturi sa se amplaseze in apropiere, respectandu-se criteriul profilului tehnologic.
Algoritmul de optimizare a amplasarii utilajelor cuprinde etapele :
prin analiza fluxului tehnologic al componentelor transformatorului de masura se va evidentia fluxul tehnologic codificat precum si verigile care apar;
se va contoriza frecventa de aparitie a unei verigi sau legaturi;
se va determina numarul de legaturi ale unui loc de munca sau utilaj, cu celelalte utilaje din fluxul tehnologic;
se ordoneaza descrescator sirul de numere ce reprezinta legaturile utilajelor cu celelalte din flux, punandu-se in evidenta utilajul cu cele mai multe legaturi;
se traseaza o retea cu ochiuri patrate sau triunghiulare;
se amplaseaza intr-un nod central al retelei utilajul cu cele mai multe legaturi;
se amplaseaza in nodurile adiacente ochiului central, utilajele cu care acesta are cele mai multe legaturi;
se continua amplasarea in nodurile retelei a celorlalte utilaje, in ordinea descrescatoare a numarului de legaturi;
se corecteaza amplasarea pe baza numarului de legaturi in functie de profilul tehnologic al utilajului (prelucrari mecanice, acoperiri de protectie, constructii metalice-sudura, debitare, taiere, stantare, bobinaj, control de calitate, probe);
se traseaza circulatia tehnilogica, cu semne distinctive, a catorva repere reprezentative.
In tabelul de mai sus se prezinta fluxul tehnologic codificat al reperelor componente ale produsului, in conformitate cu informatiile din anexa 2.
In tabelul urmator sunt evidentiate verigile care apar in fluxul tehnologic al fiecarui reper, si care reprezinta o legatura dintre cele doua utilaje sau locuri de munca .
Aplicatia este pentru un numar de repere r =3*p=3*3=9 si un numar de operatii o=3*c=3*5=15(N=5; p=3; c=5).
R1 |
DA AB BM |
R2 |
HS SL LA AZ ZW WM |
R3 |
DW WD DA AG GA AW AG |
R4 |
YC CJ JF FC CM |
R5 |
YJ JF FJ JM |
R6 |
MZ |
R7 |
HL LA AZ ZM |
R8 |
SV VM |
R9 |
|
Intr-un caroiaj sub forma unei jumatati de table de sah se trec in ochiurile extreme, intr-o ordine aleatorie, toate utilajele sau locurile de munca.
Din tabelul de mai sus se contorizeza frecventa de aparitie a unei legaturi sau verigi, cifra respectiva inscriindu-se in careul corespunzator celor doua locuri de munca aflate in legatura. Prin insumarea cifrelor pe verticala si pe orizontala, in careurile de pe diagonala tablei de sah va aparea o cifra a carei semnificatie este numarul maxim de legaturi al fiecarui loc de munca sau utilaj.
D |
A |
B |
M |
H |
S |
L |
Z |
W |
G |
Y |
C |
J |
F |
V |
V | |||||||||||||||
F | |||||||||||||||
J | |||||||||||||||
C | |||||||||||||||
Y | |||||||||||||||
G | |||||||||||||||
W | |||||||||||||||
Z | |||||||||||||||
L | |||||||||||||||
S | |||||||||||||||
H | |||||||||||||||
M | |||||||||||||||
B | |||||||||||||||
A | |||||||||||||||
D |
Analizand cifrele de pe diagonala se face ordonarea locurilor de munca incepand cu locurile de munca cu cel mai mare numar de legaturi.
C V D W M B J L H S G A Z F Y
Tratament termic Bobinaj Prelucrari mecanice Constructii metalice
SHAPE * MERGEFORMAT
R2 R3
SHAPE * MERGEFORMAT
Capitolul 12
Optimizarea transportului intern prin partru
metode comparative
Se aplica cele patru metode(metoda coltului nord vest,metoda elementului minim pe linie,metoda elementului minim pe coloana,metoda elementului minim din tabel) pentru 3 centre de productie si 5 centre de consum:
Costul unitar al transportului de la centrele Ai la Bj sunt Cij,care se reprezinta prin matricea costurilor.
Matricea costurilor este urmatoarea:
Schema de principiu pentru realizarea transportului intre centrele de productie si consum:
A1 A2 A3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 b4 b5 B1 B2 B3 B4 B5
SHAPE * MERGEFORMAT
Se formeaza tabelul :
Bj Ai |
B1 |
B2 |
B3 |
B4 |
B5 |
ai |
A1 |
x11 |
x12 |
x13 |
x14 |
x15 |
a1 |
A2 |
x21 |
x22 |
x23 |
x24 |
x25 |
a2 |
A3 |
x31 |
x32 |
x33 |
x34 |
x35 |
a3 |
bj |
b1 |
b2 |
b3 |
b4 |
b5 |
T |
Metoda coltului nord vest :
Bj Ai |
B1 |
B2 |
B3 |
B4 |
B5 |
ai |
A1 | ||||||
A2 | ||||||
A3 | ||||||
bj |
Functia de eficenta va fi :
SHAPE * MERGEFORMAT a1 a2 a3 b1 b2 b3 b4 b5 A1 A2 A3 B1 B2 B3 B4 B5 40 50 20 60 70 30 140
Metoda elementului minim pe coloana :
Bj Ai |
B1 |
B2 |
B3 |
B4 |
B5 |
ai |
A1 | ||||||
A2 | ||||||
A3 | ||||||
bj |
Functia de eficienta va fi :
Schema planului de transport este urmatoarea :
SHAPE * MERGEFORMAT a1 a2 a3 b1 b2 b3 b4 b5 B1 B2 B3 B4 B5 40 50 20 100 60 100 10
Bj Ai |
B1 |
B2 |
B3 |
B4 |
B5 |
ai |
A1 | ||||||
A2 | ||||||
A3 | ||||||
bj |
Functia de eficienta va fi :
A1 A2 A3
SHAPE * MERGEFORMAT a1 a2 a3 b1 b2 b3 b4 b5 B1 B2 B3 B4 B5 40 50 20 80 50 100 70
Metoda elementului minim din tabel :
Bj Ai |
B1 |
B2 |
B3 |
B4 |
B5 |
ai |
A1 | ||||||
A2 | ||||||
A3 | ||||||
bj |
Functia de eficienta va fi :
Schema planului de transport esta urmatoarea :
A1 A2 A3
SHAPE * MERGEFORMAT a1 a2 a3 b1 b2 b3 b4 b5 B1 B2 B3 B4 B5 40 50 60 20 70 100 70
Cea mai avantajoasa metoda esta « Metoda elementului minim pe coloana »,functia de eficienta avand valoarea cea mai mica (f=20800).
Pentru a obtine o functie de eficienta ,de valoare mai mica decat cea anterioara,se utilizeaza procedeul cunoscut sub numele de ' Metoda repartitiei '.
Metoda repartitiei presupune introducerea ,intr-una din casutele libere,a unei variabile auxiliare t,astfel ancat sa se pastreze bilantul pe linii si coloane.
Se determina t diferit de zero astfel incat solutia de baza determinata sa obtina o valoare mai mica pentru functia de eficienta.
Rafinarea
Bj Ai |
B1 |
B2 |
B3 |
B4 |
B5 |
ai |
A1 | ||||||
A2 | ||||||
A3 | ||||||
bj |
f=20800
Bj Ai |
B1 |
B2 |
B3 |
B4 |
B5 |
ai |
A1 |
20-t |
t | ||||
A2 |
t |
130-t | ||||
A3 |
100-t |
10+t | ||||
bj |
Functia de eficienta va fi :
Bj Ai |
B1 |
B2 |
B3 |
B4 |
B5 |
ai |
A1 |
20-t |
t | ||||
A2 |
t |
130-t | ||||
A3 |
60+t |
100-t | ||||
bj |
Functia de eficienta va fi :
Bj Ai |
B1 |
B2 |
B3 |
B4 |
B5 |
ai |
A1 |
40-t |
t | ||||
A2 |
t |
130-t | ||||
A3 |
100-t |
10+t | ||||
bj |
Functia de eficienta va fi :
Bj Ai |
B1 |
B2 |
B3 |
B4 |
B5 |
ai |
A1 |
50-t |
t | ||||
A2 |
t |
130-t | ||||
A3 | ||||||
bj |
Functia de eficienta va fi :
d22=60
Bj Ai |
B1 |
B2 |
B3 |
B4 |
B5 |
ai |
A1 | ||||||
A2 |
t |
130-t | ||||
A3 |
60-t |
10+t | ||||
bj |
Functia de eficienta va fi :
d23=10
Bj Ai |
B1 |
B2 |
B3 |
B4 |
B5 |
ai |
A1 | ||||||
A2 |
t |
130-t | ||||
A3 |
100-t |
10+t | ||||
bj |
Functia de eficienta va fi :
d24=50
Bj Ai |
B1 |
B2 |
B3 |
B4 |
B5 |
ai |
A1 |
40-t |
20+t | ||||
A2 | ||||||
A3 |
t |
60-t | ||||
bj |
Functia de eficienta va fi :
d31=0
Bj Ai |
B1 |
B2 |
B3 |
B4 |
B5 |
ai |
A1 |
50-t |
20+t | ||||
A2 | ||||||
A3 |
t |
60-t | ||||
bj |
Functia de eficienta va fi :
d32=-10
Ne intereseaza cazul cand dij<0,pentru ca in acest caz f<fi,adica un plan de transport mai economic decat cel initial.
Cazul corespunde deci tabelului cu d32=-10
Bj Ai |
B1 |
B2 |
B3 |
B4 |
B5 |
ai |
A1 |
50-t |
20+t | ||||
A2 | ||||||
A3 |
t |
60-t | ||||
bj |
Ne intereseaza sa determinam t>0,astfel incat sa obtinem valoarea minima pentru functia de eficienta f.
Se observa ca se poate considera t=40,in acest caz functia de eficienta va fi :
Se obtine tabelul :
Bj Ai |
B1 |
B2 |
B3 |
B4 |
B5 |
ai |
A1 | ||||||
A2 | ||||||
A3 | ||||||
bj |
Capitolul 13
Concluzii
In acest proiect s-a urmarit dimensionarea corespunzatoare a unui sistem de productie cu o capacitate de Q=4100buc/an al carui obiect de fabricatie este un transformator de masura de inalta tensiune.
S-a inceput cu sistematizarea informatiilor din documentatia tehnologica,dupa care s-a calculat fondul de timp disponibil al unui tip de utilaj pe baza regimului de lucru caracteristic.
La calculul duratei de stationare in reparatii s-a urmarit o distributie optima in timp a reviziilor.
In continuare s-a ales un numar corespunzator de utilaje de acelasi tip pentru a se putea sustine productia prevazuta.De asemenea pe langa capacitatea de productie s-a stabilit si gradul de incarcare al acestuia precum si rezerva de capacitate.
In ceea ce priveste durata ciclului operational pe produs,in urma utilizarii celor trei metode,s-a ales metoda optima,respectiv imbinarea paralela si mixta.
S-a stabilit structura produsului si a ciclogramei de ansamblare.
S-a aplicat metoda verigilor pentru optimizarea amplasarii utilajelor,intocmind de asemenea si caroiajul.
Pe langa structura sistemului de productie prevazut,am considerat doua cazuri distincte pentru a evidential aceasta metoda.
Un aspect important este si transportul intern,aplicand patru metode.In urma rezultatelor obtinute s-a ales metoda optima(elementul minim pe coloana).S-a realizat si rafinarea pentru a obtine un cost mai redus.
Bibliografie
INGINERIA SISTEMELOR INDUSTRIALE
-APLICATII NUMERICE
-CURS
AUTORI :
-MARIA BROJBOIU
-VIRGINIA IVANOV
`
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate