[D1]

Lucrarea : 

Beneficiar : Consiliul Local al Comunei Calarasi.

Contract :

Faza de proiectare :   Studiu de Fezabilitate

Titlul documentatiei :

Cod documentatie :

DIRECTOR  Ing. Marius Alda

RESPONSABIL LUCRARE ing. Butan Mircea

Bucuresti

Data Iulie 2007

CUPRINS

PARTEA SCRISA

Pagina de titlu

Pagina de semnaturi

Cuprins

MEMORIU JUSTIFICATIV

DATE GENERALE

Denumirea investitiei

Elaboratori

Ordonatorul principal de credite

Beneficiar

Amplasamentul obiectivului de investitie

Tema de proiectare

Situatia existenta

Necesitatea si oportunitatea investitiei

Criterii de proiectare

Debite de calcul

Descrierea functionala si tehnologica a schemei de canalizare

Date hidrogeologice

Ape freatice

Descrierea tehnologica a solutiei adoptate

DATE TEHNICE PRIVIND SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA

Suprafata si situatia juridica a terenului ce urmeaza a fi ocupat

Generalitati

Suprafete ocupate definitiv

Suprafete ocupate temporar

Recapitulatie suprafete ocupate

Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament

Natura terenului

Nivelul maxim al apei subterane

Adancimea de inghet

Zona seismica

Principalele caracteristici ale constructiilor si instalatiilor proiectate

Principalele caracteristici ale constructiilor

Reteaua de canalizare menajera - sat Calarasi

Reteaua de canalizare menajera - sat Sarata

Statii pompare SP1-SP2-SP3-SP4

Statia de epurare

Statie pompare si canal descarcare SE - Emisar

Structura constructiva

Reteaua de canalizare menajera

Constructii si arhitectura

Instalatii hidraulice

Statii de pompare

Constructii si arhitectura

Instalatii hidraulice

Statie de epurare

Subtraversari si intersectii cu alte utilitati

Subtraversari de cai ferate si drumuri (DN, DJ)

Subtraversari si supratraversari de rauri

Intersectii cu alte utilitati (cabluri telefonice, retele de gaz, retele electrice subterane)

Principalele utilaje de dotare a constructiilor

Statii de pompare

Statia de epurare

Utilitati

Organizarea de santier

Drumuri de acces

Surse de apa, energie electrica, gaze, telefon

Depozite de materiale

DATE PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA DUPA REALIZAREA INVESTITIEI

Total personal

Locuri de munca nou create

VALOAREA INVESTITIEI

D E V I Z U L G E N E R A L A L I N V E S T I T I E I

DEVIZ PE OBIECT

PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI

PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO - ECONOMICI

Lista principalelor materiale si echipamente utilizate in lucrare.

FINANTAREA INVESTITIEI

AVIZE SI ACORDURI

DATE PRIVIND CLASA DE IMPORTANTA SI EXIGENTELE DE VERIFICARE A CALITATII

ANEXE

Breviar de calcul

ANEXA 2 - STUDIU PRELIMINAR HIDROGEOLOGIC SI GEOTEHNIC

PARTEA DESENATA

Plan amplasare in zona . GL - 001 - 07

Retea canalizare menajera. Plan de situatie (sc. 1:5.000) .. G - 001 - 07

Statie de epurare. Plan de situatie G - 002 - 07

Statie de epurare. Schema tehnologica. T - 001 - 07

Subtraversare drum national. Detaliu tip. . DT - 001 - 07

Subtraversare parau. Detaliu tip. . DT - 002 - 07

MEMORIU JUSTIFICATIV

DATE GENERALE

Denumirea investitiei

Obiectivul de investitii se numeste aCANALIZARE MENAJERA IN COMUNA CALARASI", judetul Dolj.

Elaboratori

Proiectantul general este S.C. - RUXPRO - S.R.L. - Str. Aleea Cetatuia nr. 10, Bl 25/1, sc 1, ap 7, sect 6, Bucuresti, Tel/Fax: 4021 3527493 / 3171410, email: aldamr@yahoo.com

Ordonatorul principal de credite

Ordonatorul principal de credite este Consiliul Local al Comunei Calarasi.

Beneficiar

Beneficiarul este Consiliul Local al Comunei Calarasi.

Amplasamentul obiectivului de investitie

Comuna Calarasi este compusa din satele Calarasi si Sarata, face parte din judetul Dolj si este amplasata geografic la S-E de municipiul Craiova, la o distanta de aproximativ 90 Km de acesta. Accesul se face pe drumul national DN 54A.

Principalul curs de apa din zona este fluviul Dunarea care trece la mai putin de 5 Km sud de comuna.

Relieful este specific celui de campie, cu altitudini cuprinse intre 20 si 50 mdM.

Amplasarea tuturor obiectelor sistemului de canalizare menajera este realizata numai pe terenuri proprietate comunala, in acord cu reprezentatii consiliului local, astfel incat sa nu fie afectate proprietatile private si in acelasi timp sa satisfaca toti consumatorii comunei Calarasi.

Principalele utilitati pot fi asigurate cu usurinta, principalele obiecte ale lucrarii fiind situate in apropierea unor drumuri comunale respectiv de liniile de transport energetice.

Amplasamentul nu prezinta nici un risc de inundabilitate.

Tema de proiectare [D2]

Situatia existenta

Comuna Calarasi este compusa din satele Calarasi si Sarata:

• Satul Calarasi are 4.258 locuitori si 1.246 gospodarii
• Satul Sarata are 2.452 locuitori si 650 gospodarii

Rezulta un total de 6.710 locuitori.

Aceste sate nu dispun de sisteme de canalizare, apele uzate menajere de la gospodarii fiind acumulate in fose de tip hazna.

Necesitatea si oportunitatea investitiei

Locuitorii care beneficiaza de alimentare cu apa potabila in regim centralizat sau propriu si-au asigurat evacuarea apelor uzate menajere prin intermediul foselor "septice" si a bazinelor vidanjabile.

In ceea ce priveste apele meteorice acestea sunt colectate prin intermediul unor rigole existente si evacuate in firele de vale din fiecare zona.

Restituirea apelor uzate in mediul natural fara o prealabila tratare nu corespunde cerintelor standardelor si normativelor in vigoare din Romania, respectiv normativului NTPA 011/2002 si NTPA 001/2002.

Avand in vedere cele mentionate mai sus, pentru a asigura un nivel de trai civilizat in conditii igienico-sanitare normale si pentru a feri populatia de eventualele imbolnaviri, se impune realizarea unui sistem de colectare si tratare a apelor uzate menajere cu respectarea conditiilor impuse de catre standardele si normativele in vigoare atat din Romania cat si cele din Uniunea Europeana.

Criterii de proiectare

Proiectarea s-a facut in concordanta cu standardele si normele romanesti, cu respectarea prevederilor normativelor in vigoare si cu specificatiile tehnice ale producatorilor de materiale si echipamente.

La dimensionarea elementelor ce compun schema retelei de canalizare s-au avut in vedere urmatoarele criterii:

reteaua de canalizare s-a dimensionat la debitul Q_calcul = 0,8 x Q_s;

statia de epurare s-a dimensionat la debitul total de ape menajere (Q_calcul).

In alegerea variantei optime, cu fiabilitate mare din punct de vedere tehnico-economic, s-au avut in vedere :

adoptarea unei solutii de retea de canalizare pozata la o adancime medie, cu pante corespunzatoare, care sa asigure curgerea gravitationala a apelor uzate menajere precum si viteze de autocuratire.

prevederea in punctele joase ale retelei de canalizare a unor statii de pompare dimensionate corespunzator.

o retea de canalizare care sa acopere un perimetru optim, sa asigure colectarea si transportul apelor uzate menajere de la gospodarii catre statia de epurare si sa ofere posibilitatea racordarilor ulterioare a gospodariilor.

o statie de epurare compacta dotata cu utilaje fiabile, cu consum minim de energie si care asigura parametrii maximi de exploatare la costuri si riscuri minime.

Materialele si echipamentele prevazute sunt performante, agrementate de normele romanesti.

Pentru reteaua de canalizare s-a prevazut utilizarea conductelor din tuburi de PVC - U SN4, care prezinta urmatoarele avantaje :

rezistenta mecanica buna ;

rezistenta buna la actiunea agentilor chimici ;

material ecologic datorita imbinarilor etanse ;

siguranta in exploatare.

Caminele de vizitare sunt prevazute din elemente de beton prefabricat si prezinta urmatoarele avantaje:

buna etanseitate;

nu necesita lucrari de zidarii;

scari de acces in interior din fabricatie;

element de aducere la cota.

Statia de epurare mecano - biologica compacta prezinta urmatoarele avantaje:

permite reducerea costurilor de investitie si a celor de exploatare cu minim 30% fata de sistemele clasice;

consum redus de energie;

suprafata ocupata redusa.

Statia de clorinare cu pavilion de exploatare prezinta urmatoarele avantaje:

metoda dezinfectarii apei cu clor gazos are avantajul unei instalatii relativ simple si a unui cost de investitie si exploatare foarte redus, prezentand in acelasi timp si un grad de eficienta foarte ridicat.

constructia va avea un rol multifunctional, astfel ca in afara operatiunii de dozare a clorului, tot aici se vor realiza si analize fizico - chimice de rutina ale efluentului, precum si monitorizarea functionarii modulelor de epurare.

Debite de calcul

Valorile consumurilor de apa pentru comuna Calarasi sunt cele date in proiectul ''Alimentarea cu apa a Comunei Calarasi'' intocmit la faza SF, pentru etapa II-a de dezvoltare si anume:

Q_{zi med} = 852,8[D3] [D4] m³/zi;

Q_{zi max} =1097,8[D5] m³/zi;

Q_{orar max} = 90,6[D6] m³/h;

Debitele de calcul [D7] pentru reteaua de canalizare sunt:

Q_{uz zi med} = 0,8 x Q_{zi med}   = 0,8 x 852,8[D8] m³/zi= 682,24 m³/zi =  7,89 l/s;

Q_{uz zi max} = 0,8 x Q_{zi max}   = 0,8 x1097,8[D9] m³/zi= 878,24 m³/zi = 10,16 l/s;

Q_{uz orar max} = 0,8 x Q_{orar max} = 0,8 x 90,6[D10] m³/h =   72,48 m³/h = 20,13 l/s;

Descrierea functionala si tehnologica a schemei de canalizare

Date hidrogeologice

Caracteristicile hidrogeologice ale amplasamentului au fost determinate in "Studiul hidrogeologic comuna Calarasi, judetul Dolj" a caror sinteza este redata mai jos.

Sintetizarea datelor hidrogeologice a facut posibila conturarea a doua grupe de strate acvifere dupa cum urmeaza:

strate acvifere cantonate in depozitele aluvionare ale teraselor si luncii Dunarii;

stratele de adancime.

Ape freatice

Stratul acvifer al terasei superioare a Dunarii, la contactul cu lunca, din care apar izvoare aproape continuu in dreptul localitatilor Calarasi si Dabuleni, si ale caror debite variaza intre 0.5 - 10.0 l/sec.

Din stratul acvifer al terasei inferioare a Dunarii se ivesc un numar redus de izvoare cu debite mici, in partea de sud-vest a localitatii Calarasi.

Orizonturile acvifere freatice se intalnesc la adancimi diferite, functie de nivelul de terasa. Astfel, stratele acvifere se dezvolta in mod frecvent intre 5-15 m in zonele teraselor superioara si inferioara si in general la adancimi mici, de pana la 5 m in zona terasei joase si de lunca.

Grosimea depozitelor permeabile ale orizontului acvifer variaza in limitele cuprinse in general intre 5-20 m.

Patul impermeabil al orizontului freatic este constituit din marne, argile, argile nisipoase sau prafoase, iar acoperisul este format predominant din prafuri argiloase si nisipoase sau depozite loessoide.

Adancimea nivelului piezometric are valori cuprinse intre 5-10 m in cadrul teraselor superioare si inferioara, iar in terasa joasa si in lunca, nivelul apei este intalnit la adancimi mici, pana la 5 m.

Descrierea tehnologica a solutiei adoptate

Configuratia reliefului, respectiv terenul disponibil de amplasare a obiectelor tehnologice, a permis stabilirea unei solutii tehnice a schemei de canalizare, care se incadreaza in variantele tehnologice adoptate curent pentru localitati rurale in Romania.

Amplasarea statiei de epurare si traseul retelei de canalizare menajere s-a stabilit cu reprezentantii consiliului local, astfel incat sa nu fie afectate terenurile proprietate privata si in acelasi timp sa acopere toti consumatorii amintiti anterior.

Adoptarea solutiei tehnice si proiectarea lucrarilor se va realiza respectand prevederile standardelor si normativelor interne de specialitate, dintre care amintim:

P66/2001 - Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor din mediul rural;

P100-1/2004 - Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor;

SR 1846-1/2006 Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare;

SR 3051/1991 Canale ale retelelor exterioare de canalizare;

SR EN 1610/2000 Executia si incercarea racordurilor si retelelor de canalizare;

SR 2448/1982 Canalizari. Camine de vizitare;

SR 2308/1981 Capace si rame pentru camine de vizitare;

Legea 10/95 privind calitatea in constructii.

Tinand cont ca ''Alimentarea cu apa a Comunei Calarasi. Etapa III'' este in curs de realizare, precum si faptul ca investitia pentru realizarea retelei de canalizare menajera in Comuna Calarasi trebuie sa se incadreze in limita stabilita de 1 milion EURO , se propune realizarea acesteia in mai multe etape de executie.

In prima etapa de executie, etapa ce face obiectul prezentului proiect, se propune realizarea unor colectoare principale paralele cu drumul national DN54A dinspre Dabuleni pana la intersectia cu drumul comunal DC951, dupa care colectorul continua pe drumul comunal pana in satul Sarata si apoi spre statia de epurare, amplasata conform planului de situatie.

De la statia de epurare, apele conventional curate conform NTPA 002, sunt pompate cu ajutorul unei statii de pompare prin intermediul unei conducte de refulare pana la canalul de desecare existent, care la randul lui descarca in paraul Garla Salcila.

Colectoarele principale propuse in Etapa I, asigura racordarea intregii trame stradale a celor doua sate, intr-o etapa viitoare.

Toate caminele de vizitare amplasate in intersectii vor fi prevazute cu piese de trecere cu capace, pentru racordarea ulterioara a colectoarelor din etapele viitoare.

Schema tehnologica propusa in Etapa I pentru reteaua de canalizare menajera este alcatuita din urmatoarele lucrari:

Retea de canalizare menajera - sat Calarasi, prevazuta a se executa din tuburi de PVC - U, SN4, avand De 250 mm si o lungime de 5.310 m.

Pe reteaua de canalizare menajera sau prevazut urmatoarele :

Camine de vizitare - 118 buc.;

Racorduri canal De 160 mm (320buc x 5m) - 1600 m ;

Camine de racord din PVC - 320 buc. ;

Subtraversare drum national (SDN) - 2 buc. ;

Subtraversare rau (SR) - 3 buc. .

Retea de canalizare menajera - sat Sarata, prevazuta a se executa din tuburi de PVC - U, SN4, avand De 250 mm si o lungime de 1.955 m.

Pe reteaua de canalizare menajera sau prevazut urmatoarele :

Camine de vizitare - 50 buc.;

Racorduri canal De 160 mm (150buc x 5m) - 750 m ;

Camine de racord din PVC - 650 buc. ;

Statii pompare (SP1 - SP4) - 4 buc ;

Conducta refulare - 825 m ;

Subtraversare rau (SR) - 1 buc. .

Statie de epurare

Statie pompare si canal descarcare SE - Emisar

De la statia de epurare, apele conventional curate conform NTPA 002, sunt pompate cu ajutorul unei statii de pompare prin intermediul unei conducte de refulare pana la canalul de desecare existent, care la randul lui descarca in paraul Garla Salcila.

DATE TEHNICE PRIVIND SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA

Suprafata si situatia juridica a terenului ce urmeaza a fi ocupat

Generalitati

Suprafetele de teren ocupate de aceasta lucrare sunt de doua feluri: suprafata ocupata definitiv formata din terenurile pe care se construiesc statia de epurare, statiile de pompare si caminele de vizitare si suprafata ocupata temporar, adica zona unde se executa transeea pentru pozarea conductei.

Lucrarile prevazute pe terenurile ocupate definitiv apartin primariei comunei Calarasi.

Terenurile pe care urmeaza sa se amplaseze lucrarile de executie a retelelor subterane fac parte din suprafata administrata de primaria comunei Calarasi.

Suprafete ocupate definitiv

Pentru statia de epurare, suprafata imprejmuita este de 50m x 70m = 350 m².

Pentru statiile de pompare suprafata ocupata definitiv este de 4 buc x 2,5m x 2,5m = 25 m².

Suprafata ocupata definitiv de caminele de vizitare este de 168 buc x1,0x1,0 =168 m².

Suprafata totala ocupata definitiv este astfel de [D11] 0.59 ha.

Suprafete ocupate temporar

Suprafata ocupata temporar la realizarea retelei de canalizare menajera in etapa I este de 8335m x 0,90m = m² = 0,75 ha.

De asemenea, pentru organizarea de santier este necesar sa se stabileasca o suprafata de cca. 2500 m² (0.25ha), unde sa se monteze constructii temporare pentru personalul de santier si depozitarea tuburilor si materialelor ce urmeaza a fi puse in opera.

Suprafata totala ocupata temporar va fi de:

0,75 + 0,25 = 1,0 ha

Recapitulatie suprafete ocupate

Suprafata totala ocupata de obiectivul de investitie pe teritoriul comunei Calarasi[D12] va fi:

definitiv [D13] ha,

temporar 1,0 [D14] ha.

Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament

Natura terenului

Conform studiilor de specialitate efectuate cu prilejul intocmirii Planului de urbanism general (PUG) precum si a constatarilor de teren pamintul din amplasament face parte din categoria pietrisurilor levantine acoperite cu depozite de nisipuri de virsta cuaternara si cu un continut important de loess si argila acest tip de pamint fiind incadrat conform STAS 2914/84 ca si calitate de material pentru terasament in categoria mediocra.

Terenul din amplasament este plan, stabil si neinundabil.

Nivelul maxim al apei subterane

Nivelul maxim al apei subterane a fost interceptat la adancime de 1-5 m de la nivelul terenului.

Adancimea de inghet

Adancimea de inghet conform STAS 6054/84 in aceasta zona este de 80-90 cm de la cota terenului natural.

Zona seismica

Conform Normativ P100 - 92 "Normativul pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale", zona seismica de calcul este caracterizata prin urmatoarele elemente:

clasa de importanta a constructiei este IV

zona seismica de calcul D

perioada de colt "Tc" = 1,50

coeficientul "Ks" = 0,16

intensitatea seismica VIII grade MSK

Principalele caracteristici ale constructiilor si instalatiilor proiectate

Schema tehnologica propusa in Etapa I pentru reteaua de canalizare menajera este alcatuita din urmatoarele lucrari:

Retea canalizare menajera - sat Calarasi ;

Retea canalizare menajera - sat Sarata ;

Statie de epurare ;

SP si canal descarcare SE - Emisar

Principalele caracteristici ale constructiilor

Reteaua de canalizare menajera - sat Calarasi

Reteaua de canalizare menajera propusa pentru etapa I are o lungime de 5310 m si se propune a se realiza din tuburi de PVC - U, SN4, avand diametrul De 250 mm si materiale cu un grad de etansare si cu o durata de viata normata ridicata, pozate sub adancimea de inghet a solului, cu pante de montaj care sa asigure curgerea gravitationala prin acestea.

Schema retelei de canalizare urmareste trama stradala a localitatii. Reteaua de canalizare are conducte cu diametre relativ mici care se pot monta in spatii limitate.

In general reteaua de canalizare se monteaza pe carosabil, iar in zona drumului national reteaua se monteaza de o parte si alta a acestuia pe spatiul verde sau daca nu este posibil, in acostament.

Intrucat comuna este strabatuta de drumul national DN 54A Alexandria - Turnu-Magurele - Bechet , subtraversarea conductei de canalizare se va realiza prin foraj orizontal, pentru a nu afecta carosabilul.

Executia sapaturii pentru pozarea conductelor de canalizare se va face manual sau mecanizat cu utilaje de sapat specifice, pamantul rezultat se depoziteaza la cel putin 50 cm de marginea transeei, aceea opusa caii de acces si transport a tuburilor si a celorlalte materiale.

Pozarea tuburilor de PVC - U se va face sub adancimea de inghet (0,80 m deasupra generatoarei superioare a conductei), pe un pat de nisip de 10 cm sau conform specificatiilor producatorului de conducte. Materialul de umplutura din jurul si deasupra tuburilor, pe o inaltime de 30 cm, va fi material selectat, compactat manual. Dupa pozare, conducta se acopera cu un strat de material de umplutura de 30 cm, cu exceptia punctelor de imbinare si apoi se supune la probele de etanseitate si presiune.

Dupa efectuarea probelor, transeele se astupa cu straturi de pamant de 20 cm grosime, bine compactate cu maiul mecanic.

Reteaua de canalizare menajera - sat Sarata

Reteaua de canalizare menajera propusa pentru etapa I are o lungime de 1995 m si se propune a se realiza din tuburi de PVC - U, SN4, avand diametrul De 250 mm si materiale cu un grad de etansare si cu o durata de viata normata ridicata, pozate sub adancimea de inghet a solului, cu pante de montaj care sa asigure curgerea gravitationala prin acestea.

Schema retelei de canalizare urmareste trama stradala a localitatii. Reteaua de canalizare are conducte cu diametre relativ mici care se pot monta in spatii limitate.

In general reteaua de canalizare se monteaza pe carosabil.

Subtraversarea cursurilor de apa se va realiza prin foraje directionale.

Executia sapaturii pentru pozarea conductelor de canalizare se va face manual sau mecanizat cu utilaje de sapat specifice, pamantul rezultat se depoziteaza la cel putin 50 cm de marginea transeei, aceea opusa caii de acces si transport a tuburilor si a celorlalte materiale.

Pozarea tuburilor de PVC - U se va face sub adancimea de inghet (0,80 m deasupra generatoarei superioare a conductei), pe un pat de nisip de 10 cm sau conform specificatiilor producatorului de conducte. Materialul de umplutura din jurul si deasupra tuburilor, pe o inaltime de 30 cm, va fi material selectat, compactat manual. Dupa pozare, conducta se acopera cu un strat de material de umplutura de 30 cm, cu exceptia punctelor de imbinare si apoi se supune la probele de etanseitate si presiune.

Dupa efectuarea probelor, transeele se astupa cu straturi de pamant de 20 cm grosime, bine compactate cu maiul mecanic.

Statii pompare SP1-SP2-SP3-SP4

Datorita variatiei terenului din satul Sarata precum si prezentei canalelor de irigatii pe traseul colectorului principal, a fost necesar sa se prevada 4 statii de pompare pe traseul colectorului principal pentru tranzitarea apelor uzate catre statia de epurare.

Statiile de pompare prevazute sunt constructii de beton armat ingropate, cu diametrul D = 2,0 m si o inaltime utila de cca. 6,0 m.

Amonte de statiile de pompare s-a prevazut cate un camin cu gratar metalic rar, pentru retinerea materialului grosier.

Statia de epurare

Statie pompare si canal descarcare SE - Emisar

De la statia de epurare, apele conventional curate conform NTPA 002, sunt evacuate prin pompare cu ajutorul unei statii de pompare, prin intermediul unei conducte de refulare pana la canalul de desecare existent, care la randul lui descarca apele in paraul Garla Salcila.

Statia de pompare prevazuta este o constructie de beton armat ingropata, cu diametrul D = 2,0 m si o inaltime utila de cca. 6,0 m.

Conducta de refulare se va executa din polietilena PEID, material cu o comportare foarte buna in exploatare.

Structura constructiva

Reteaua de canalizare menajera

Constructii si arhitectura

Reteaua de canalizare menajera propusa pentru etapa I are o lungime totala de 8090 m si se propune a se realiza din tuburi de PVC - U, SN4, avand diametrul De 250 mm si materiale cu un grad de etansare si cu o durata de viata normata ridicata, pozate sub adancimea de inghet a solului, cu pante de montaj care sa asigure curgerea gravitationala prin acestea.

Intrucat comuna este strabatuta de drumul national DN 54A Alexandria - Turnu-Magurele - Bechet , subtraversarea conductei de canalizare se va realiza prin foraj orizontal, pentru a nu afecta carosabilul.

Subtraversarea cursurilor de apa se va realiza prin foraje directionale.

Executia sapaturii pentru pozarea conductelor de canalizare se va face manual sau mecanizat cu utilaje de sapat specifice, pamantul rezultat se depoziteaza la cel putin 50 cm de marginea transeei, aceea opusa caii de acces si transport a tuburilor si a celorlalte materiale.

Pozarea tuburilor de PVC - U se va face sub adancimea de inghet (0,80 m deasupra generatoarei superioare a conductei), pe un pat de nisip de 10 cm sau conform specificatiilor producatorului de conducte. Materialul de umplutura din jurul si deasupra tuburilor, pe o inaltime de 30 cm, va fi material selectat, compactat manual. Dupa pozare, conducta se acopera cu un strat de material de umplutura de 30 cm, cu exceptia punctelor de imbinare si apoi se supune la probele de etanseitate si presiune.

Dupa efectuarea probelor, transeele se astupa cu straturi de pamant de 20 cm grosime, bine compactate cu maiul mecanic. Peretii transeii vor fi sprijiniti obligatoriu.

Pentru semnalizarea canalizarii se va monta o banda de culoare maro. Compactarea umpluturilor se va face manual, pana la 0,5 m peste creasta canalului si mecanic, in straturi de 20 cm grosime, pana la cota patului drumului.

Tuburile folosite pentru realizarea canalizarii prezinta o rezistenta mare la coroziune, au o greutate mica si se pot poza usor, in functie de adancime, pe un strat de nisip.

Durata normala de functionare a tuburilor propuse pentru realizarea retelei de canalizare este de 50-75 ani. Caminele de vizitare (CV) sunt prevazute conform STAS 3051-91, iar alcatuirea lor constructiva este conform STAS 2448-82. Pentru caminele atipice se vor prevedea detalii de executie.

Instalatii hidraulice

Valorile consumurilor de apa pentru comuna Calarasi sunt cele date in proiectul ''Alimentarea cu apa a Comunei Calarasi'' intocmit la faza SF, pentru etapa II-a de dezvoltare si anume:

Q_{zi med} = 852,8[D15] [D16] m³/zi;

Q_{zi max} =1097,8[D17] m³/zi;

Q_{orar max} = 90,6[D18] m³/h;

Debitele de calcul [D19] pentru reteaua de canalizare sunt:

Q_{uz zi med} = 0,8 x Q_{zi med} = 0,8 x 852,8[D20] m³/zi= 682,24 m³/zi = 7,89 l/s;

Q_{uz zi max} = 0,8 x Q_{zi max} = 0,8 x1097,8[D21] m³/zi= 878,24 m³/zi = 10,16 l/s;

Q_{uz orar max} = 0,8 x Q_{orar max} = 0,8 x 90,6[D22] m³/h =  72,48 m³/h = 20,13 l/s;

Schema retelei de canalizare pentru Etapa I urmareste un traseu principal al celor doua localitatii, care sa includa principalele cladiri administrative si social - culturale. Reteaua de canalizare are conducte cu diametre relativ mici care se pot monta in spatii limitate. In general reteaua se monteaza pe carosabil, iar in zona drumului national reteaua se monteaza de o parte si alta a acestuia pe spatiul verde sau daca nu este posibil, in acostament.

Statii de pompare

Constructii si arhitectura

Statiile de pompare prevazute sunt constructii de beton armat ingropate, cu diametrul D = 2,0 m si o inaltime utila de cca. 6,0 m.

Amonte de statiile de pompare s-a prevazut cate un camin cu gratar metalic rar, pentru retinerea materialului grosier.

Instalatii hidraulice

Instalatia hidraulica a statiilor de pompare se realizeaza din otel galvanizat. Montajul tronsoanelor, a pieselor speciale sau a armaturilor, se realizeaza prin imbinari cu flansa.

Statie de epurare

Subtraversari si intersectii cu alte utilitati

Subtraversari de cai ferate si drumuri (DN, DJ)

Intrucat comuna este strabatuta de drumul national DN 54A Alexandria - Turnu-Magurele - Bechet , subtraversarea conductei de canalizare se va realiza prin foraj orizontal, pentru a nu afecta carosabilul.

[D23]

Subtraversari si supratraversari de rauri

Subtraversarea cursurilor de apa de pe traseul conductelor se realizeaza prin foraj directional sub talvegul cursului de apa.

Intersectii cu alte utilitati (cabluri telefonice, retele de gaz, retele electrice subterane)

In comuna Calarasi exista o retea de telefonie subterana. In perspectiva, in comuna Calarasi se va executa o conducta de gaze.

Principalele utilaje de dotare a constructiilor

Statii de pompare

Statiile de pompare vor fi echipate cu cate 2(doua) electropompe submersibile 1A+ 1R fiecare, iar in caminul amonte de statia de pompare va fi prevazut un gratar metalic rar cu curatire manuala.

Statia de epurare

Utilitati

Organizarea de santier

Organizarea de santier cuprinde spatii de lucru si de cazare pentru personalul santierului, precum si spatii de depozitare a materialelor care vor fi puse in opera.

La capitolul spatii de lucru pentru personal se prevad birouri, ateliere de reparatii si intretinere a utilajelor de lucru, platforme de lucru pentru diverse confectii.

Pe langa spatiile de depozitare centralizate la sediul santierului, vor fi distribuite si altele pe langa punctele importante de lucru .

In vederea montarii conductelor retelei de canalizare, depozitarea acestora si a utilajelor folosite se va face imediat in apropierea amprizei drumurilor care se inscriu in traseu.

Drumuri de acces

Pentru accesul la principalele puncte de lucru: frontul de captare, gospodaria de apa si statia de epurare se prevad drumuri provizorii ce vor deveni definitive dupa terminarea lucrarilor pentru exploatare si interventie. Se amenajeaza drumuri provizorii cu latimea de 5 m, avand carosabilul de 4m latime, iar imbracamintea acestora se executa cu un strat de balast compact de 20 cm grosime, asternut pe amplasamentul drumului.

Surse de apa, energie electrica, gaze, telefon

Se folosesc utilitatile existente la nivelul comunei si anume retelele de energie electrica si de telefonie.

Depozite de materiale

Depozitul principal pentru materialele ce se pun in opera este prevazut in incinta organizarii de santier.

Pentru lucrarile de betoane posibilitatile de aprovizionare sunt urmatoarele:

- Statii de betoane: - oras Turnu Magurele, la cca. 24 Km ;

- Balastiera:  - oras Turnu Magurele la cca. 24 Km.

DATE PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA DUPA REALIZAREA INVESTITIEI

Total personal

Total personal de exploatare in sistemul de alimentare cu apa este de 6 persoane dupa cum urmeaza:

2 laboranti pentru instalatii de epurare ape uzate;

1 mecanic pentru instalatii si echipamente de canalizari;

1 electrician de intretinere si reparatii.

Activitatea personalului de specialitate, angajat la terminarea investitiei in Faza I, va fi organizata pe schimburi, astfel incat sa se asigure o exploatare continua a sistemului, 24 ore/zi, pe tot parcursul anului.

Locuri de munca nou create

In urma realizarii sistemul de retea de canalizare menajera se vor crea 4 locuri de munca noi

VALOAREA INVESTITIEI

Valoarea lucrarilor s-a estimat pe baza cantitatilor de lucrari si a indicilor de pret.

S-a intocmit devizul general al lucrarii in lei si echivalentul in Euro.

Toate valorile sunt calculate in preturi 20 iulie 2007.

D E V I Z U L G E N E R A L A L I N V E S T I T I E I

DEVIZ PE OBIECT

PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI

PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO - ECONOMICI

Lista principalelor materiale si echipamente utilizate in lucrare.

La realizarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementarilor internationale in vigoare, precum si legislatiei si standardelor nationale armonizate cu legislatia U.E.; aceste materiale sunt in conformitate cu prevederile H.G. nr. 766/1997 si a Legii nr. 10/1995 privind obligativitatea stabilirii de materiale agrementate pentru executia lucrarilor.

FINANTAREA INVESTITIEI

Finantarea investitiei se va face prin Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural , program prevazut in ORDONANTA nr. 7 din 19 ianuarie 2006.

AVIZE SI ACORDURI

Avizele si acordurile necesare:

• Avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea si oportunitatea realizarii investitiei.

Hotararea Consilului Local pentru instrumentarea proiectului din cadrul Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural

• Certificatul de urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul urbanistic, avizat si aprobat conform legii.
• Avizele privind asigurarea utilitatilor.

Aviz de amplasament conditionat SDFEE Craiova

Aviz Romtelecom

• Acordurile si avizele pentru protectia mediului si a apelor

Acord de mediu

Aviz Apele Romane

• Alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispozitiilor legale.

Aviz ANIF

Aviz O.J.C.G.Dolj

Acord administratia nationala a drumurilor

Aviz Serviciul Politiei Rutiere

DATE PRIVIND CLASA DE IMPORTANTA SI EXIGENTELE DE VERIFICARE A CALITATII

Clasa de importanta a constructiilor, stabilita conform Normativului P100 - 92 este III, iar categoria de importanta a constructiilor, stabilita conform Ordinului M.L.P.A.T. nr. 31 / N /oct. 1995 este C - normala.

Lucrarile de alimentare cu apa si canalizare realizate in mediul rural, se incadreaza, conform STAS 4273, in categoria 4 si in clasa de importanta IV. Aceste lucrari sunt de importanta normala, conform HG nr. 766/1997.

Exigentele esentiale, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, corespunzatoare directivei C.E.E. nr. 89/106 privind calitatea produselor pentru constructii, ce trebuie realizate si mentinute pe intreaga durata de existenta a constructiilor sunt:

A - Rezistenta si stabilitatea la solicitari statice, dinamice, inclusiv cele seismice

B - Siguranta in exploatare

C -Siguranta la foc

D - Igiena si sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului

E - Protectia termica, hidrofuga si economia de energie

F - Protectia impotriva zgomotului

Verificarea prezentei documentatii, la faza de studiu de fezabilitate, se face in conformitate cu cerintele MLPTL. Verificarea se face de catre verificatori atestati MLPTL pentru domeniile Is (instalatii sanitare), Ie (instalatii electrice) si B9 (siguranta in exploatare) corespunzatoare solutiilor prezentate la aceasta faza.

Verificat,   INTOCMIT,

Ing. Alda Marius  Ing. Butan Mircea

ANEXE

Breviar de calcul

judetul:   DOLJ

comuna:   Calarasi [D24]

satE:   Calarasi si Sarata

Breviar de calcul

La dimensionarea elementelor ce compun schema retelei de canalizare s-a avut in vedere prevederile normativului P66-2001, precum si prevederile SR 1846 - 1/2006

Valorile consumurilor de apa pentru comuna Calarasi sunt cele date in proiectul ''Alimentarea cu apa a Comunei Calarasi'' intocmit la faza SF, pentru etapa II-a de dezvoltare si anume:

Q_{zi med} = 852,8[D25] [D26] m³/zi;

Q_{zi max} =1097,8[D27] m³/zi;

Q_{orar max} = 90,6[D28] m³/h;

Debitele de calcul [D29] pentru reteaua de canalizare sunt:

Q_{uz zi med} = 0,8 x Q_{zi med} = 0,8 x 852,8[D30] m³/zi= 682,24 m³/zi = 7,89 l/s;

Q_{uz zi max} = 0,8 x Q_{zi max} = 0,8 x1097,8[D31] m³/zi= 878,24 m³/zi = 10,16 l/s;

Q_{uz orar max} = 0,8 x Q_{orar max} = 0,8 x 90,6[D32] m³/h =  72,48 m³/h = 20,13 l/s;

ANEXA 2 - STUDIU PRELIMINAR HIDROGEOLOGIC SI GEOTEHNIC

STUDIU HIDROGEOLOGIC
COMUNA CALARASI JUDETUL DOLJ

Consideratiuni geomorfologice.

Zona studiata pentru intocmirea prezentului studiu, face parte din depresiunea
Dunarii de Jos. Acest sector al Campiei Romane reprezinta partea de est a Campiei
Olteniei.

Sub aspect morfologic, dupa geneza, evolutie si particularitatile formelor de
relief, zona studiata face parte din subtinutul campiei dunarene, al carui aspect tabular,
slab fragmentat de vai, reprezinta o panta generala orientata NNV-SSE. Partea vestica
a interfluviului Jiu-Olt, precum si cea sudica, sunt acoperite in parte de un puternic relief
de dune, consolidate spre est si neconsolidate inspre vest si sud-vest.

Aceasta zona a fost sculptata in diverse etape de catre cursurile de apa care o
delimiteaza, coborand in trepte, care reprezinta terasele Dunarii, spre sud.

Dunarea prezinta cinci nivele de terasa: veche (Tv), inalta (T1), superioara (T2),
inferioara (T3) si joasa (T4).

Deoarece terasele sunt acoperite in unele parti de depozite deluvial-proluviale
groase, alteori de depozite de dune cu grosimi mari, stabilirea numarului si extensiunii
anumitor nivele de terasa este ingreunata, uneori creindu-se confuzii sub aspect
morfologic.

in perimetrul studiat limita terasei inferioare se poate urmari de la nord de
Bechet, in continuare spre est, lasand in urma terasa joasa la cea.2,5 km est de
Bechet, a carei frunte trece pe la Ostroveni si se inchide la nord de Listeava.

Subzona luncii Dunarii, a carei latime variaza in limite destul de largi, atingand pe
alocuri valori de pana la 10 km, prezinta un relief tanar, de acumulare, cu un aspect de
ses intins, presarat cu balti, mlastini si dune de nisip.

Reteaua hidrografica din zona este neansemnata din punct de vedere al
densitatii.

Fluviul Dunarea, principalul curs de apa din zona, delimiteaza zona studiata in
partea sa sudica. Cursul acesteia se caracterizeaza printr-o latime mare a vai ce
variaza intre 1-3 km.

2.Geoloqia perimetrului.

Din punct de vedere geologic zona studiata se incadreaza in marea unitate
structurala a Platformei Moesice.

Depozitele ce apar la zi apartin cuaternarului, sub care cele mai multe foraje au
interceptat formatiuni mio-pliocene.

Din seria miocena forajele au indicat numai etajul Sarmatian, pus in evidenta in
regiunea Dunareana. Din datele existente rezulta ca Sarmatianul este reprezentat
printr-un facies calcaros, pentru ca spre est acesta sa devina argilos-marnos.

Depozitele pliocene semnalate in cadrul zonei, sunt reprezentate prin toate
etajele, Meotianul in facies salmastru, Ponianul in facies marnos, Dacianul nisipos si
Romanianul reprezentat prin trei orizonturi (cel inferior, cel mijlociu misipos, iar cel
superior argilos).

Meotianul pus in evidenta in nordul perimetrului studiat, este reprezentat prin
argile nisipoase si nisipuri, interceptate la adancimea 198-291 m (foraj Celaru).

Pontianul a fost semnalat in foraje in zona localitatii Bechet. Aici, in cele doua
foraje executate pe terasa inferioara a Dunarii s-au interceptat marnele nisipoase
pontiene la adancimea de 34 si respectiv 48 m.

in alt foraj, executat la 5 km nord de Bechet, pe terasa inalta a Dunarii, nisipurile
mamoase si nisipurile necoezive interceptate pe intervalele 53-66 m au fost atribuite
Pontianului.

Depozitele Daciene au fost intalnite in forajele de la Listeava la adancimea de
40,3 m si Bechet la adancimea de 30,1 m si sunt reprezentate prin nisipuri marunte si
fine, necoezive, uneori cu intercalatii grezoase.

Din coroborarea tuturor datelor reiese ca aceste depozite au o tendinta de
afundare spre vest.

Depozitele Romaniene s-au intalnit in foraje, precum si intr-un afloriment pe
malul Jiului, in dreptul comunei Caciulatesti, unde sub pietrisurile terasei inalte, apar
argile nisipoase, vinete.

in foraje aceste depozite sunt constituite de asemenea din argile, argile
nisipoase, nisipuri argiloase, uneori cu intercalatii lenticulare subtiri de nisipuri fine si
turba.

Este de remarcat faptul ca depozitele mio-pliocene se afunda de la sud spre
nord, afundare ce se diminueaza treptat de la formatiunile mai vechi catre cele mai noi.

Cuaternarul este reprezentat prin Pleistocen si Holocen.

in alcatuirea Pleistocenului superior intra acumularile grosiere ale terasei
superioare a Dunarii.

Aluviunile vechi ale terasei superioare, groase de 4-6 m, sunt alcatuite din
nisipuri si pietrisuri. Acestea sunt acoperite de depozite proluviale, alcatuite din nisipuri
fine, nisipuri prafoase-argiloase, atribuite Holocenului. Tot Holocenului i s-au atribuit
depozitele vechi ale teraselor inferioare si joase, depozitele de lunca, cele de dune,
precum si depozitele deluvial-proluviale de pante.

Aluviunile teraselor inferioare si joase, constituite din nisipuri, pietrisuri si
bolovanisuri, prezinta grosimi de 3-5 m.

Depozitele proluviale ale acestor terase sunt alcatuite din nisipuri prafoase,
prafuri nisipoase-argiloase, cu concretiuni calcaroase.

Acumularile aluvionare ale luncilor sunt constituite in baza din nisipuri, pietrisuri
si bolovanisuri, acoperite de nisipuri si nisipuri argiloase, uneori maluri. in lunca Dunarii, aceste depozite ating grosimi de 10-15 m.

Holocenului superior i-au fost atribuite si depozitele de dune, care acopera o
buna parte a zonei studiate.

3.Caracterizare hidrogeologica generala a zonei.

in vederea elaborarii acestui studiu, ca prima faza s-au inventariat si identificat
forajele existente in zona.

Deoarece adancimea de investigare la majoritatea forajelor a fost de 30-50 m, s-au putut pune in evidenta in special depozitele permeabile ale cuaternarului. in anumite zone, mai restranse, s-au interceptat si depozite permeabile pliocene.

in lumina celor aratate mai sus, se poate afirma ca in perimetrul studiat pot fi
separate doua grupe de strate acvifere: strate acvifere cantonate in depozitele
aluvionare ale teraselor si luncii Dunarii si stratele acvifere de adancime.

Terasele si lunca Dunarii alcatuiesc o unitate hidrogeologica importanta din punct
de vedere al raspandirii depozitelor freatice, care se dezvolta pe o latime care uneori
atinge si 30 km.

In cadrul perimetrului studiat, din stratul acvifer al terasei superioare a Dunarii, la
contactul cu lunca, apar izvoare aproape continuu in dreptul localitatilor Calarasi si
Dabuleni, ale caror debite variaza intre 0,5-10,0 l/sec.

Din stratul acvifer al terasei inferioare a Dunarii se ivesc un numar redus de
izvoare cu debite mici. Dintre acestea le amintim pe cele care apar in partea de sud-
vest a localitatii Calarasi.

Pe baza informatiilor furnizate de forajele executate in zona, se poate aprecia ca
orizonturile acvifere freatice se intalnesc la adancimi diferite, functie de nivelul de
terasa.

Astfel stratele acvifere se dezvolta in mod frecvent in intervalul 5-15 m in zonele
teraselor superioara si inferioara, si in general la adancimi mici, de pana la 5 m in zona terasei joase si de lunca, (tabelul nr.1). Grosimea depozitelor permeabile ale orizontului acvifer freatic variaza in limite cuprinse in general intre 5-20 m.

Patul impermeabil al orizontului freatic este constituit din marne, argile, argile
nisipoase sau prafoase, iar acoperisul este format predominant din prafuri argiloase si
nisipoase sau depozite loessoide.

Adancimea nivelului piezometric are valori cuprinse intre 5-10 m in cadrul
teraselor superioara si inferioara, iar in terasa joasa si in lunca nivelul apei este intalnit
frecvent la adancimi mici, pana la 5 m.

Debitele obtinute in urma efectuarii pomparilor experimentale au valori cuprinse
in intervalul 2-4 l/s, pentru denivelari relativ mici, de 1-2 m.

in ceea ce priveste orizonturile acvifere de adancime, datele pe care le detinem sunt putine.

Totusi, din datele furnizate de literatura de specialitate precum si din putinele
foraje executate in zona, putem deduce urmatoarele:

-in nordul localitatii Calarasi, depozitele terasei superioare a Dunarii sunt dispuse
in continuitate de sedimentare peste depozite mai vechi, romaniene si daciene. Din
punct de vedere hidrologic, forajele au pus in evidenta un orizont acvifer cantonat in
nisipurile daciene. Acest orizont acvifer are nivelul piezometric usor ascensional si
capacitatile de debitare relativ importante.

Alimentarea acestui orizont se face pe de o parte prin infiltrarea precipitatiilor la
capete de strat, pe de alta parte prin drenarea apelor curgatoare si a formatiunilor din
lunci, acolo unde stratele de adancime vin in contact direct cu ele.

Rezultatele obtinute de forajul hidrogeologic executat la Dabuleni pentru
alimentarea cu apa a fermei de porci sunt urmatoarele:

-forajul are o adancime de 56 m si a captat depozitele acvifere daciene in
intervalul 46,00-50,00 m;

-in urma pomparilor experimentale s-au obtinut debite de 2,5 l/s la denivelari de
12,9 m. Mentionam ca nivelul piezometric (Np) a fost masurat la 7.50 m.

De asemenea forajul executat tot la Dabuleni, ferma tineret taurine, la adancimea
de 50 m, a interceptat depozitele acvifere daciene in intervalul 40-42 m. Debitul obtinut
la pomparea experimentala a fost de 3,5 l/s pentru o denivelare de 0,8 m. Nivelul
piezometric a fost masurat la 5,70 m.

4.Calitatea apelor subterane.

Din analiza datelor existente se constata ca in majoritatea lor apele freatice din
cuprinsul zonei studiate se incadreaza in limitele de potabilitate, mineralizatia totala

variind intre 200-600 mg/l, iar duritatea totala variind intre 10-25° germane. Gradul de
mineralizatie diferit se datoreste constitutiei litologice a depozitelor acvifere.

Privitor la potabilitatea apelor si incadrarea acestora in prevederile STAS
1342/1991, constatam ca daca majoritatea apelor sunt potabile din punct de vedere al
mineralizatiei si duritatii totale, acestea in unele cazuri au indicat continuturi peste
limitele admise exceptional la cartonul Fe⁺².

in ceea ce priveste apele cantonate in depozitele daciene, am constatat ca in
general acestea se incadreaza in limitele de potabilitate admise de STAS 1342/91,
exceptie facand uneori continutul in NH₄ sau Fe.

Apele cel mai des intalnite fac parte din grupele de ape bicarbonatate si anume
bicarbonatate calcice si magneziene sau bicarbonatate sodice.

5.Concluzii si propuneri.

Tinand cont de cele aratate in capitolele anterioare, avand in vedere si materialul
documentar pe care s-a bazat intocmirea prezentului studiu, putem deduce
urmatoarele:

-in perimetrul localitatii Calarasi nisipurile daciene si uneori chiar depozitele
terasei superioare a Dunarii, constituie surse de alimentare cu apa din subteran.

Pentru acoperirea necesarului de apa solicitat de beneficiar, propunem executia
unor foraje hidrogeologice, care sa capteze in intregime nisipurile daciene,
respectandu-se cu strictete urmatoarele recomandari:

-primul foraj executat va avea in mod obligatoriu caracter de explorare-
exploatare si va fi amplasat de comun acord cu proiectantul;

-forajul va avea adancimea de 80 m si un debit estimativ de 2,5 l/s;

-forajul se va ^Mbfria cu ajutorul carotajului geofizic;

-dupa finalizarea lucrarilor de definitivare a forajului se vor face teste de pompare
pe trei trepte de debit, pentru determinarea parametrilor reali ai acviferului si stabilirea
debitului optim de exploatare;

-in urma pomparilor se vor recolta probe de apa pentru analize fizico-chimice si
bacteriologice in vederea stabilirii calitatii acesteia;

-in functie de rezultatele obtinute la primul foraj executat se va stabili numarul de
foraje care se vor executa, pentru satisfacerea necesarului de apa solicitat.

in conformitate cu H.G.nr.101/1997 se vor stabili perimetrele de protectie
sanitara si perimetrele de protectie hidrogeologica.

Pentru obtinerea autorizatiei de folosinta, beneficiarul va prezenta organului
teritorial de gospodarire a apelor, documentatia definitiva privind executia, definitivarea, rezultatele pomparilor experimentale si debitul optim de exploatare, conform STAS 1649/2-84 si a Ordinului nr.277/1997 a M.A.P.P.M.

INTOCMIT,
Ing.Eftimescu Florin