Diferite contracte administrative

DIFERITE CONTRACTE ADMINISTRATIVE

1. Contractul administrativ de concesiune

A. Notiunea si obiectul contractului

Prin contractul de concesiune o parte – concedentul – transmite celeilalte parti – concesionarul – spre gestionare rentabila pe un termen determinat, in schimbul unei redevente, o activitate economica, un serviciu public, o subunitate productiva sau un teren.

Se stie ca bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii ele pot fi date in administrarea regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi inchiriate ori concesionate.

Potrivit actualelor reglementari[1], regimul de concesionare are ca obiect:

a) bunurile proprietate publica ori privata a statului, judetului, orasului sau comunei;

b) activitatile si serviciile publice de interes national sau local.

Pot face obiectul unei concesiuni bunurile, activitatile sau serviciile publice din urmatoarele domenii:

a) transporturile publice;

b) autostrazile, podurile si tunelurile rutiere cu taxa de trecere;

c) infrastructurile rutiere, feroviare, portuare si aeroporturile civile;

d) constructia de hidrocentrale noi si exploatarea acestora, inclusiv a celor aflate in conservare;

e) serviciile postale;

f) spectrul de frecventa si retelele de transport si de distributie pentru telecomunicatii;

g) activitatile economice legate de cursurile de ape naturale si artificiale, lucrarile de gospodarire a apelor aferente acestora, statiile si instalatiile de masuratori hidrologice, meteorologice si de calitate a apelor si amenajarile piscicole;

h) terenurile proprietate publica plajele, cheiurile si zonele libere;

i) retelele de transport si de distributie a energiei electrice si termice;

j) retelele de transport prin conducte si de distributie a petrolului si gazelor combustibile;

k) retelele de transport si de distributie publica a apei potabile;

l) exploatarea zacamintelor minerale si a substantelor solide si fluide;

m) exploatarea surselor termale;

n) resursele naturale ale zonei economice maritime si ale platoului continental;

o) bazele sportive, locurile de recreere, institutiile profesioniste de spectacole;

p) unitatile medico-sanitare, sectiile sau laboratoarele din structura acestora, precum si serviciile medicale auxiliare;

r) activitatile economice legate de punerea in valoare a monumentelor si riturilor istorice;

s) colectarea, depozitarea si valorificarea deseurilor;

t) orice alte bunuri, activitati sau servicii publice care nu sunt interzise prin legi organice speciale.

Guvernul, consiliile judetene si consiliile locale pot aproba prin hotarare concesionarea si a altor bunuri, activitati sau servicii apartinand proprietatii private a statului.

Nu pot face obiectul concesiunii bunurile, activitatile sau serviciile publice in privinta carora nu exista autoritati de reglementare, ale caror avize sunt obligatorii in ceea ce priveste preturile sau tarifele practicate de concesionari.

Au calitatea de concedent in numele statului, ministerele sau alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, pentru bunurile proprietate publica sau privata a statului ori pentru activitatile se serviciile publice de interes national.

Au calitate de concedent in numele judetului, orasului sau comunei, consiliile judetene, consiliile locale sau institutiile publice de interes local, pentru bunurile proprietate publica ori privata a judetului, orasului sau comunei ori pentru activitatile si serviciile publice de interes local.

Calitatea de concesionar o poate avea orice persoana fizica sau persoana juridica de drept privat, romana ori straina.

Concesionarea se face in baza unui contract prin care concedentul transmite pentru o perioada determinata, de cel mult 49 de ani, concesionarului, care actioneaza pe riscul si pe raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei redevente.

Redeventa obtinuta prin concesionare se face venit la bugetul de stat sau la bugetele locale, dupa caz. Modul de calcul si modul de plata a redeventei se stabilesc de catre ministerele de resort ori de catre autoritatile administratiei publice locale.

B. Initierea concesiunii

Initiativa concesionarii o poate avea concedentul sau orice investitor interesat. Initierea concesionarii are la baza un studiu de oportunitate, efectuat, in prealabil, de catre concedent, care va cuprinde in principal urmatoarele elemente:

a) descrierea bunului, a activitatii sau a serviciului public care urmeaza sa fie concesionat;

b) motivele de ordin economic, financiar, social si de mediu, care justifica acordarea concesiunii;

c) investitiile necesare pentru modernizare sau extindere;

d) nivelul minim al redeventei;

e) modalitatea de acordare a concesiunii si motivarea acestei optiuni;

f) durata estimata a concesiunii;

g) termenele previzibile pentru realizarea procedurii de concesionare;

Concesionarea unor bunuri proprietate publica ori privata a statului, a unor activitati sau a unor servicii publice se aproba pe baza caietului de sarcini al concesiunii, prin hotarare a Guvernului, a consiliului judetean, orasenesc sau comunal.

La primirea propunerii de concesionare, formulata de un investitor interesat, condecentul este obligat sa procedeze la intocmirea studiului de oportunitate intr-un termen de 30 de zile, in cazul in care partile nu convin asupra altui termen, in scopul luarii unei decizii privind concesionarea.

C. Procedura concesionarii

Concesionarea unui bun a unei activitati sau a unui serviciu public se realizeaza prin licitatie publica ori prin negociere directa.

Licitatia publica poate fi deschisa sau deschisa cu preselectie. Licitatia publica deschisa este licitatia prin care orice persoana fizica sau persoana juridica de drept privat, romana sau straina, poate prezenta o oferta. Licitatia publica deschisa cu preselectie, este licitatia prin care persoanele fizice sau persoanele juridice de drept privat, romane sau straine, pe care concedentul le selectioneaza pe baza unor criterii elaborate in prealabil, au dreptul sa prezinte oferte.

In cazul procedurii licitatiei publice, concedentul are obligatia sa elaboreze caietul de sarcini al concesiunii si instructiunile privind organizarea si desfasurarea procedurii de concesionare.

Caietul de sarcini va cuprinde, in mod obligatoriu:

a) conditiile de exploatare a concesiunii;

b) investitiile care urmeaza sa fie realizate de catre concesionar;

c) clauzele financiare si de asigurare;

d) regimul bunurilor utilizate de concesionar;

e) obligatiile care ii revin privind protectia mediului.

Continutul–cadru al documentatiei pentru licitatia publica este stabilit de catre Guvern. Normele metodologice cadru de aplicare a Legii privind regimul concesiunilor dau posibilitatea oricarui investitor de a initia procedurile de concesionare prin inaintarea unei propuneri de concesionare adresata concedentului. Aceste norme stabilesc continutul caietului de sarcini, modalitatile de anuntare a licitatiilor, elaborarea instructiunilor privind organizarea si desfasurarea procedurilor de concesionare, modalitatea de depunere a ofertelor, criteriile de selectie a ofertelor, procedurile prin care pot fi contestate licitatiile publice, cadrul general privind regimul juridic al contractelor de concesiune, drepturile si obligatiile concesionarului, situatiile incetarii contractului de concesiune.

In cazul procedurii licitatiei publice, concedentul are obligatia sa publice in Monitorul Oficial, intr-un cotidian de circulatie nationala si intr-unul de circulatie locala anuntul licitatiei publice deschise care va cuprinde o serie de date obligatorii.

In cazul in care licitatia publica nu a condus la desemnarea unui castigator se recurge la procedura negocierii directe.

Intentia de a recurge la procedura de negociere directa se publica in aceleasi conditii ca si pentru licitatia publica.

D. Continutul contractului de concesionare

Contractul de concesiune se incheie in termen de 30 de zile de la data la care concedentul a informat ofertantul despre acceptarea ofertei sale, daca prin caietul de sarcini nu s-a stabilit altfel.

Refuzul ofertantului declarat castigator de a incheia contractul de concesiune atrage dupa sine pierderea garantiei depuse pentru participare si eventual, daune interese.

Contractul de concesiune va cuprinde clauzele prevazute in caietul de sarcini si clauzele convenite de partile contractante, in completare. In toate cazurile se va mentiona interdictia de a se subconcesiona obiectul concesiunii.

La expirarea termenului de concesiune, concesionarul este obligat sa restituie, in deplina proprietate, liber de orice sarcina, bunul concesionat, inclusiv investitiile realizate.

E. Incetarea contractulu

i

Incetarea contractului de concesiune poate avea lor in urmatoarele situatii:

a) la expirarea duratei stabilite in contractul de concesiune;

b) in cazul in care interesul national sau local o impune, prin denuntarea unilaterala de catre concedent, cu plata unei despagubiri juste si prealabile in sarcina concedentului;

c) in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concesionar, prin rezilierea unilaterala de catre concedent, cu plata unei despagubiri in sarcina concesionarului.

d) in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concedentul, prin rezilierea unilaterala de catre concesionar, cu plata de despagubiri in sarcina concedentului;

f) la disparitia dintr-o cauza de forta majora, a bunului concesionar sau in cazul imposibilitatii obiective a concesionarului de a-l exploata, prin renuntare, fara plata unei despagubiri.

F. Controlul asupra concesiunilor

Ministerele de resort si Ministerul Finantelor au atributii de control asupra concesiunilor de interes national, iar directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti au drept de control asupra concesiunilor de interes local, urmarind, in special, respectarea prevederilor referitoare la:

a) hotararea de concesionare;

b) publicitatea;

c) continutul documentatiei, respectiv caietul de sarcini al concesiunii si instructiunile privind organizarea si desfasurarea procedurii de concesionare;

d) competenta si modul de lucru al comisiei de evaluare a ofertelor;

e) termenele prevazute de lege;

f) informarea factorilor interesati despre acordarea sau incetarea concesiunii;

g) indeplinirea obligatiilor contractuale de catre concedent si concesionar.

G. Sanctiuni

Nerespectarea de catre partile contractante a obligatiilor cuprinse in contractul de concesiune atrage raspunderea contractuala a partii in culpa.

De asemenea, o serie de fapte privind concesionarea constituie contraventii, in masura in care ele nu prezinta infractiuni.

H. Dispozitii speciale privind concesiunile

In baza Legii minelor nr. 61/1998, statul poate acorda dreptul, prin autoritatea competenta, unui concesionar de a efectua activitati miniere in baza unei licente. Accesul la terenurile necesare efectuarii activitatilor miniere se face in conditiile legii, prin concesionarea terenurilor proprietate publica.

Resursele minerale se pot pune in valoare prin activitati miniere care se concesioneaza companiilor si societatilor nationale miniere, precum si persoanelor juridice romane sau straine.

Concesionarea priveste, prospectiunea pentru maximum 3 ani, exploatarea pentru maximum 5 ani si exploatarea miniera pentru maximum 20 de ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de cate 5 ani.

De asemenea, in baza Legii petrolului nr. 134/1995 resursele de petrol se pun in valoare prin operatiuni petroliere, in care scop acestea se dau in administrare regiilor autonome sau se concesioneaza de catre Autoritatea competenta unei persoane juridice. Durata concesiunii nu poate fi mai mare de 30 de ani.

2. Contractul administrativ de inchiriere de bunuri

Acest tip de contract administrativ reprezinta un acord de vointa incheiat intre titularul dreptului de administrare a unui bun din domeniul public denumit locator si un subiect de drept privat persoana fizica sau juridica, romana sau straina, denumit locatar sau chirias, prin care acesta primeste in folosinta un bun din domeniul public, pentru o perioada determinata de timp, in schimbul unei chirii. Poate fi inchiriat si un bun din domeniul privat al statului, judetului, orasului sau comunei.

Atribuirea spre inchiriere a unui bun se face prin licitatie publica deschisa sau deschisa cu preselectie, prin negociere directa, cu exceptia cazurilor prevazute de lege, cum ar fi de pilda incredintarea directa.

Bunurile din domeniul public sau privat de interes national sunt atribuite spre inchiriere de Guvern. Bunurile proprietate publica sau privata de interes judetean sau local sunt atribuite spre inchiriere, dupa caz, de consiliul judetean sau consiliul local.

Daca prin lege se prevede acest lucru, bunuri din aceasta categorie pot fi inchiriate si de catre titularul dreptului de administrare.

Contractul cuprinde elementele de identificare a partilor, respectiv nume, prenume sau denumire, domiciliul sau sediul, cetatenia sau nationalitatea, reprezentantii legali si alte date cerute de lege.

Obiectul material al contractului se determina prin identificarea elementelor principale ale acestuia in continutul contractului si prin prezentarea in detaliu a caietului de sarcini.

In contract se mentioneaza si actele juridice in temeiul carora contractul a fost incheiat si urmeaza a se executa.

Prin contract se va stabili regimul juridic al bunurilor care urmeaza sa fie folosite in timpul inchirierii. Bunurile care au facut obiectul inchirierii vor reveni, la incetarea ei, locatorului deplin drept si liber de orice sarcini. In cazul in care s-au efectuat investitii care au sporit valoarea bunului, iar acestea au fost prevazute in contract sau daca realizarea lor este o conditie pentru normala folosinta a bunului, locatorul va despagubi locatarul cu contravaloarea investitiilor efectuate.

Durata contractului nu poate fi mai mare de 5 ani, dar se poate prelungi de drept sau prin acordul partilor.

Chiria rezultata din inchirierea unui bun se face venit la bugetul de stat, judetean, sau local, dupa caz. Partile vor termenele de achitare a chiriei si modul de plata, nerespectarea acestora atragand plata unor penalitati.

Neindeplinirea obligatiilor stabilite in contractul de inchiriere atrage raspunderea juridica a partii vinovate.

Inchirierea inceteaza, prin expirarea termenului pentru care s-a incheiat daca partile nu decid prelungirea contractului de inchiriere, iar prin exceptie, inainte de expirarea termenului, de comun acord, la initiativa oricareia dintre parti.

Inainte de expirarea termenului, contractual de inchiriere poate inceta atunci cand locatorul sau locatarul nu-si respecta obligatiile asumate prin contract.

3. Contractul administrativ de lucrari publice

Contractul de lucrari publice este acel contract care are ca obiect executia sau proiectarea si executia uneia sau mai multor lucrari de constructii care conduce sau nu conduce la un rezultat menit sa indeplineasca prin el insusi o functie tehnico-economica.

Acest tip de contract se incheie intre autoritatea centrala de specialitate a administratiei de stat, determinata in functie de obiectul lucrarii publice si executantul lucrarii. Pentru lucrarile publice de interes judetean sau local contractul se incheie intre persoana administrativa competenta si executant.

Atribuirea spre executare a unei lucrari publice se face pe baza de licitatie, in conditiile legii, cu respectarea documentatiei tehnico-economice.

In urma licitatiei, comisia emite hotararea de adjudecare, care reprezinta actul in temeiul caruia se incheie contractul de lucrari publice.

Drepturile si obligatiile partilor sunt stabilite prin contractul de lucrari publice incheiat intre cele doua parti.

Durata contractului este stabilita de comun acord de parti in functie de specificul, dimensiunile si complexitatea lucrarii si poate fi de durata mica pe intreaga lucrare sau pe termene stabilite pentru diferite faze ale executarii lucrarii.

Nerespectarea termenelor de executare a lucrarii atrage plata de penalitati. De asemenea, neindeplinirea obligatiilor stabilite prin contractul administrativ respectiv, poate atrage raspunderea civila sau penala, dupa caz.

4. Contractul administrativ de achizitie publica

Contractul de achizitie publica este un contract administrativ incheiat pe de o parte, intre o autoritate contractuala, in calitate de achizitor si pe de alta parte un furnizor de produse. Autoritatea contractanta este oricare persoana juridica ce nu este de drept privat. Lista nominala cuprinzand persoanele juridice care sunt autoritati contractante in materie de achizitii publice se stabileste prin hotarare a Guvernului.

Contractele de achizitii publice din domeniul apararii nationale, ordinii publice, sigurantei si securitatii nationale vor purta specificul bunurilor achizitionate, avand in vedere ocrotirea intereselor nationale.

5. Contractul administrativ de imprumut

Potrivit Legii nr. 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei (art. 30 alin. 2, imprumuturile pe baza de titluri de stat se efectueaza conform conventiilor incheiate intre Banca Nationala a Romaniei si Ministerul Finantelor prin care se stabilesc cel putin urmatoarele elemente: valoarea imprumutului, data scadentei, rata dobanzii si modul de calcul al dobanzii pe toata durata creditului, costurile serviciului datoriei, precum si date privind titlurile de stat negociabile, emise pentru fiecare imprumut.

Pe de alta parte, consiliile locale, judetene si Consiliul general al municipiului Bucuresti, in conditiile respectarii prevederilor Legii nr. 189/1999 privind finantele publice locale pot aproba contractarea de imprumuturi interne sau externe pe termen mediu si lung pentru realizarea de investitii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei publice locale.

Consiliile locale, judetene si Consiliul general al municipiului Bucuresti, pot angaja imprumuturi interne, fara garantia Guvernului, cu conditia informarii prealabile a Ministerului Finantelor.