ORGANIZAREA SI SARCINILE ORDINII PUBLICE

ORGANIZAREA SI SARCINILE ORDINII PUBLICE

Concept si organizare

Situatia actuala din Europa, desi evolueaza spre o anumita stare de destindere si o crestere a increderii in relatiile dintre state, totusi focarele de conflict si divergentele de interese ale unor tari in raport cu altele demonstreaza existenta unei zone latente de instabilitate deosebit de periculoasa pentru pacea si securitatea statelor din zona.

Istoria a scos in evidenta ca o societate omeneasca, in ansamblu, nu poate exista, nu poate inregistra progrese in afara unei stari de ordine generala, corespunzator structurata si care este respectata dupa reguli si norme bine statuate. Ordinea este oglinda stabilitatii interne, care are cel mai larg spectru de actiune pentru protejarea colectivitatii impotriva haosului si anarhiei. Indiferent de factorii care le genereaza, tulburarile grave ale ordinii publice, prin dimensiunile lor, prin numarul participantilor si prin efectele distructive pe care le pot provoca, presupun interventia ferma a fortelor de ordine, care sunt chemate sa restabileasca ordinea publica, sa asigure functionarea normala a institutiilor statului, sa apere libertatile si drepturile cetatenilor.

Conceptul de ordine reprezinta starea de echilibru si legatura creata intre mai multe persoane, lucruri sau evenimente, stare si legatura produse in interesul atingerii unui scop.

Ordinea publica reflecta starea de normalitate in organizarea si desfasurarea vietii politice, sociale si economice, in concordanta cu normele de conduita juridice, etice, morale, religioase si de alta natura, general acceptate de societate.

In sens strict, avandu-se in vedere terminologia consacrata de Constitutia Romaniei, prin ordinea publica, se intelege ″ starea de legalitate, de echilibru si de pace sociala prin care se asigura linistea publica, siguranta persoanei, a colectivitatilor si a bunurilor, sanatatea si morala publica a carei mentinere potrivit principiilor si normelor statornicite prin Constitutie, se realizeaza prin masuri de constrangere specifice politiei″.

Ordinea publica este o componenta importanta a securitatii nationale, cu serioase conotatii asupra imaginii Romaniei in lume si a demersurilor pe care tara noastra le intreprinde pentru integrarea in structurile europene si euroatlantice.

Conform Rezolutiei Parlamentului Consiliului Europei nr.690/1997, orice stat democratic isi constituie, forte proprii de ordine, recunoscute si pe plan international, pentru a asigura starea de echilibru si armonie necesara comunitatii. In Romania ordinea publica este asigurata de catre fortele sistemului national de ordine publica. Sistemul national de ordine publica cuprinde ansamblul format din legislatie, autoritatile si organele administratiei publice, institutiile, fortele si resursele create si pregatite special, care actioneaza pentru garantarea drepturilor si libertatilor cetatenilor, protectia proprietatii publice si private, functionarea normala a statului de drept.

In Romania ordinea publica este asigurata de catre fortele sistemului national de ordine publica. Sistemul national de ordine publica cuprinde ansamblul format din legislatie, autoritatile si organele administratiei publice, institutiile, fortele si resursele create si pregatite special, care actioneaza pentru garantarea drepturilor si libertatilor cetatenilor, protectia proprietatii publice si private, functionarea normala a statului de drept.

Autoritatile care fac parte din structura sistemului national de ordine publica sunt: Parlamentul, Presedintele Romaniei, Consiliul suprem de Aparare a Tarii, Guvernul, Ministerul Administratiei si Internelor, celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale.

Parlamentul Romaniei este organul suprem de conducere, care reglementeaza, prin legi, competentele si atributiile in domeniul ordinii publice; aproba conceptia strategiei securitatii nationale si strategia nationala de asigurare a ordinii publice; incuviinteaza instituirea masurilor exceptionale;declara mobilizarea generala si partiala, precum si starea de razboi; examineaza rapoartele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii cu privire la organizarea si desfasurarea actiunilor de asigurare a ordinii publice; exercita, prin comisiile de specialitate, controlul asupra modului de aplicare a legislatiei privind ordinea publica.

Presedintele Romaniei este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii si vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In calitatea sa de comandant suprem al fortelor armate, Presedintele Romaniei, in cazul tulburarii grave a ordinii publice, instituie starea de urgenta si , la nevoie, starea de asediu.

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii este autoritatea nationala abilitata sa organizeze si sa coordoneze unitar activitatile ce privesc asigurarea ordinii publice in Romania. Analizeaza si aproba masurile privind asigurarea ordinii publice referitoare la : strategia de ordine publica; structura si functionalitatea sistemului national de ordine publica si competentele acestuia; planul de cooperare dintre Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Apararii Nationale, atributiile si competentele comandantilor militari in restabilirea ordinii publice grav afectate.

Guvernul Romaniei raspunde de organizarea activitatilor si de aplicarea masurilor ce privesc ordinea publica, in conformitate cu prevederile legale si hotararile Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, asigurand: coordonarea autoritatilor cu atributii in mentinerea ori restabilirea ordinii publice; resursele necesare organizarii, inzestrarii si mobilizarii fortelor de ordine publica; promovarea, la Parlament a proiectelor de legi necesare domeniului ordinii publice.

Ministerul Administratiei si Internelor este autoritatea administratiei publice centrale de specialitate, care exercita atributiile prevazute de lege cu privire la respectarea ordinii publice si conduce in mod unitar activitatea fortelor principale de ordine publica.

Fortele de ordine publica reprezinta autoritatile care detin competenta in domeniul ordinii publice si carora, prin lege, li se confera sarcini in exercitarea dreptului de politie a statului. Fortele de ordine publica se compun din forte principale, forte complementare si forte de exceptie. La acestea se adauga structurile informative, care contribuie prin activitati specifice la buna desfasurare a actiunilor fortelor de ordine.

a. Fortele principale de ordine publica sunt constituite din categorii de forte de ordine publica, mari unitati si unitati aflate in structura Ministerului Administratiei si Internelor, specializate pe misiuni si activitati.

Acestea reprezinta componenta de baza a fortelor destinate ordinii de drept si asigura atat caracterul unitar al activitatii statale, pentru garantarea respectarii drepturilor si libertatilor cetatenilor, cat si functionarea normala a celorlalte componente ale sistemului national de aparare. Fortele principale de ordine publica cuprind urmatoarele categorii: politia, jandarmeria, politia de frontiera, pompierii militari, alte mari unitati si unitati. Sunt organizate pe principiul teritorial si in raport cu situatia operativa specifica.

Politia este coordonata la nivel central de catre Inspectoratul General al Politiei, organizat pe directii, servicii, birouri si alte compartimente specifice de munca si are in structura: inspectorate de politie judetene, Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, Inspectoratul de Politie Transporturi, Institutul de Criminalistica, unitati de pregatire si perfectionare a personalului si alte structuri specifice.

Inspectoratele de politie judetene sunt organizate pe servicii, birouri si alte sectoare de activitate si au in subordine politiile municipale si orasenesti, ca si posturile comunale de politie.

Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti este organizata pe directii, servicii si alte compartimente specifice si are in subordine sectoarele si sectiile de politie, precum si Detasamentul de Interventii si Actiuni Speciale. Politia actioneaza, in principal, pentru preventia sociala, in sensul actiunii asupra factorilor sociali care concura la complexitatea cauzala a tulburarilor ordinii publice pentru orientarea si influentarea lor catre normalitate si preventia situationala. [10]

Jandarmeria este coordonata de Comandamentul National al Jandarmeriei, care are in subordine comandamentele teritoriale, comandamentele judetene de jandarmi, centre de instructie, scoli, cursuri si alte unitati. Comandamentele teritoriale au in subordine un numar variabil de comandamente judetene de jandarmi si batalioane de interventie. Totodata, Comandamentul National al Jandarmeriei mai are in structura Brigada Mobila de Jandarmi, organizata pe batalioane, dintre care majoritatea profesionalizate si Brigada Speciala de Interventie a Jandarmeriei, organizata pe batalioane profesionalizate. [10] Organizata dupa principii militare, cu structuri dispuse teritorial, cu o mare mobilitate, pe timpul situatiilor de criza, jandarmeria devine principala forta a Ministerului Administratiei si Internelor pentru prevenirea, neutralizarea si lichidarea actiunilor violente si pentru restabilirea ordinii constitutionale.

Politia de frontiera este organizata pe formatiuni dispuse de-a lungul granitei de stat si in punctele de trecere a frontierei. Pe plan central, este constituit Inspectoratul General al Politiei de Frontiera organizat pe directii, servicii si birouri, avand in subordine formatiuni specifice, garda de Coasta, scoli, cursuri si alte structuri. [10]

Actioneaza pentru mentinerea ordinii si prevenirea tulburarilor in zona de frontiera, inclusiv in punctele de trecere, interzicerea iesirii din tara si retinerea persoanelor suspecte ; interzicerea intrarii in tara a persoanelor indezirabile; prevenirea introducerii in tara a armamentului, munitiilor, materialelor explozive, radioactive, chimice si a altora periculoase.

Pompierii militari sunt constituiti in Corpul Pompierilor Militari, avand ca structura centrala Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, organizat pe directii, sectii si birouri. Are in subordine brigazi judetene si a municipiului Bucuresti si grupuri judetene de pompieri militari, organizate pe principii militare.[10]

In conceptia Ministerului Administratiei si Internelor, pentru combaterea in forta a actiunilor anticonstitutionale, primele forte care actioneaza sunt cele ale jandarmeriei, care dispun de forte si mijloace adecvate pentru astfel de actiuni. Fortele jandarmeriei pot primi ca intarire unitati de politie, politie de frontiera, in principal, in zonele de frontiera sau din apropierea acestora. Pompierii militari pot fi intrebuintati, in special, la actiuni cu caracter limitat si in situatii cu totul deosebite.

b. Fortele complementare de ordine publica sunt unitatile si subunitatile de politie militara, formatiunile speciale ale penitenciarelor, structurile specializate ale serviciilor de informatii, formatiunile Garzii Financiare, unitatile si formatiunile Gardienilor publici, formatiunile civile de pompieri, de inspectie sanitar-veterinara,de paza a bunurilor si protectie a persoanelor.

Structurile informative care participa la restabilirea ordinii constitutionale sunt: Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, Serviciul de Paza si Protectie, serviciul de Informatii externe, organele informative ale ministerelor apararii, de interne si justitiei, cat si ale astfel de structuri legal constituite. Structurile informative joaca un rol important in activitatea de prevenire, prin culegerea la timp a datelor si informatiilor necesare, analiza, centralizarea, sintetizarea si furnizarea oportuna a concluziilor referitoare la intentiile fortelor destabilizatoare, astfel incat organele decidente sa intreprinda masurile de contracarare ce se impun pentru dejucarea planurilor acestora.

c.Fortele de exceptie se compun din mari unitati si unitati ale armatei.
Acestea actioneaza pentru restabilirea ordinii constitutionale cand institutiile democratice sunt in pericol si toate celelalte masuri de reinstaurare a ordinii au fost epuizate, iar posibilitatile fortelor principale sau complementare de ordine publica au fost depasite. Fortele de exceptie actioneaza numai in situatiile si in conditiile prevazute de lege. Ca institutie centrala a puterii constitutionale si componenta principala a sistemului de aparare, Ministerul Apararii Nationale este autoritatea
administratiei publice de specialitate care exercita atributiile prevazute de lege, in domeniul apararii nationale, pentru garantarea suveranitatii, independentei, unitatii statale, integritatii teritoriale a tarii si democratiei constitutionale.

Atributiile ordinii publice

Atributiile ordinii publice din Romania sunt grupate pe segmente de activitate ce cuprind urmatoarele sarcini principale:

a) atributii privind asigurarea respectarii legilor, ordinii si linistii publice:

asigura apararea integritatii corporale si libertatii persoanelor, a

avutului public si privat, a celorlalte drepturi si interese legitime ale cetatenilor, ale gruparilor sociale si ale statului;

organizeaza si coordoneaza paza bunurilor si a obiectivelor de importanta deosebita, a misiunilor diplomatice si asigura desfasurarea normala a adunarilor si manifestarilor publice;

asigura si mentine ordinea publica si urmareste respectarea regulilor de convietuire sociala;

organizeaza activitatea pentru prevenirea si combaterea faptelor ilicite , pentru urmarirea, prinderea si tragerea la raspundere a infractorilor;

exercita controlul privind regimul armelor, munitiilor si materialelor explozive, ale produselor si substantelor toxice, radioactive si stupefiantelor;

organizeaza supravegherea si controlul circulatiei rutiere, tine evidenta conducatorilor de autovehicule si autovehiculelor;

asigura tinerea evidentei populatiei si eliberarea actelor de identitate a cetatenilor romani, precum si a strainilor care domiciliaza ori au resedinta in Romania;

coordoneaza activitatea de prevenire, neutralizare si lichidare a actelor elementelor teroriste si de diversiune pe teritoriul Romaniei.

b) atributii privind prevenirea si stingerea incendiilor:

asigura emiterea normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor;

asigura avizarea proiectarii, omologarii si fabricarii mijloacelor tehnice destinate prevenirii si stingerii incendiilor;

asigura interventia pompierilor militari si a celorlalte forte si mijloace care participa la stingerea incendiilor. organizeaza controlul documentelor de trecere a frontierei de stat de organizeaza si asigura activitatea de eliberare a actelor de trecere a frontierei de stat a Romaniei;

catre persoane si mijloace de transport in punctele de control pentru trecerea frontierei;

organizeaza, indruma si controleaza tinerea evidentei strainilor aflati pe teritoriul Romaniei.

d) atributii cu privire la arhivele statului :

organizeaza, indruma si controleaza activitatea privind constituirea, evidenta selectionarea, pastrarea, conservarea si folosirea documentelor din Fondul arhivistic national;

asigura constituirea si dezvoltarea Bancii de date si informatii a arhivelor si retelei nationale automatizate de informare si documentare arhivistica;

asigura pregatirea si specializarea cadrelor pentru activitatea in domeniul arhivelor si participa la lucrarile organismelor internationale de profil.

e) atributii privind paza si supravegherea frontierei de stat:

executa paza si supravegherea frontierei de stat a Romaniei, impiedica trecerile ilegale peste granita, contrabanda, controlul si intretinerea semnelor de frontiera;

actioneaza pentru descoperirea, retinerea si cercetarea persoanelor care savarsesc infractiuni ori contraventii la regimul juridic al frontierei de stat;

supravegheaza apele nationale si spatiul aerian al Romaniei.

f) alte atributii:

organizeaza incadrarea aparatului cu personal militar activ si de rezerva, precum si cu salariati civili;

asigura dotarea cu materiale si mijloace tehnice necesare si stabileste normele de dotare si consum pentru armament, munitie si tehnica de lupta;

conduce si indruma invatamantul militar, asigura intr-o conceptie unitara, perfectionarea pregatirii de specialitate a ofiterilor, subofiterilor si salariatilor civili;

elaboreaza si fundamenteaza Bugetul de venituri si cheltuieli, asigura finantarea unitatilor, coordoneaza si controleaza activitatea economico- financiara a ordonatorilor de credite secundari si tertiari. ( in ordinea publica) Incepand cu anul 1990, politia si-a elaborat propriul Program de reforma pentru a raspunde marilor deziderate ale procesului de transformare a societatii romanesti si pentru a deveni un organism al statului de drept, capabil sa asigure respectarea legii, apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor.

Finantarea ordinii publice in statele dezvoltate

Intr-o lume vesnic schimbatoare si atat de complexa, fortele de ordine isi stabilesc prioritatile si perspectivele, intrucat 'a nu-ti forma o imagine viitoare asupra modului de organizare si a locului de dirijare a resurselor inseamna, pur si simplu, abandonarea problemelor principale'.

In toate statele au fost intreprinse masuri deosebite pentru dotarea fortelor de ordine cu mijloace materiale specifice indeplinirii misiunilor. Ministri de interne din aceste state au dus adevarate 'batalii' cu politicienii pentru a demonstra marele pericol pe care-l reprezinta criminalitatea in general, crima organizata si terorismul in special, pentru securitatea nationala a tarilor lor si pentru obtinerea de fonduri financiare cere sa asigure garantia ca fortele de ordine pot lupta impotriva acestui flagel.

Aceste demersuri au fost necesare pe de o parte, pentru ca nici un stat nu si-a stabilit prin buget suficiente fonduri pentru ordinea publica, apararea nationala si deci intarirea fortelor specifice fiind considerate obiective mai importante si de actualitate. Pe de alta parte, rata criminalitatii a crescut intr-un ritm alarmant, infractorii profitand din plin de sumele importante de bani murdari vehiculati in actiunile lor. Fortele de ordine publica, beneficiare de resurse limitate, nu au reusit sa tina pasul cu acestia in ceea ce priveste dotarea si metodele specifice de actiune. In ultimii 10-15 ani, in intreaga lume a crescut numarul actiunilor violente la care au participat mase mari de cetateni si carora fortele de ordine au trebuit sa la faca fata, pentru mentinerea lor sub control ori pentru restabilirea ordinii atunci cand s-au produs grave tulburari.

Specialistii americani considera ca 'indiferent de cat de receptiv este un guvern, nici un buget pentru ordinea publica nu va fi niciodata suficient si, ca atare, este greu de anticipat daca vreodata un stat isi va putea realiza o structura de ordine interioara cu dotare corespunzatoare care sa aiba o eficienta asa cum si-o doresc cetatenii in lupta impotriva infractionalitatii.'

Organele de aparare a ordinii publice nu pot suporta diminuarile alocatiilor bugetare, concomitent cu sporirea volumului si calitatii serviciilor prestate.

Pentru a obtine rezultate de buna calitate, cu incadrarea in restrictii bugetare, in toate statele s-au cautat solutii de imbunatatire a finantarii organelor de aparare a ordinii publice.

In continuare se vor prezenta aceste aspecte pe exemplul: Germaniei, S.U.A, Belgiei, Marii Britanii, Israelului si Canadei.

Caracteristicile structurale ale statului german, dau sistemului politiei germane un caracter singular ce nu poate fi comparat cu cele din alte tari europene. in urma capitularii regimului hitlerist, la 8 mai 1945, autoritatile aliate de ocupatie au procedat la restructurarea in profunzime a administratiei de stat. Autoritatile de ocupatie, cu deosebire cele franceze si engleze, incercau sa reproduca in zona de ocupatie modelul politienesc din tarile lor. Pas cu pas, controlul politiei a fost retrocedat autoritatilor germane, dar modelul de organizare in fiecare 'land' si-a pastrat amprenta pusa de aliatul care a ocupat zona respectiva.

Caderea regimului comunist din fosta R.D.G. a condus la dizolvarea Ministerului Securitatii de Stat, cu un efectiv de 85000 de cadre, a Ministerului Administratiei si Internelor si a Politiei. inlocuirea acestora cu structurile specifice Germaniei de Vest reprezinta o consecinta logica a statutului de unificare din anul 1990. Conducerea politiei a fost transferata catre landurile nou create: Saxonia, Saxonia-Anhalt, Turingen, Brandenburg, Maklenburg-Pomerania. Organele federale, cum sunt: Politia Federala pentru Combaterea Criminalitatii, Politia de Frontiera, Biroul Federal de Protectie a Constitutiei si-au marit zona de competenta asupra intregului teritoriu al statului german reunit.

Comparativ cu anii '70, cand bugetul politiei era in crestere, in prezent se inregistreaza o reducere a acestuia si implicit, o limitare drastica in ce priveste crearea de noi posturi.

Pe cap de locuitor, la nivelul anului 2004, cheltuielile cu politia se ridica la 224 Euro. in proportie de 91% aceste cheltuieli sunt suportate de bugetele 'landurilor'.

In S.U.A aplicarea legilor federale intra in sarcina ministerelor create de Congres, ai caror conducatori sunt numiti de presedinte si confirmati de Senat si formeaza un consiliu numit 'Cabinet' al presedintelui. Din acesta fac parte 14 ministere precum : Ministerul Apararii, al Afacerilor Externe, al Justitiei, al Muncii, de Interne etc. Ministerele sunt impartite in sectoare, departamente, birouri si servicii.

Ministerul de Interne spre deosebire de majoritatea statelor lumii, raspunde pentru majoritatea suprafetei terenurilor publice detinute de stat si resursele naturale din S.U.A. Pe plan international, ministerul administreaza programe pe teritorii apartinand S.U.A, situate in afara granitelor continentale.

Guvernul federal actioneaza prin institutiile sale, ministerele executive precum si prin numeroase agentii federale, cu responsabilitati in asigurarea functiilor guvernului si economiei.

Finantarea politiei se realizeaza din bugetele locale. Pregatirea politistilor se face prin cursuri speciale, neexistand licee sau scoli de politie, iar recrutarea politistilor se face din randul personalului civil care are stagiul militar satisfacut. Avand in vedere faptul ca finantarea politiei se face din bugetele locale, grila de salarizare pentru personalul politiei difera de la stat la stat. Din bugetul federal se finanteaza Biroul Federal de Investigatii si academiile de politie.

In Belgia, structura ordinii publice include si politia comunala. Prin legea comunala din 1986 se precizeaza ca fiecare comuna dispune de un corp de politie comunala. Misiunile politiei comunale constau in asigurarea respectarii legilor si regulamentelor, mentinerea ordinii publice si protectia persoanelor. Legea comunala confirma principiile autonomiei locale si, prin acesta, primarul este considerat seful Politiei locale si dispune de puterea necesara pentru directionarea tuturor activitatilor legate de politie. Nivelul de salarizare al politiei comunale precum si celelalte cheltuieli sunt stabilite de consiliile comunale si se suporta din bugetele localitatilor respective. Pentru imbunatatirea dotarii cu echipament a politiei comunale, in anul 1986, la nivel central s-a instituit un fond de securitate. Prin gestionarea acestui fond la nivel central puterea centrala incearca sa armonizeze necesarul fondurilor pentru echipament cu disponibilitatile bugetelor locale. [96]

In Marea-Britanie sunt 52 forte de politie, organizate pe baze locale. La sfarsitul anului 1996, fortele de politie din Marea-Britanie erau formate din aproape 150000 functionari, iar cele ale Politiei din Irlanda de Nord numarau peste 8200. Fiecare serviciu de politie are colaboratori voluntari, care indeplinesc activitatile de politie in timpul liber, fara plata, activand in special, ca auxiliari ai fortelor active. Colaboratorii voluntari simbolizeaza legatura care exista intre fortele de politie si comunitatea in slujba careia se afla. Ei poarta uniforme, au aceleasi prerogative ca ofiterii de politie si indeplinesc un numar mare de atributii. Chiar daca nu primesc salariu, li se achita unele cheltuieli si compensatii. [96]

Circa 51% din bugetul politiei este asigurat de Guvern, procentele ramase fiind acoperite din surse locale.

Incepand cu anul 1995-1996, bugetul politiei este elaborat prin intocmirea unui proiect de buget denumit "apreciere standard", si reprezinta nivelul maxim al cheltuielilor pentru a mentine un standard inalt al serviciilor oferite contribuabililor -membrii ai comunitatilor locale. Consilierii locali stabilesc taxele asupra proprietatilor pana la finele lunii februarie ale fiecarui an. Din taxele pe proprietati stabilite de consilieri o cota parte stabilita pentru raportarea alocarii in sume absolute de 49% la volumul taxelor, se repartizeaza politiei pentru completarea surselor de finantare.

Cheltuielile de capital constau in achizitionarea de bunuri (cladiri, proprietati, vehicule si echipament). Cheltuielile de capital sunt controlate de Trezorerie, care aloca fiecarei forte de politie anual un buget de cheltuieli.

Sursele cheltuielilor de capital sunt urmatoarele:

alocatia guvernamentala de 51% din "aprecierea standard " platibila in rate, in functie de realizarea programului de dotari;

incasari din vanzarile de bunuri aflate in proprietatea politiei. Prin lege, numai 25% din suma obtinuta prin valorificarea bunurilor aflate in proprietatea politiei poate fi utilizata pentru achizitionarea altor bunuri, restul de 75% se foloseste pentru plata datoriilor sau imprumuturilor;

imprumuturi - Trezoreria ofera fonduri suplimentare politiei, fonduri ce pot fi utilizate numai in anumite scopuri, iar la finele anului nu pot fi reportate in anul urmator; veniturile bugetului politiei din contributia comunitatilor locale;

"schema intrare - iesire" - cand bunurile existente sunt inlocuite cu altele mai performante este permisa utilizarea intregii sume obtinute din valorificari fara a mai pune deoparte 75% pentru plata imprumuturilor.

In vederea asigurarii echilibrului intre resursele si cheltuielile de capital, autoritatile politienesti urmaresc mentinerea unui control permanent asupra proprietatilor pe care le detin. Se urmareste vanzarea surplusului de pamant si proprietati, crescand astfel incasarile din vanzarea de capital, ceea ce a condus la renuntarea la imprumuturile oferite de Trezorerie. [95]

Ministerul Politiei din Israel are atributii in urmatoarele trei domenii principale: siguranta publica, respectarea si aplicarea legislatiei, serviciile peninteciare. Scopul urmarit de Ministerul Politiei se realizeaza prin :

conceperea strategii si tacticii de implementare a politicii ministerului, precum si supravegherea indeplinirii acestora;

luarea si aplicarea hotararilor; alocarea resurselor si supravegherea modului de folosire a acestora;

coordonarea activitatilor in cadrul ministerului, promovarea cooperarii intre minister si agentiile publice private.

Ponderea principala la constituirea surselor bugetului politiei israeliene o constituie alocatiile guvernamentale in proportie de 87,4%, precum si faptul ca sunt atrase in bugetul politiei venituri din activitati autofinantate in proportie de 9,3%, care constau in principal din prestarea de servicii la diversi clienti, paza, prestarea de catre politisti a unor activitati extraprofesionale aprobate de conducerea politei, puncte alimentare si automate pentru servitul bauturilor racoritoare. in ceea ce priveste destinatia fondurilor, se constata ca ponderea mare este detinuta de cheltuielile aferente platii salariilor personalului (72,6%) in cazul de referinta este vorba de 27.000 politisti activi precum si a pensiilor, datorita aducerii nivelului de salarizare al politistilor la cel al personalului din armata.

Costul politiei publice in Canada este de ordinul a 5 miliarde de dolari pe an. in aceasta tara, se urmareste obtinerea unor rezultate cat mai bune, dar cu resurse limitate, o mai buna repartizare a sarcinilor intre sectoare. Pentru aceasta se actioneaza in urmatoarele directii:

cresterea numarului organismelor de securitate privata, concomitent cu intrarea lor in competitie cu serviciile politiei publice, in proportie de doi la unu;

recrutarea de civili care ar putea sa faca munca de politie mai eficienta din punct de vedere al costurilor; de exemplu in Montreal, in mai multe cartiere rezidentiale exista servicii de securitate care patruleaza pe strazi;

transmiterea catre organismele de securitate privata a unor parti din responsabilitatile in materie de supraveghere politieneasca sub directa coordonare a serviciilor de politie publica care joaca rolul de mijlocitor si consilier al initiativelor comunitare pentru reducerea criminalitatii;

regionalizarea serviciilor de politie, in sensul trecerii efectivelor de politie spre cartierele mai populate sau unde rata criminalitatii este mai ridicata.

Din cele prezentate, se poate spune ca, in majoritatea statelor, fortele de ordine sunt in subordinea ministerelor de interne si sunt coordonate centralizat pentru aplicarea legii.

Fiecare stat si-a creat si perfectionat structuri cu sarcini in domeniul ordinii publice in functie de propria sa dezvoltare istorica. Ordinea publica este intr-o stransa legatura cu rezultatele in planul nivelului de trai si al gradului de civilizatie dintr-o tara. in tari ca S.U.A, Germania, Marea-Britanie, Israel, Canada, dezvoltarea economiei nationale a permis dotarea fortelor de ordine cu mijloace de transport si de lupta specifice dintre cele mai performante, acordarea unor drepturi salariale si intreprinderea de masuri de protectie sociala deosebite, care au contribuit la cresterea eficientei muncii lucratorilor de politie.

In tarile in care guvernele nu inteleg ca pregatirea si dotarea fortelor de ordine este o conditie a apararii democratiei, a asigurarii legalitatii si a sigurantei civile normale, se produc tulburari cu escaladarea violentei, care genereaza crize nationale grave, cu efecte in toate planurile, in mod deosebit in plan economic, social si politic. Guvernele isi propun strategii in domeniul ordinii publice, iar ministerele specializate elaboreaza si pun in practica programe pentru asigurarea logistica a fortelor respective, in deplina concordanta cu fondurile la dispozitie.

In aproape toate statele cu o democratie avansata si cu o economie dezvoltata si stabilizata exista preocupari pentru imbunatatirea sistemului de finantare a organelor de aparare a ordinii publice, concretizate in urmatoarele directii:

completarea veniturilor bugetelor serviciilor de politie prin atragerea unor surse diferite, altele decat alocatiile bugetare cum ar fi:

vanzarea unor active ce apartin politiei;

desfasurarea unor activitati autofinantate.

aparitia unor servicii de politie private finantate in exclusivitate din resursele ce apartin beneficiarilor directi;

permanenta preocupare pentru limitarea cheltuielilor, reducerea cheltuielilor cu

dotarile costisitoare, cu reparatiile curente si capitale ale sediilor, blocarea temporara si uneori definitiva a posturilor vacante ca urmare a trecerii in rezerva sau demisionarii unor ofiteri de politie;

reducerea aparatului functionaresc prin trecerea unor activitati din competenta fortelor de ordine la administratia publica locala(eliberarea si evidenta documentelor de identitate, pasapoarte, permise de conducere a autoturismelor, paza unor obiective,prevenirea si stingerea incendiilor etc.).In activitatea de asigurare logistica a fortelor de ordine, se tine seama, in toate tarile, de cateva reguli importante:

functionarii de politie trebuie sa aiba asigurata o anumita tinuta, insigne ori alte insemne cunoscute si respectate de cetatenii tarii; sa se asigure dotarea individuala, conform atributiilor functionale , a tuturor functionarilor de politie cu armament, munitie, alte materiale specifice de lupta de mare eficienta;

mijloacele de transport si de transmisiuni sa le asigure o mare mobilitate, sa fie performante incat sa constituie o contrapondere la cele folosite de infractori;

informatica sa se utilizeze in toate domeniile pentru a creste operativitatea fortelor de ordine si a reduce la minim sansele infractorilor de a se sustrage rigorilor legii;

prin dotare sa se asigure protectia functionarilor de politie impotriva riscurilor specifice meseriei la care se expun;

se incearca solutii pentru ca logistica fortelor de ordine sa se asigure de catre organe specializate, degrevand comandantii (sefii) de aceasta activitate deosebit de importanta, sacaitoare, cu efecte mari asupra moralului functionarilor de politie; toate tarile se straduiesc sa-si doteze fortele de ordine cu mijloace si materiale necesare fabricate pe plan national, masura care se dovedeste ca este mai economica si nu duce la o anumita dependenta de import Normele de dotare sunt diferite de la o tara la alta, in raport de structurile organizatorice, de misiunile fiecarei formatiuni ori ale fiecarui functionar, precum si de particularitatile ce decurg din traditiile fortelor de ordine si ponderea faptelor infractionale cu care se confrunta.