Contabilitate

Index » legal » Contabilitate
» ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA PRIVIND STOCURILE

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA PRIVIND STOCURILE

ANALIZA ECONOMICO FINANCIARA PRIVIND STOCURILE

Analiza economico-financiara presupune efectuarea unui diagnostic al starii de performanta economica, astfel incat la incheierea exercitiului contabil se are in vedere identificarea punctelor tari si slabe ale intreprinderii.

Atat analiza pe plan intern (de pe pozitia societatii comerciale), cat si cea externa (de pe pozitia unor parteneri economici si financiar-bancari) au ca obiectiv determinarea rentabilitatii, a riscului si a valorii intreprinderii.

Analiza financiara urmareste sa puna in evidenta modalitati de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza de bilant), cat si a treptelor de acumulare baneasca, de rentabilitate ale activitatii firmei (obiectiv al analizei pe baza contului de Profit si Pierdere).

Sursa de date pentru analiza financiara o constituie documentele contabile de sinteza, respectiv: bilantul, contul de Profit si Pierdere si anexele.

Bilantul sintetizeaza starea patrimoniala la un moment dat, in timp ce contul de Profit si Pierdere sintetizeaza rezultatul fluxurilor economice si financiare de intrare, prelucrare si iesire pe perioada analizata.

Informatia comuna a ambelor documente de sinteza este profitul net / pierderea ca o reflectare a rentabilitatii intreprinderii si a noii stari patrimoniale a acesteia.

1. ANALIZA ECHILIBRULUI

ECONOMICO - FINANCIAR (FR NFR TN)

Datele necesare analizei echilibrului economico - financiar se preiau din bilantul patrimonial, care presupune regruparea posturilor de Activ si Pasiv dupa criterii de lichiditate si exigibilitate, devenind astfel un bilant functional.

Din punct de vedere financiar, elementele de Activ reprezinta alocari de fonduri banesti in vederea constituirii unei structuri de productie adecvate. Elementele de Activ sunt structurate dupa gradul crescator de lichiditate. In cadrul Activelor circulante, care sunt mai lichide decat Activele imobilizate, un loc important il ocupa stocurile cu grade diferite de lichiditate in functie de natura Activelor circulante constitutive, de pozitia lor in cadrul ciclului de exploatare (materii prime, produse in curs de fabricatie, marfuri etc.).

Astfel, stocurile materiale se impart in trei categorii in functie de natura lor si de activitatea firmei:

stocuri curente

1) stoc util

stocuri de siguranta

Aceste stocuri, trebuiesc reconstituite permanent pentru a nu pune in pericol activitatea intreprinderii.

2) stocuri de speculatie - a caror existenta este legata de variatiile

asteptate in evolutia preturilor (arbitraj intre detinerea fie de bunuri, fie de bani).

Pasivele reflecta, din punct de vedere financiar, sursele de provenienta a capitalurilor proprii si imprumutate; aceste surse fiind grupate dupa gradul crescator de exigibilitate.

Schematic, bilantul functional (financiar) se prezinta astfel:

ALOCARE DE RESURSE

NEVOI

Nevoi

stabile Resurse

stabile

Echil. Echil.

t. l. t.l.

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ---------

Nevoi Resurse

temporare temporare

Echil. Echil.

t. sc. t. sc

BILANT FINANCIAR

Structura bilantului financiar pune in evidenta doua reguli ale finantarii:

nevoile permanente (stabile) se vor finanta din resursele permanente (stabile) si in special din capitalurile proprii;

nevoile temporare (ciclice) se vor acoperi din resursele temporare.

Aceste reguli evidentiaza structura echilibrului financiar pe cele doua

cai de finantare: echilibrul financiar pe termen lung si cel pe termen scurt. Nerespectarea regulilor conduce la o stare de dezechilibru financiar.

In cazul in care resursele permanente sunt mai mari decat nevoile permanente, firma dispune de o marja de siguranta, de un surplus de sursa stabila, degajat de ciclul de finantare a investitiilor. Aceasta marja este cunoscuta sub denumirea de fond de rulment net global (FRNG), determinat pe baza bilantului functional.

FRNG este influentat de urmatorii factori:

profit / pierdere;

distribuirea dividendelor;

noi aporturi ale actionarilor;

investitii noi in imobilizari;

alti factori.

Se folosesc o serie de indicatori pentru aprecierea FRNG si anume cei

mai importanti sunt:

FRNG

viteza de rotatie a FRNG = x 360

rata de finantare a activelor din exploatare pe seama FRNG:

FRNG

x 100 AE = Active din exploatare

Fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung, cat si a echilibrului pe termen scurt.

In functie de datele din bilantul financiar, fondul de rulment poate fi pozitiv sau negativ.

Fondul de rulment determinat pe baza bilantului patrimonial se poate calcula prin doua modalitati:

1.Cand fondul de rulment reflecta surplusul de capital permanent care

poate fi utilizat pentru nevoile temporare:

FR = Kp - Ai

Kp = capital permanent

Ai = active imobilizate

Fondul de rulment poate sa provina din capitaluri proprii si atunci avem de-a face cu un Fond de Rulment propriu, sau din capitaluri imprumutate (datorii pe termen mediu si lung), cunoscut sub denumirea de Fond de Rulment imprumutat sau strain.

In situatia unui fond de rulment imprumutat, surplusul de capital permanent este realizat, in exclusivitate, pe seama resurselor imprumutate si de aceea nu se poate vorbi de o autonomie financiara a intreprinderii.

In acest caz, fondul de rulment reflecta corelatia dintre lichiditatea

Activelor circulante si exigibilitatea datoriilor pe termen scurt

FR = Ac - DTS

Ac = Active circulante

DTS = Datorii pe termen scurt

Astfel, fondul de rulment permite aprecierea riscului de incapacitate de plata pe termen scurt.

Inregistrarea unui Fond de Rulment negativ reflecta un deficit de capital permanent in raport cu nevoile permanente. Aceasta situatie nefavorabila pentru activitatea si chiar viata intreprinderii este consecinta unui dezechilibru financiar dat de finantarea nevoilor permanente pe seama unor resurse temporare, contrar celor 2 principii de finantare.

Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezinta excedentul de nevoi temporare fata de resurse temporare posibil de mobilizat. Acest indicator reprezinta suma necesara finantarii decalajelor care se produc intre fluxurile reale si fluxurile de trezorerie.

Nevoia de fond de rulment, la fel ca fondul de rulment se poate determina pe baza datelor din bilantul patrimonial sau pe baza bilantului functional. Nevoia de fond de rulment patrimonial reprezinta diferenta dintre Activele circulante, exclusiv disponibilitatile banesti si datoriile pe termen scurt, exceptand creditele pe termen scurt.

Astfel, nevoia de fond de rulment patrimonial este dat de urmatoarea relatie de calcul:

Obligatiile pe termen scurt se refera la acele obligatii fata de furnizori, salariati, bugetul de stat, etc., cunoscute si sub denumirea de datorii de exploatare.

NFR = Alocari temporare - Surse temporare

Pe baza bilantului functional, nevoia de fond de rulment se determina astfel:

Nevoia de fond de rulment este compusa din nevoia de fond rulment din exploatare (NFRE) si nevoia de fond de rulment din afara exploatarii (NFRAE).

Nevoia de fond de rulment din exploatare se determina ca diferenta intre necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de exploatare. Aceasta diferenta reprezinta expresia realizarii echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri ale exploatarii.

Cand nevoia de fond de rulment este pozitiva poate fi consecinta incetinirii incasarilor si urgentarii platilor.

Nevoia de fond de rulment pozitiva reflecta existenta unui surplus de nevoi ciclice (temporare) in raport cu resursele temporare posibil de mobilizat.

Nevoia de fond de rulment negativ evidentiaza surplusul de resurse temporare in raport cu nevoile temporare si poate fi consecinta accelerarii rotatiei Activelor circulante si a angajarii de datorii cu scadente mai mari. Aceasta situatie este intalnita, in general, la intreprinderile care desfasoara activitate de comert.

Acest surplus este o resursa de finantare si nu o nevoie, deci ea nu trebuie finantata, ci acesta (excedentul) finanteaza fondul de rulment si poate degaja si o trezorerie pozitiva.

Atat in cazul fondului de rulment, cat si al nevoii fondului de rulment se impune determinarea vitezei de rotatie prin cele doua forme ale ei.

- nr. rotatii =

Pentru FR FR

- durata unei rotatii = x 360

(in zile) CA

Pentru NFR - nr. rotatii =

NFRE

- durata ( in zile) = x 360

Viteza de rotatie a fondului de rulment si nevoii fondului de rulment este o variabila - cheie in functie de care se face estimarea sintetica a fondului de rulment, respectiv nevoia fondului de rulment, pentru intervalul de prognoza.

Variatia nevoii fondului de rulment este un element esential care este luat in calculul fluxurilor de disponibilitati al firmei. Intre DNFR si fluxul de disponibilitati exista o relatie de inversa proportionalitate, cu alte cuvinte daca se inregistreaza o scadere a nevoii fondului de rulment, atunci trezoreria neta va avea o evolutie crescatoare.

Trezoreria neta (TN) exprima corelatia dintre fondul de rulment si nevoia fondului de rulment. Astfel, trezoreria neta se poate determina pe baza bilantului functional prin urmatoarea relatie:

TN = FR - NFR

O trezorerie neta pozitiva este rezultatul intregului echilibru financiar al firmei. Daca exercitiul financiar s-a incheiat cu profit, excedentul monetar, ca expresie reala a profitului, trebuie sa fie plasat in conditii rentabile, lichidabile si sigure.

Inregistrarea unei trezorerii nete negative evidentiaza un dezechilibru financiar la incheierea exercitiului financiar, iar deficitul monetar a fost acoperit prin noi credite pe termen scurt. In aceasta situatie, se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare a capitalurilor, prin negocierea mai multor surse de capital (credite de trezorerie, credite de scont si altele).

Pentru exemplificarea corelatiei fondului de rulment - nevoii fondului de rulment - trezoreriei nete se folosesc date din bilantul contabil al firmei STAR COM S.R.L. pe doi ani (1999 si 2000).


BILANT SIMPLIFICAT la 31.12.2000 (1999) - mii lei -
ACTIV		2000	PASIV
Activ imobilizat Activ circulant: stocuri creante lichiditati	60 51.768	3.193 32360	1. Capitaluri proprii 2. Datorii exploatare
	51.549 19 200	288.274 2.332 33.754	1. Capitaluri proprii 2. Datorii exploatare
TOTAL	51.828	327.553	TOTAL

FR = Ac - DTS

FR99 = 51.768.000 - 3800.000 = 16.968.000 lei

FR₀₀ = 32360.000 - 272.428.000 = 51.932.000 lei

DFR = FR₀₀ - FR99 = 396000 lei

NFR = (Stocuri +Creante) - Datorii exploatare

NFR99 = 51.568.000 - 3800.000 = 16.768.000 lei

NFR₀₀ = 290.606.000 - 272.428.000 = 18.178.000 lei

DNFR = NFR₀₀ - NFR99 = 1.410.000 lei

TN = FR - NFR

TN99 = 16.968.000 - 16.768.000 = 200.000 lei

TN₀₀ = 51.932.000 - 18.178.000 = 33.75000 lei

DTN = TN₀₀ - TN99 = 33.55000 lei

Stiind ca: CA1999 = 87307.000 lei si CA₂₀₀₀ = 3.527.185.000 lei

Viteza de rotatie pentru FR:

CA FR

VR = Dz = x 360

FR CA

87307.000

VR99 = = 51,53 rot./an; Dz99 = 6,99 zile

16.968.000

3.527.185.000

VR₀₀ = = 67,92 rot/an; Dz₀₀ = 5,3 zile

51.932.000

Viteza de rotatie a NFR:

VR99 = = 52,14 rot/an; Dz99 = 6,9 zile

16.768.000

3.527.185.000

VR₀₀ = = 194,04 rot/an; Dz₀₀ = 1,86 zile.

18.178.000

Comparativ cu anul 1999, in anul 2000 firma a realizat un excedent de fond de rulment in valoare de 396000 lei provenit din capitaluri proprii.

Aceasta crestere a fondului de rulment reflecta alocarea tuturor acumularilor nete ale exercitiului anterior in cresterea activelor circulante (mai ales a stocurilor).

Concomitent cu aceasta se inregistreaza si o crestere a nevoii fondului de rulment in valoare de 1.410.000 lei, ceea ce reprezinta o situatie normala pentru intreprindere, deoarece aceasta (firma) aplica o politica de investitii privind stocurile.

Astfel, se constata o accelerare a rotatiei fondului de rulment cu 16,39 rot/an, adica o diminuare a duratei unei rotatii cu 1,69 zile; similara este si viteza de rotatie a nevoii fondului de rulment, numai ca in acest caz, creste mult mai repede decat fondul de rulment.

Cresterea fondului de rulment este consecinta cresterii vanzarilor de marfuri implicit, creste si nevoia de finantare a stocurilor, adica a necesarului de fond de rulment aferent exploatarii.

Pentru a vedea in ce masura se finanteaza Activele circulante si nevoia fondului de rulment pe seama fondului de rulment, analiza economico-financiara utilizeaza urmatorii indicatori:

Finantarea Activelor circulante din fondul de rulment:

x 100

16.968

1999: x 100 = 32,78%

51.768

51.932

2000: x 100 = 16,01%

32360

Se observa o scadere a finantarii Activelor circulante cu 16,77% ca urmare a finantarii unei nevoi de fond de rulment superioare, comparativ cu exercitiul anterior (1999).

Rata de finantare a nevoii fondului de rulment pe seama fondului de rulment:

x 100

NFR

16.968

1999: x 100 = 101,19%

16.768

51.932

2000: x 100 = 285,69%

18.178

Datorita cresterii nevoii fondului de rulment, finantarea pe seama fondului de rulment creste cu 184,5% fata de anul 1999.

Rata de finantare a stocurilor din fondul de rulment:

x 100

Stocuri

Pentru ca fondul de rulment acopera o parte mai mica din Activele circulante, automat scade si finantarea stocurilor cu 14,9% comparativ cu exercitiul financiar 1999.

Pe ansamblu, se constata o situatie favorabila a activitatii intreprinderii, tinand cont de politica practicata de aceasta, precum si accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor, care reprezinta 88,89% din activele circulante ale firmei STAR COM .

Volumul stocurilor intreprinderii este dependent de doi factori si anume: cifra de afaceri si viteza de rotatie a stocurilor. Stocurile sunt cu atat mai lichide cu cat pot fi transformate mai repede in bani. Viteza de rotatie marcheaza starea de lichiditate si se poate exprima in numar de zile sau in numar de rotatii.

Viteza de rotatie este un indicator de eficienta, in care se reflecta toate schimbarile intervenite in activitatea de exploatare si cea financiara. Acest indicator sintetizeaza aspecte legate de desfasurarea procesului de aprovizionare, de reducere a costurilor si scurtarea perioadei de desfacere si incasare a marfurilor.

Pentru caracterizarea vitezei de rotatie, in practica economica se folosesc 2 indicatori:

Acest raport indica numarul de rotatii necesare pentru reinnoirea stocurilor in cursul exercitiului financiar.

Timpul poate fi de 360 zile, 180 zile sau 90 zile, in functie de perioada pentru care se face calculul.

Durata unei rotatii in zile reflecta numarul de zile necesar pentru rotatia stocului mediu.

Pentru o apreciere corecta a vitezei de rotatie trebuie realizata analiza in dinamica, precum si analiza factoriala a acesteia.

Astfel, pentru analiza dinamicii vitezei de rotatie a stocurilor se folosesc datele de la societatea STAR COM SRL:

Din analiza efectuata rezulta o crestere a volumului cifrei de afaceri intr-un ritm mai accelerat decat cresterea volumului stocurilor de marfuri (situatie data de raportul dinamic ICA/ISt).

Se observa o accelerare a vitezei de rotatie a stocurilor in 2000, comparativ cu 1999. Aceasta situatie reflecta reinnoirea stocurilor de marfuri la perioade de timp mai scurte (- 2,27 zile). Pentru determinarea duratei stocajului se utilizeaza urmatoarea relatie de calcul:

Este foarte importanta determinarea duratei stocajului (DSt) pentru asigurarea ritmica a procesului economic, evitand astfel o ruptura intre aprovizionare-desfacere.

In general, accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor este consecinta cresterii ritmului vanzarilor, ce determina o reducere a marimii stocurilor.

Astfel, accelerarea vitezei de rotatie are o influenta pozitiva asupra profitului, prin sporirea veniturilor din vanzarea marfurilor, precum si a ratei de rentabilitate.

Pentru o analiza completa a vitezei de rotatie este necesara si o analiza factoriala a acesteia.

Astfel, pentru analiza factoriala se foloseste modelul vitezei de rotatie ca durata (in zile).

Se constata o micsorare a duratei de rotatie cu 1,11 zile, ce are ca efect o eliberare de capital in valoare de 10.875.000 lei. Aceasta situatie duce la cresterea profitului net.

Accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor s-a datorat cresterii cifrei de afaceri intr-un ritm superior sporii stocurilor de marfuri.

cresterea cifrei de afaceri cu 303% determinand micsorarea duratei unei rotatii cu 13,88 zile;

marirea stocurilor medii cu 279% a avut ca efect incetinirea vitezei de rotatie, respectiv a duratei (in zile) cu 12,77 zile.

Pentru accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor trebuie redus stocul pana la o anumita limita care nu afecteaza buna desfasurare a activitatii intreprinderii.

Viteza de rotatie este un indicator foarte important pentru firma, deoarece modificarea acesteia are ca efect fie o eliberare de capital, fie o imobilizare de capital, in functie de numarul de rotatii pe an.

Modificarea vitezei de rotatie poate influenta indirect mai multi indicatori valorici, cum ar fi: cheltuielile financiare privind dobanzile, rezultatul financiar, profitul net etc.