Etapele unei misiuni de audit public intern

Etapele unei misiuni de audit public intern

Misiunea de audit este definita ca o sarcina separata si identificabila, care se finalizeaza prin emiterea de catre auditor a unui punct de vedere sau a unei opinii consemnate intr-un raport, asupra indeplinirii unor obiective clare si bine determinate, aferente entitatii auditate.

Dupa opinia unor specialisti, o misiune de audit cuprinde urmatoarele etape:

a) Etapa preliminara, in care auditorul culege informatii despre entitate, evalueaza preliminar sistemul de control intern, defineste obiectivele detaliate ale auditului, evalueaza resursele necesare auditarii si stabileste calendarul de lucru.

In aceasa etapa, auditorul trebuie:

- sa identifice aspectele importante ale mediului in care entitatea isi desfasoara activitatea (organigrama, responsabilitatile, obiectivele entitatii, cadrul legal, rezultatele);

- sa analizeze riscurile asociate;

- sa stabileasca semnificatia problemelor ce vor fi auditate, clarificand obiectivele misiunii;

- sa identifice probele ce-i sunt necesare pentru atingerea obiectivelor misiunii de audit;

- sa realizeze o documentare atenta a rezultatelor de auditat;

- sa se consulte cu entitatea auditata despre constatarile rezultate din etapa preliminara.

b) Etapa de planificare, care consta in elaborarea unui plan de audit intocmit pe baza informatiilor etapei preliminare si intocmirea unui program de audit necesar pentru implementarea planului general de audit.

c) Etapa de lucru este cea in care se colecteaza si se evalueaza probele de audit si se emit unele concluzii initiale intr-un raport provizoriu.

d) Etapa raportarii, consta in redactarea rezultatelor si proiectarea concluziilor, recomandarilor si propunerilor.

e) Etapa de post-raportare, care consta in supravegherea impactului pe care il are asupra entitatii auditate.

Daca in auditul financiar aceste etape pot fi extinse, pentru realizarea auditului public intern fondul de timp este mai redus deoarece activitatile auditabile sunt numeroase si misiunile de audit trebuie planificate cel putin o data la 3 ani pentru fiecare activitate, planificarea misiunilor de audit public intern depinzand si de numarul auditorilor din cadrul serviciului (compartimentului) de audit. Astfel, etapei pregatitoare si celei de planificare li se va acorda timp mai putin, acordandu-se o importanta mai mare etapei de lucru astfel incat concluziile, recomandarile si/sau propunerile sa reflecte realitatea.

Cu toate acestea, orice auditor trebuie sa planifice misiunea de audit astfel inc@t aceasta sa fie indeplinita in conditii de economicitate, eficienta, eficacitate si la termenul stabilit.

Planificarea misiunii de audit consta in construirea unei strategii generale si abordari detaliate cu privire la natura, durata si gradul de cuprindere preconizat.

Trebuie precizat ca, desi in planul de audit se prevede durata unei misiuni, aceasta poate dura mai mult sau mai putin decat a fost stabilita initial, in functie de obiectele auditabile. Astfel, o misiune planificata a se finaliza in termen de 30 de zile poate fi finalizata in doar 20 de zile iar o alta,  planificata a se finaliza in termen de 45 de zile poate fi finalizata in 60 de zile. In primul caz, urmeaza a se intocmi ordinul de serviciu pentru urmatoarea misiune iar in cel de-al doilea caz misiunea de audit se va prelungi.

 O viziue globala asupra procesului de audit public intern este prezentata in tabelul nr.2:

Tabel nr.2

MISIUNEA DE AUDIT PUBLIC INTERN

(Sursa - Monitorul Oficial nr.130 bis din 27 februarie 2003)

2.1. Pregatirea misiunii de audit public intern

Initierea auditului

Etapa de pregatire deschide misiunea de audit si necesita o buna cunoastere de catre auditori a entitatii auditate, deoarece trebuie stiut unde pot fi gasite informatiile si de la cine trebuie cerute.

Aceasta etapa se poate defini ca perioada in timpul careia se vor efectua toate lucrarile pregatitoare inainte de a trece la actiune.

Dupa propria opinie, desi in Normele metodologice privind exercitarea activitatii de audit public intern primul document mentionat la etapa de pregatire a misiunii de audit este 'Ordinul de serviciu' urmat de 'Declaratia de independenta' si in final de 'Notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern',  consider ca este necesar ca acestea sa fie intocmite intr-o alta ordine, respectiv:

1. Notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern deoarece aceasta este intocmita cu 15 zile inainte de declansarea misiunii. Aceasta perioada de 15 zile poate permite celor vizati sa mentioneze in scris , in cazuri deosebite, daca misiunea nu poate avea loc in perioada mentionata in notificare din diferite motive (lipsa personalului direct implicat in activitatile sau operatiunile ce urmeaza a fi auditate, efectuarea unor activitati, operatiuni sau rapotarea unor situatii urgente de catre intreg personalul anterior mentionat etc.). In acest caz, ca si in situatia in care nu se poate efectua un control planificat intr-o anumita perioada la un agent economic din anumite cauze, misiunea de audit poate fi efectuata intr-o alta perioada a anului respectiv. Prin urmare, nu ar mai fi necesar sa se intocmeasca declaratie de independenta si ordin de serviciu;

2. Declaratia de independenta deoarece pot interveni anumite incompatibilitati ale auditorilor desemnati a efectua misiunea respectiva. Astfel, cei aflati in asemenea situtii pot fi inlocuiti cu alti auditori sau desemnati sa efectueze o alta misiune din Planul anual de audit dar in asemenea masura incat sa nu afecteze fondul de timp anual necesar pe fiecare auditor pentru efectuarea misiunilor;

3. Ordinul de serviciu deoarece acesta este documentul care initiaza efectiv misiunea de audit public intern si in care este specificata si echipa de audit.

Ordinul de serviciu

In conformitate cu pct.8 a Partii II din Normele generale privind exercitarea activitatii de audit public intern publicate in Monitorul Oficial nr.130 bis din 27.02.2003, ordinul de serviciu se intocmeste de seful compartimentului de audit public intern, pe baza planului anual de audit public intern aprobat de conducatorul entitatii publice. Ordinul de serviciu reprezinta mandatul de interventie dat de catre compartimentul de audit public intern.

Ordinul de serviciu repartizeaza sarcinile de serviciu auditorilor interni, astfel incat acestia sa poata demara misiunea de audit. El se prezinta sub forma a cateva randuri pentru a defini obiectivele si domeniul de aplicare.

Acesta se inregistreaza la compartimentul (serviciul) de audit public intern si se fac copii pentru fiecare membru al echipei de auditori, fiecare auditor luand la cunostinta de sarcinile repartizate.

Model - Document nr.1:

Entitatea publica

Nr. .. Data ..

ORDIN DE SERVICIU

In conformitate cu prevederile si cu Planul anual de audit public intern, se va efectua o misiune de audit public intern la in perioada .. Scopul misiunii de audit este .. iar obiectivele acesteia sunt ..

Mentionam ca se va efectua un audit de . Echipa de audit public intern este formata din urmatorii auditori ..

Conducatorul Compartimentului de audit public intern,

Declaratia de independenta

Independenta auditorilor interni selectati pentru realizarea unei misiuni de audit public intern, trebuie declarata. In acest sens fiecare auditor intern trebuie sa intocmeasca o declaratie de independenta.

Scopul declaratiei este de a demonstra independenta auditorilor fata de entitatea/structura auditata.

In vederea desemnarii auditorilor interni pentru efectuarea misiunii de audit public intern vor fi verificate incompatibilitatile personale ale acestora. Astfel, un auditor nu va fi desemnat acolo unde exista incompatibilitati personale, doar daca repartizarea lui este imperios necesara, fiind furnizata in acest sens o justificare din partea conducatorului Compartimentului de audit public intern. Daca in timpul efectuarii misiunii de audit apare o incompatibilitate, reala sau presupusa, auditorii sunt obligati sa informeze de urgenta conducerea.

De altfel, conform Normelor aplicabile compartimentului de audit public intern si auditorilor interni, 'auditorilor interni nu trebuie sa li se incredinteze misiuni de audit public intern in sectoarele de activitate in care acestia au detinut functii sau au fost implicati in alt mod. Aceasta interdictie se poate ridica dupa trecerea unei perioade de 3 ani.'

Declaratia de independents completata de auditori va fi verificata si aprobata de catre seful serviciului (compartimentului) de audit public intern. Inainte de a o aproba acesta identifica incompatibilitatile semnalate de auditori si stabileste modalitatea in care acestea pot fi atenuate.

Model - Document nr.2:

DECLARATIE DE INDEPENDENTA

Entitatea publica.

A fi completat de catre auditori, inclusiv consultantii:

Numele.  Data .

Misiunea de audit public intern ..

Auditor,

Conducator Compartiment de audit public intern,

Pagina a doua a declaratiei de independenta, completata de catre seful de serviciu, va cuprinde urmatoarele elemente:

Entitatea publica

1. Incompatibilitati personale (se trec din pagina anterioara)

2. Pot fi negociate/diminuate incompatibilitatile?

Daca da, explicati cum anume

Data si semnatura

Notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern

Compartimentul de audit public intern notifica entitatea/structura auditata cu 15 zile inainte de declansarea misiunii de audit public intern, despre scopul, principalele obiective, durata acesteia, precum si despre faptul ca pe parcursul misiunii vor avea loc interventii la fata locului al caror program va fi stabilit ulterior, de comun acord.

Se intentioneaza ca prin notificarea entitatii/structurii auditate sa se asigure desfasurarea corespunzatoare a procedurilor de audit.

Auditorii pregatesc adresa catre partile interesate in vederea transmiterii acesteia iar conducatorul compartimentului de audit verifica si semneaza adresa de notificare.

Adresei de notificare i se da un numar de inregistrare la secretariat si este transmit sa entitatii/structurii auditate.

Model Document nr.3:

NOTIFICAREA PRIVIND DECLARAREA MISIUNII

DE AUDIT PUBLIC INTERN

Catre Partile interesate

De la Conducatorul Compartimentului de audit public intern

Ref Denumirea misiunii de audit public intern

Stimate(`)..

In conformitate cu Planul anual de audit public intern, urmeaza ca in perioada de .. sa efectuam o misiune de audit public intern cu tema la .. (numele entitatii/structurii auditate).

Auditul va examina responsabilitatile asumate de catre (numele entitatii/structurii auditate) si va determina daca aceasta isi indeplineste obligatiile sale intr-un mod eficient si efectiv.

Va vom contacta ulterior pentru a stabili de comun acord o sedinta de deschidere in vederea discutarii diverselor aspecte ale misiunii de audit, cuprinzand:

- prezentarea principalelor obiective ale misiunii de audit public intern;

- programul interventiei la fata locului;

- scopul misiunii de audit public intern;

- alte aspecte.

Pentru o mai buna intelegere a activitatii dumneavoastra, va rugam sa ne puneti la dispozitie urmatoarea documentatie necesara:

Daca aveti unele intrebari privind aceasta actiune, va rog sa contactati pe (numele auditorului) sau pe mine.

Cu stima  Data

Conducatorul Compartimentului de audit public intern

Colectarea si prelucrarea informaiilor

Colectarea informatiilor

Cunoasterea domeniului auditabil il ajuta pe auditor sa se familiarizeze cu entitatea/structura auditata.

Colectarea este, in fapt, pregatirea informatiilor in vederea efectuarii analizei de risc si pentru identificarea informatiilor necesare, fiabile, pertinente si utile pentru a atinge obiectivele misiunii de audit public intern.

In aceasta etapa auditorii interni solicita si colecteaza informatii cu caracter general despre entitatea/structura auditata. Aceste informatii trebuie sa fie utile pentru a atinge urmatoarele scopuri:

a) identificarea principalelor elemente ale contextului institutional si socio-economic in care entitatea/structura auditata isi desfasoara activitatea;

b) cunoasterea organizsrii entitatii/structurii auditate, a tehnicilor sale de lucru si a diferitelor nivele de administrare, conform organigramei;

c) identificarea punctelor cheie ale functionarii entitatii/structurii auditate si ale sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabila a punctelor tari si slabe;

d) identificarea si evaluarea riscurilor cu incidenta semnificativa;

Informatiile pe baza carora se fundamenteaza concluziile, opiniile auditorului sunt probele/documentele justificative. Ele trebuie sa fie:

- suficiente (informatii cantitative suficiente pentru ca auditorul sa poata sa indeplineasca bine munca si calitativ impartiale, astfel incat pot fi considerate fiabile);

- pertinente (informatiile corespund cu exactitate obiectivelor auditului);

- cu un cost de obtinere rezonabil (informatiile au un cost de obtinere proportional cu rezultatul pe care auditorul urmareste sa-l obtina).

Prelucrarea informatiilor

Prelucrarea informatiilor consta in:

a) analiza structurii/entitatii auditate si activitatii sale (organigrama, regulamente de functionare, fise ale posturilor, circuitul documentelor);

b) analiza cadrului normativ ce reglementeaza activitatea entitatii/structurii auditate;

c) analiza factorilor susceptibili de a impiedica buna desfasurare a misiunii de audit public intern;

d) analiza rezultatelor controalelor precedente;

e) analiza informatiilor externe referitoare la entitatea/structura auditata.

In vederea colectarii si prelucrarii informatiilor auditorii efectueaza urmatoarele:

- identifica legile si regulamentele aplicabile entitatii/structurii auditate;

- obtin organigrama, regulamentele de functionare, fise ale posturilor, proceduri scrise ale entitatii/structurii auditate;

- identifica personalul responsabil;

- identifica circuitul documentelor;

- obtin exemplare ale rapoartelor de audit anterioare;

- aduna date statistice asupra performantei pentru a-i sprijini in faza de analiza a riscului;

- se familiarizeaza cu activitatea entitatii/structurii auditate.

Conducatorul Compartimentului de audit public intern revede documentatia si organizeaza o sedinta pentru identificarea obiectivelor auditabile si a criteriilor de analiza de risc. Reevalueaza stabilirea obiectivelor, a scopului auditului si a metodologiei, dupa caz.

Identificarea obiectelor auditabile

Obiectul auditabil

Obiectul auditabil reprezinta activitatea elementara a domeniului auditat, ale carei caracteristici pot fi definite teoretic si comparate cu realitatea practica.

Etapele identificarii obiectelor auditabile

Identificarea obiectelor auditabile se realizeaza in 3 etape:

1) detalierea fiecarei activitati in operatii succesive descriind procesul de la realizarea acestei activitati pana la inregistrarea ei (circuitul auditului);

2) definirea pentru fiecare operatiune in parte a conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca din punct de vedere al controalelor specifice si al riscurilor aferente (ce trebuie sa fie evitate);

3) determinarea modalitatilor de functionare necesare pentru ca entitatea sa atinga obiectivul si sa elimine riscul.

Lista centralizatoare a obiectelor auditabile

Lista centralizatoare a obiectelor auditabile, definite sub aspectele caracteristicilor specifice si ale riscurilor asociate, constituie suportul analizei riscurilor.

Exemplu -Document nr.4:

MINISTERUL FINAN|ELOR PUBLICE

AGEN|IA NA|IONAL~ DE ADMINISTRARE FISCAL~

DIREC|IA GENERAL~ A FINAN|ELOR PUBLICE

JUDE|UL BR~ILA

Serviciul Control ]i Audit Public Intern

LISTA CENTRALIZATOARE A OBIECTELOR AUDITABILE

la Serviciul Control Fiscal Persoane Fizice din cadrul

Administraiei Finanelor Publice a municipiului Br`ila

1. Programarea controlului fiscal

2.Avizararea codului fiscal

3. Desfasurarea controlului fiscal

4. Intocmirea actelor de control

5. Intocmirea proceselor-verbale de constatare si santtionare a contraventiilor

6. Respectarea metodologiei de efectuare a controlului reglementata de O.G. nr.70/1997

7. Respectarea metodologiei de intocmire a actelor de control conform legislatiei fiscale

8. Verificarea contabilitatii agentilor economici

9. Verificarea modului de inregistrare a veniturilor si cheltuielilor in evidenta

10. Respectarea prevederilor legale privind aplicarea amenzilor

11. Verificarea actelor de control

12. Identificarea persoanelor care desfasoara activitati clandestine

13. Declararea reala a veniturilor de catre contribuabili

14. Solutionarea cererilor de rambursare T.V.A.

15. Solutionarea sesizarilor si reclamatiilor

16. Solutionarea contestatiilor

Auditori:

Analiza riscurilor

' Riscul este amenintarea ca un eveniment sau o actiune sa aiba un impact defavorabil asupra capacitatii intreprinderii de a-si indeplini cu succes obiectivele'.

Componentele riscului sunt:

- probabilitatea de aparitie;

- nivelul impactului, respectiv gravitatea consecintelor si durata acestora.

Conform Normelor generale privind exercitarea activitatii de audit public intern, in Partea II - Normele metodologice privind misiunea de audit public intern - la punctul 8.6.1. riscul este definit astfel:

Riscul reprezinta orice eveniment, actiune, situatie sau comportament cu impact nefavorabil asupra capacitatii entitatii publice de a realiza obiectivele. Dupa cum se observa, definiaia este asemanatoare cu cea anterior mentionata.

Conform acelorasi norme, riscurile sunt categorisite dupa cum urmeaza:

a) Riscuri de organizare (neformalizarea procedurilor): lipsa unor responsabilitati precise; insuficienta organizare a resurselor umane; documentatia insuficienta, neactualizata;

Exemplu: La Serviciul Administrare Mari Contribuabili, al Directiei Metodologie si Administrarea Veniturilor Statului din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice judetul Braila, riscurile de organizare sunt:

- fluctuatia de personal in cadrul serviciului;

- neocuparea tuturor posturilor prevazute in schema serviciului.

b) Riscuri operationale: neinregistrarea in evidentele contabile; arhivare necorespunzatoare a documentelor justificative; lipsa unui control asupra operatiilor cu risc ridicat;

Exemplu: La serviciul mentionat in exemplul anterior riscurile operationale sunt:

- modificarea foarte des a programului de evidenta pe platitori;

- programul informatic nu reflecta toate datele solicitate in structura;

- nedepunerea declaratiilor de impozite si taxe in mod corespunzator

c) Riscuri financiare: plati nesecurizate, nedetectarea operatiilor cu risc financiar;

Exemplu: La acelasi serviciu, din exemplele anterioare, riscurile financiare sunt:

- indicarea de conturi eronate in dispozitiile de plata;

- netransmiterea de catre trezorerie a platilor neclarificate;

- distribuirea sumelor de catre lichidator pentru recuperare de la unitatile aflate in procedura de reorganizare sau faliment

d) Riscuri generate de schimbarile legislative, structurale, manageriale etc.

La punctul 8.6.2. din normele mentionate 'Analiza riscului reprezinta o etapa majora in procesul de audit public intern, care are drept scopuri:

a) sa identifice daca, controalele interne sau procedurile entitatii/structurii auditate pot preveni, elimina sau minimiza pericolele;

b) sa evalueze structura/evolutia controlului intern al entitatii/structurii auditate.'

Dupa opinia domnului Jacques Renard, demersul auditului intern este o abordare in functie de riscuri deoarece aprecierea efectuata de auditor presupune ca acesta si-a indreptat atentia cu prioritate asupra zonelor celor mai sensibile si, pentru a face acest lucru, le-a identificat. Dar pentru a realiza aceasta identificare, nu trebuie pretinsa nici dezvoltarea unei stiinte a riscului, nici punerea la dispozitia auditorilor interni a instrumentelor savante si complexe de masurare a impactului si a frecventei.

Exista tipologii de clasificare a riscurilor in functie de natura si de impactul lor dar, acestea reprezinta instrumente de reflectie aflate la dispozitia auditorilor. Prin urmare, nu trebuie acordata o importanta deosebita identificarii riscurilor.

Totusi, nu trebuie neglijat faptul ca masurarea riscului este un instrument de planificare al misiunilor de audit la doua niveluri:

- la nivelul analizei globale in cadrul careia sunt apreciate riscurile intregii entitati;

- la nivelul analitic, in cadrul caruia riscurile sunt apreciate sarcina cu sarcina, pentru activitatea obiectului misiunii de audit.

De altfel, analiza riscurilor reprezinta un punct de pornire in elaborarea tabelului 'puncte tari si puncte slabe'.

Aprecierea unui risc are la baza doua estimari:

- gradul de gravitate al pierderii care poate sa rezulte ca urmare a riscului (sau al consecintelor directe si indirecte);

- probabilitatea ca riscul sa revins (notiune cuantificata formal).

Riscurile potentiale se pot concretiza in recomandari de audit, aceastea depinzand de rezultatele de la controalele, testarile si verificarile anterioare.

Punctele forte si punctele slabe se exprima calitativ si cantitativ in functie de rezultatele asteptate si de conditiile de obtinere a acestora.

Un punct forte sau un punct slab trebuie sa fie exprimat in functie de un obiectiv de control intern sau de o caracteristica urmarita, pentru a asigura buna functionare a entitatii/structurii auditate sau atingerea unui rezultat scontat. Din activitatea desfasurata in timpul colectarii si prelucrarii informatiilor, auditorii procedeaza astfel

: - pregatesc o lista centralizatoare a obiectelor auditabile;

- identifica amenintarile (riscurile) asociate acestor operatiuni/activitati;

- stabilesc criteriile de analiza a riscurilor;

- stabilesc ponderea fiecarui criteriu al riscului;

- stabilesc nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat;

- stabilesc punctajul total al criteriului utilizat;

- claseaza riscurile pe baza punctajelor totale obtinute;

- ierarhizeaza operatiunile activitatilor ce urmeaza a fi auditate, respectiv elaboreaza 'Tabelul puncte tari si puncte slabe';

- transmit 'Tabelul puncte tari si puncte slabe' si constatarile facute catre conducatorul Compartimentului de audit public intern;

Conducatorul Compartimentului de audit public intern organizeaza o sedinta pentru identificarea obiectivelor de audit si a criteriilor de analiza de risc. Reevalueaza stabilirea obiectivelor, a scopului auditului si a metodologiei, dupa caz si avizeaza 'Tabelul puncte tari si puncte slabe' si Fisele de Constatare si Analiza a Problemelor initiate pentru fiecare control potential.

Fazele analizei riscurilor sunt urmatoarele:

a) analiza activitatii entitatii/structurii auditate;

b) identificarea si evaluarea riscurilor inerente, respectiv a riscurilor, de eroare semnificativa a activitatilor entitatii/structurii auditate, cu incidenta asupra operatiilor financiare;

c) verificarea existentei controalelor interne, a procedurilor de control intern, precum si evaluarea acestora;

d) evaluarea punctelor slabe, cuantificarea si impartirea lor pe clase de risc.

Auditorii interni trebuie sa integreze in procesul de identificare si evaluare a riscurilor semnificative si pe cele depistate in cursul altor misiuni.

Masurarea riscurilor depinde de probabilitatea de aparitie a riscului si de gravitatea consecintelor evenimentului. Pentru realizarea masurarii riscurilor se utilizeaza drept instrumente de masurare, criteriile de apreciere.

Criteriile utilizate pentru masurarea probabilitatii de aparitie a riscului sunt:

a) aprecierea vulnerabilitatii entitatii;

Probabilitatea de aparitie a riscului variaza de la imposibilitate la certitudine si este exprimata pe o scara de valori pe trei nivele:

- probabilitate mica;

- probabilitate medie;

- probabilitate mare.

Pentru a efectua aprecierea, auditorul va examina toti factorii cu incidenrta asupra vulnerabilitatii domeniului auditabil, cum ar fi:

- resursele umane;

- complexitatea prelucrarii operatiilor;

- mijloacele tehnice existente.

Vulnerabilitatea se exprima pe trei nivele:

- vulnerabilitate redusa;

- vulnerabilitate medie;

- vulnerabilitate mare.

Vulnerabilitatea va fi intotdeauna mare in prezenta unor zone considerate ca prezentand riscuri potentiale ridicate.

Exemplu: La Serviciul Administrare Mari Contribuabili, al Directiei Metodologie si Administrarea Veniturilor Statului din cadrul D.G.F.P. judetul Braila, probabilitatea de aparitie a riscului este mica iar vulnerabilitatea sistemului este redusa, avand in vedere numarul relativ mic al contribuabililor mari ce se administreaza in cadrul serviciului auditat iar personalul poseda, in general, experienta in exercitarea sarcinilor de serviciu specifice.

b) Aprecierea controlului intern

La sfarsitul fiecarei misiuni auditorii formuleaza un rationament, o apreciere despre calitatea controlului intern al unitatii sau al sistemului auditat.

Aprecierea controlului intern se face pe baza unei analize a calitatii controlului intern al entitatii, pe trei nivele: - control intern corespunzator;

- control intern insuficient;

- control intern cu lipsuri grave.

Aceasta reflectie facuta la finele fiecarei misiuni de audit ia putin timp, este generala, referindu-se la ansamblul misiunii de audit si este rezultatul unei dezbateri comune intre auditori.

Conform Normelor generale privind exercitarea activitatii de audit public intern,

Controlul intern este

SLAB

w        conducerea si/sau personalul demonstreaza o atitudine necooperanta si nepasatoare cu privire la conformitate, pastrarea dosarelor, sau reviziile externe.

w        auditurile anterioare sau studiile preliminare au descoperit probleme deosebite.

w        analiza dezvaluie ca nu sunt in functiune tehnici de control adecvate si suficiente.

w        procedurile de control intern lipsesc sau sunt putin utilizate.

POTRIVIT

w        conducerea si personalul demonstreaza o atitudine cooperanta cu privire la conformitate, pastrarea dosarelor si reviziilor externe.

Auditurile anterioare sau studiile preliminare au descoperit anumite probleme, dar conducerea a luat masuri de remedire si a raspuns satisfacator la recomandarile auditului.

w        analiza arata ca sunt in functiune tehnici de control adecvate si suficiente.

PUTERNIC

w        conducerea si personalul demonstreaza o atitudine constructiva, existand preocuparea de a anticipa si inlatura problemele.

w        auditurile anterioare si studiile preliminare nu au descoperit nici un fel de probleme.

w        analiza arata ca sunt in functiune numeroase si eficiente tehnici de control intern.

w        procedurile sunt bine sustinute de documente.

Exemplu: In cadrul serviciului auditat (Serviciul Administrare Mari Contribuabili) controlul intern se realizeaza prin verificarea operatiunilor de catre o  persoana care si coordoneaza activitatea, fara a avea repartizate societati, pentru a nu fi implicata in inregistrarea operatiunilor.

Avand in vedere ghidul de evaluare a controlului intern, se mentioneaza urmatoarele:

- conducerea si personalul serviciului auditat manifesta o atitudine cooperanta cu privire la indeplinirea masurilor controalelor anterioare ale Curtii de Conturi;

- auditarile anterioare au evidentiat unele probleme (activitatea serviciului fiind in curs de organizare la acea data) care in mare parte au fost remediate;

- din analiza efectuata rezulta ca sunt aplicate tehnici de control suficiente.

Auditorii apreciaza controlul intern drept 'potrivit'.

Masurarea gravitatii consecintelor evenimentului (nivelul impactului)

Nivelul impactului reprezinta efectele riscului in cazul producerii sale si se poate exprima pe o scara valorica pe trei nivele:

1. impact scazut; 

2. impact moderat;

3. impact ridicat.

(Sursa - Norme proprii privind exercitarea activitatii de audit public intern in cadrul Ministerului Finantelor Publice)

 Metoda - model de analiza a riscurilor

Normele metodologice exemplifica efectuarea analizei riscurilor prin parcurgerea urmatorilor pasi:

a) identificarea (listarea) operatiilor/activitatiilor auditabile, respectiv a obiectelor auditabile. In aceasta faza se analizeaza si se identifica activitatile/operatiile precum si interdependentele existente intre acestea, fixandu-se perimetrul de analiza;

b) identificarea amenintarilor, riscurilor inerente posibile, asociate acestor operatiuni/activitati, prin determinarea impactului financiar al acestora;

c) stabilirea criteriilor de analiza a riscului. Aici se recomanda utilizarea urmatoarelor criterii: aprecierea controlului intern, aprecierea cantitativa si aprecierea calitativa;

d) stabilirea nivelului riscului pentru fiecare criteriu, prin utilizarea unei scari de valori pe trei nivele, astfel:

d1) pentru aprecierea controlului intern:control intern corespunzator - nivel 1; control intern insuficient - nivel 2; control intern cu lipsuri grave - nivel 3;

d2) pentru aprecierea cantitativa: impact financiar slab - nivel 1; impact financiar mediu - nivel 2; impact financiar important - nivel 3;

d3) pentru aprecierea calitativa: vulnerabilitate redusa - nivel 1; vulnerabilitate medie - nivel 2; vulnerabilitate mare - nivel 3.

e) stabilirea punctajului total al criteriului utilizat (T). Se atribuie un factor de greutate si un nivel de risc fiecarui criteriu. Produsul acestor doi factori da punctajul pentru criteriul respectiv iar suma punctajelor pentru o anumita operatie/activitate auditabila conduce la determinarea punctajului total al riscului operatiei/activitatii respective. Punctajul total al riscului se obtine utilizand formulele:

n

T= i=1 P(i) x N(i)

Unde:

P(i) = ponderea riscului pentru fiecare criteriu;

N(i) = nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat;

sau

T = N1 x N2 x.x Ni, unde

N= nivelul riscurilor pentru fiecar criteriu utilizat

 f) clasarea riscurilor, pe baza punctajelor totale obtinute anterior, in: risc mic, risc mediu, risc mare;

g) ierarhizarea/operatiunilor activitatiilor ce urmeaza a fi auditate, respectiv elaborarea tabelului puncte tari si puncte slabe. Tabelul punctelor tari si punctelor slabe prezinta sintetic rezultatul evaluarii fiecarei activitati/operatiuni/teme analizate si permite ierarhizarea riscurilor in scopul orientarii activitatii de audit public intern, respectiv stabilirea tematicii in detaliu.

Tabelul nr.3 prezinta in partea stanga rezultatele analizei riscurilor (domeniile/obiectele auditabile, obiectivele specifice, riscuri, indicatori si indici), iar in partea dreapta opinia si comentariile auditorului intern.

Tabel nr.3

(Sursa - Monitorul Oficial nr.130 bis din 27 februarie 2003)

Studiu de caz referitor la analiza riscurilor este prezentat in anexele nr.1 si nr.2.

Elaborarea programului de audit public intern

Elaborarea tematicii in detaliu

Tematica in detaliu cuprinde totalitatea domeniilor/obiectelor de auditat selectate (obiectivele de indeplinit), este semnata de seful compartimentului de audit public intern si adusa la cunostinta principalilor responsabili ai entitatii/structurii auditate in cadrul sedintei de deschidere.

Exemplu -Document nr.5:

Serviciul Control ]i Audit Public Intern

Tematica in detaliu

pentru auditarea activitatii desfasurate de Serviciul controtrol fiscal

din cadrul Directiei Control Fiscal

1. Programul de activitate - intocmirea si modul de realizare al acestuia; repartizarea personalului in echipe de control in vederea realizarii sarcinilor si lucrarilor; instruirea si indrumarea personalului.

2. Colaborarea cu celelalte servicii din cadrul Directiei Control Fiscal sau din alte structuri ale directiei generale, pe linia promovarii unor relatii de serviciu si crearea mediului propice pentru realizarea in termen si de calitate a sarcinilor stabilite.

 3. Procedurile de lucru ale serviciului auditat. Simplificarea si rationalizarea acestora in vederea cresterii eficientei utilizarii capacitatilor de control fiscal, a operativitatii si calitatii lucrarilor realizate.

4. Verificarea realitatii declaratiilor fiscale; corectitudinea si exactitatea indeplinirii conform legii a obligttiilor fiscale de catre contribuabili si stabilirea penalitatilor de intarziere pentru neplata in termen a acestora.

5. Verificarea contribuabililor privind respectarea dispozitiilor legale de organizare si desfasurare a activitatilor economice producatoare de venituri impozabile sau pentru identificarea bunurilor sau surselor impozabile. Verificarea modului de respectare a prevederilor legislatiei contabile si fiscale; confiscarea, in conditiile legii, a bunurilor sustrase de la plata impozitelor si taxelor precum si sumele in lei si valuta dobandite ilicit.

6. Organizarea si efectuarea verificarilor privind modul de aplicare a prevederilor legale referitoare la constituirea, organizarea si determinarea obligatiilor fiscale la societatile comerciale din domeniul jocurilor de noroc, producatori sau importatori de alcool, cafea, tutun, precum si cei ce comercializeaza bauturi alcoolice.

7. Incasarea operativa a sumelor stabilite in sarcina contribuabililor ca diferente de impozite si taxe.

8. Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor si penalitatilor prevazute de legile fiscale.

9. Organizarea si conducerea evidentei rezultatelor actiunilor de control si urmarirea modului de realizare la termen a masurilor stabilite prin actele de control.

SEF SERVICIU,

Programul de audit public intern

Programul de audit este un document intern de lucru al Compartimentului de audit public intern, care se intocmeste in baza tematicii detaliate. Cuprinde, pe fiecare obiectiv din tematica detaliata, actiunile concrete de efectuat necesare atingerii obiectivului, precum si repartizarea acestora pe fiecare auditor intern.

Scopul elaborarii programului de audit este asigurarea conducatorului Compartimentului de audit public intern ca au fost luate in considerare toate aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit public intern si asigurarea repartizarii sarcinilor si planificarea activitatilor, de catre supervizor.

Exemplu -Document nr.6:

Serviciul Control ]i Audit Public Intern

PROGRAM DE AUDIT

Denumirea misiunii: Modul de desfasurare a activitatii Serviciului control fiscal 2

Perioada supusa auditului

Aprobat de: sef serviciu Atanasiu Octav  Data