CONTABILITATE - FINANTE

 

           

I. sistemul de organizare procesuala

           

            Organizarea este nemijlocit subordonata atingerii obiectivelor provizionate, circumscrise firmei, constituind un mijloc esential pentru realizarea lor.

            Ca urmare a procesului de previziune se stabileste un sistem de obiective, care se refera atat la ansamblul activitatilor firmei, cat si la componentele sale.

            Obiectivele reprezinta caracterizari calitative si/sau cantitative ale scopurilor urmarite la firma. Obiectivele se pot imparti in mai multe categorii, in functie de sfera de cuprindere si in functie de importanta:

·         Obiectivele fundamentale: exprima principalele scopuri urmarite de un agent economic in ansambul sau. Acestea se refera la perioade mai indelungate, au un caracter sintetic si integrator.

·         Obiectivele derivate de gradul I: care se deduc nemijlocit din obiectivele fundamentale, a caror realizare implica o parte apreciabila din procesele de munca desfasurate in unitate.

·         Obiectivele derivate de gardul II: se deduc direct din obiectivele derivate de gradul I, caracterizate printr-o definire mai concreta si prin implicarea in realizarea lor a unor procese de munca restranse, de regula cu aceleasi caracteristici esentiale.

·         Obiectivele specifice: sintetizeaza utilitatea unor lucrari sau actiuni care contribuie la realizarea obiectivelor derivate. De exemplu,stabilirea consumurilor de materii prime si materiale pentru produse noi din societatile comerciale.

·         Obiectivele individuale: concretizeaza obiectivele specifice la nivelul persoanelor. Stabilirea consumurilor de materii prime si materiale pentru produsele noi de tip 'x' de catre economistul 'y' de exemplu.

           

            In functie de continut, organizarea firmei imbraca doua forme principale:

Ø      organizarea procesuala

Ø      organizarea structurala

II. organizarea procesuala

            Prima forma de organizare, organizarea procesuala,  consta in esenta, in stabilirea principalelor categorii de munca, a proceselor necesare realizarii ansamblului de obiective ale firmei. Rezultatul organizarii il reprezinta in principal functiunile, activitatile, atributiile si sarcinile.

            Functiunile firmei:

·         cercetare - dezvoltare

·         comerciala

·         de productie

·         financiar - contabila

·         de personal

·         de marketing

II.1. Functiunea de cercetare - dezvoltare

            Caracteristica esentiala a firmelor moderne o reprezinta amploarea fara precedent a proceselor consacrate crearii si implementarii noului in tehnica, economie si management. Principala cauza a acestei adevarate mutatii o constituie progresul stintifico- tehnic contemporan.

            Ansamblul problemelor privitoare la activitatile de cercetare - dezvoltare dobandesc noi dimensiuni si aplicatii, atat teoretice, cat si practice. Fireste, in abordarea lor, punctul de plecare il constituie insasi definirea functiunii de cercetare - dezvoltare.

            Prin aceasta functiune se desemneaza ansamblul activitatilor desfasurate in intreprindere prin care se concepe si se implementeaza procesul stiintifico - tehnic.

            De retinut ca procesul stiintifico - tehnic este abordat in sens larg, considerandu-se ca se refera la toate tipurile de proces din firma. Ca urmare, in cadrul firmelor de cercetare - dezvoltare deosebim trei activitati principale:

·         previzionare

·         conceptie tehnica

·         organizare

II.1.1. Activitatea de previzionare a functionarii si dezvoltarii firmei

            Activitatea de previzionare consta in elaborarea proiectelor, strategiilor si politicilor firmei. Aceste previzionari sunt concretizate in prognoze si planuri, in defalcarea pe perioade si principalele subdiviziuni organizatorice si in urmarirea realizarii lor.

            Atributiile principale de previziune:

-          elaborarea prognozelor

-          elaborarea proiectelor strategiei de ansamblu

-          elaborarea proiectelor politicii de ansamblu

-          participarea la elaborarea de politici pe domenii

-          urmarirea indeplinirii prevederilor strategiei, politicilor si raportarea rezultatelor esalonului

-          organizarea evidentei capacitatilor de productie

-          analiza folosirii capacitatilor de productie

-          elaborarea si aplicarea de solutii in vederea cresterii gradului de utilizare a capacitatilor de productie, mentinerea compartimentelor de conceptie tehnica si a specialistilor buni in cadrul lor, premisa a existentei si dezvoltarii pe termen lung

            In conditiile tranzitiei la economia de piata principalele directii de perfectionare a conceperii si operationalizarii acestei activitati, in special in societatile comerciale publice, sunt:

-          fundamentarea functionarii si dezvoltarii pe baza de strategii si politici globale

-          situarea pe primul plan in previzionare a factorilor economici, atat in ceea ce priveste obiectivele, cat si modalitatile si resursele

-          reorientarea modului de elaborare si a continutului previziunilor de la prioritatea acordata productiei la situarea pe primul plan al cunoasterii si luarii in considerare a cerintelor pietei

-          fundamentarea functionarii si dezvoltarii  firmei pe o viziune pe termen lung, ce serveste la baza previziunile pe termen mediu si scurt cu caracter operational

II.1.2. Activitatea de conceptie tehnica

            In cadrul acestei activitati se include ansamblul cercetarilor aplicative si dezvoltarilor cu caracter tehnic efectuate in cadrul firmei.

            Cercetarile aplicative includ acele cercetari menite sa asigure satisfacerea unor necesitati ale firmei, care implica un aport stiintific original, deci noi cunostinte, ce nu modifica insa principiile si legile consacrate din domeniile respective.

            Spre deosebire de cercetarile aplicative, dezvoltarile se rezuma la aplicarea in conditii specifice firmei, a unor concepte, metode, cunostinte deja insusite si utilizate, prin care se asigura realizarea unora dintre obiectivele acestora.

            Activitatea de conceptie se caracterizeaza, in principal, in:

·         Conceperea si asimilarea de produse noi si modernizate: Frecventa si amploarea acestor procese sunt in continua crestere, consecinta fireasca a reducerii ciclului de viata a produselor, a amplificarii uzurii morale si a racordarii Romaniei la evolutiile internationale.

·         Conceperea si implementarea de tehnologii noi si modernizate: Amploarea crescanda a acestei componente de baza a activitatii de conceptie tehnica este generata de aceleasi cauze principale, ca si innoirea produselor.

            Firmele exercita un ansamblu de atributii pentru realizarea acestor  actiuni in bune conditii:

-          elaborarea de studii, cercetari, documentatii si proiecte pentru asimilarea de produse noi si modernizate

-          elaborarea de studii, cercetari, documentatii pentru inlocuirea si perfectionarea tehnologiei de fabricatie

-          aplicarea in productie a rezultatelor studiilor si cercetarilor

-          informarea si documentarea tehnologico - stiintifica a firmei

-          stabilirea propunerilor de masuri pentru dezvoltarea bazei materiale a cercetarii stiintifice si dezvoltarii proprii 

            In contextul specific al tranzactiei la economia de piata realizarea unei activitati de conceptie tehnica eficienta implica actionarea in urmatoarele directii prin:

-          mentinerea compartimentelor de conceptie tehnica a specialistilor buni in cadrul lor, premisa a existentei si dezvoltarii pe termen lung

-          imprimarea unui pronuntat caracter previzional activitatilor de conceptie tehnica pe baza luarii in considerare a curbei ciclului de viata, a principalelor produse si tehnologii folosite prin prisma evolutiilor contextuale nationale si internationale

-          accelerarea ritmului de generare si operationalizare a produselor si tehnologiilor noi si modernizate in cadrul firmelor

II.1.3. Organizarea

            Organizarea reuneste ansamblul proceselor de elaborare, adaptare si introducere de noi concepte si tehnici cu caracter organizatoric, in calitatea sa de activitate principala a firmei.

            Specific firmelor moderne este extinderea proceselor organizatorice cu caracter inovational, cea mai mare parte a acestora concretizandu-se in inovatii organizatorice. Acestea reprezinta o componenta de baza a inovatiilor ce se efectueaza in prezent, al caror management a intrat, potrivit opiniei specialistului elvetian Gasser, in al treilea studiu al evolutiei lor - "epoca concretizarii inovatiilor"

            De retinut ca inovatiile organizatorice prezinta, fata de inovatiile tehnice, mai multe particularitati. Studiul organizatoric reprezinta forma elaborata, predominanta a acestui tip de inovatie, ce se poate referi atat la intreprindere in ansamblul sau, cat si la principalele componente.

            Principalele atributii cu caracter organizatoric sunt urmatoarele:

-          formuleaza proiectul de politica organizatorica

-          elaboreaza si aplica studii si masuri cu caracter organizatoric

-          elaboreaza programul de normare a muncii

-          colaboreaza cu consultantii in management extern in perfectionarea organizarii  firmei

            In continuare va prezint principalele perfectionarii ale conceperii si exercitarii activitatii de organizare recomandabile in prezent:

-          mutarea accentului de la organizarea de tip colectiv la cea cu caracter profilactic, astfel incat sa se preintampine  o serie de cheltuieli umane, financiare si materiale neeconomicoase.

-          cresterea functionalitatii organizarii managementului

-          implicarea in reproiectarea sistemului de management prin prisma cerintelor economiei de piata.

II.2. Functiunea comerciala

            Functiunea comerciala incorporeaza ansamblul proceselor de cunoastere a cererii si ofertei pietei, de preocupare nemijlocita a materiilor prime, materialelor, echipamentelor de productie etc. necesare desfasurarii productiei firmei si de vanzare a produselor, semifabricatelor si serviciilor acesteia.

            Specific conducerii si realizarii activitatii comerciale in firmele din tara noastra este faptul ca se desfasoara in conditiile tranzitiei la economia de piata, ceea ce le marcheaza substantial caracteristicile. Ca urmare elementele caracteristice pietelor de tip concurential, riscul si incertitudinile proprii procesului de realizare a marfurilor sunt apreciabil mai mari comparativ cu perioada anterioara.

            In cadrul celei de a doua functii, functionarea comerciala, deosebim trei activitati principale:

·         aprovizionarea

·         vanzarea

·         marketingul

II.2.1 Aprovizionarea tehnico-materiala

            Activitatea de aprovizionare a firmei reuneste ansamblul activitatilor prin care se asigura procurarea materiilor prime, materialelor, combustibilului, echipamentului de productie si a altor factori materiali de productie necesari realizarii obiectivelor societatilor  comerciale sau regiei autonome.

            In prezent desfasurarea activitatii de aprovizionare este confruntata cu mai multe probleme, ceea ce implica in continuare o serie de perfecttonari ale managementului si operationalizarii lor.

            Ca si toate celelalte activitati si activitatea de aprovizionare are mai multe atributii, dintre care amintim urmatoarele mai principale:

-          participarea la elaborarea strategiei si politicii comerciale a firmei

-          corelarea necesarului si programului de aprovizionare, a comenzilor la furnizarea cu volumul, structura si esalonarea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili

-          luarea in considerare a inflatiei si a blocajului financiar in dimensionarea resurselor financiare si materiale la stabilira modalitatilor de utilizare a lor

-          elaborarea necesarului de aprovizionare a firmei

-          emiterea de comenzi la furnizori

-          incheierea de contracte economice cu furnizorii

-          urmarirea si realizarea contractelor economice

-          asigurarea dimensionarii judicioase a stocurilor, adoptarea de masuri pentru evitarea formarii de stocuri supranormative si preintampinarea ruperilor de stoc

-          depozitarea materiilor prime si materialelor.

            Si acest tip de activitate are nevoie de modernizari si mai multe perfectionari, in vederea atingerii si realizarii obiectivelor propuse de conducere a firmei respective, in conditiile tranzitiei la economia de piata.

            Aceste principale perfectionari recomandate sunt urmatoarele:

-          asigurarea continuitatii aprovizionarii prin realizarea de contracte ferme, asigurand stabilirea surselor de aprovizionare

-          dimensionarea rationala a stocurilor pe baza corelarii cu necesitatile efective de resurse pentru productie, in functie de prevederile contractelor

-          flexibilizarea aprovizionarii, avand in vedere necesitatile reale ale firmei si  posibilitatilor sale financiare in conditiile modernizarii cererii consumatorilor

II.2.2. Vanzarea

            Activitatea de vanzare reuneste ansamblul atributiilor prin care se asigura nemijlocit trecerea produselor si serviciilor din sfera productiei in sfera circulatiei.

            Concret, activitatea de vanzare implica urmatoarele atributii principale:

-          participa la elaborarea strategiei si politicii comerciale a firmei

-          elaboreaza, pe baza studierii pietei, planul de vanzari

-          asigura portofoliul de comenzi pentru produse finite si servicii

-          incheie contracte economice cu clientii

-          livreaza produsele si serviciile

-          organizeaza, dupa caz, depozite si magazine proprii de prezentare si vanzare in tara si peste hotare "service"-uri, precum si vanzari in consignatie.

            Tranzitia spre economia de piata determina schimbari majore in continutul si modalitatile de realizare a activitatii de vanzare.

            Principalele directii de perfectionare a acestei faze de activitate, in scopul realizarii cat mai eficiente a atributiilor legate de activitatea de vanzare, sunt:

-          fundamentarea itregii activitati de vanzare a produselor si serviciilor pe cunoasterea  temeinica a volumului si structurii cererii pietei

-          accelerarea vanzarii produselor si serviciilor si a incasarii contravalorii lor

-          promovarea metodelor si formelor moderne de vanzare a produselor si serviciilor

-          penetrarea pe noi piete sau segmente de piata la nivel national si international

 II.2.3. Marketing

            Activitatea de marketing cuprinde ansamblul atributiilor prin care se asigura studierea pietei interne si externe, cunoasterea necesitatilor si compartimentului consumatorilor in vederea stabilirii celor mai adecvate modalitati de orientare a productiei si al lucrarilor  cu  caracter industrial furnizate de o firma si a satisfacerii cerintelor acestora.

            Ca o expresie a diviziunii muncii, activitatea de marketing reprezinta procesele specializate prin care se operationalizeaza conceptia de marketing.

            Facem aceasta precizare intrucat, asa cum se stie, de regula, marketingul reprezinta o optica economica fundamentala pe stiinta marketingului, care se implementeaza prin contributia tuturor activitatiilor unei firme.

            Activitatea de marketing este reprezentata in principal prin urmatoarele atributii:

-          prospectarea pietei interne

-          prospectarea pietei externe

-          propunerea structurii, volumului si esalonarii produselor si serviciilor de realizat in firma

-          propunerea de modalitati in vederea accelerarii si simplificarii vanzarii produselor

            Intreprinderile efectueaza o serie de sarcini, in vederea realizarii acestor atributii cu caracter sintetic, a identificarii cerintelor consumatorilor.

            Aceste sarcini sunt urmatoarele: elaborarea si difuzarea cataloagelor de piata, efectuarea de teste de preferinta etc.

            Investigatiile efectuate in societatile comerciale romanesti in conditiile tranzitiei la economia de piata  au relevat necesitatea actionarii cu prioritate pe urmatoarele planuri:

-          asigurarea unui cadru organizational adecvat pentru desfasurarea actvitatii de marketing

-          specializarea si pregatirea la un nivel superior in domeniul marketingului a personalului care exercita atributii in acest domeniu

-          extinderea utilizarii metodelor si tehnicilor de marketing adaptate la specificul perioadei de tranzitie

-          trecerea la actiuni de marketing pe pietele internationale

-          implicarea intensa a specialistilor in marketing in fundamentarea atat a strategiei si politicii de ansamblu a firmei, cat si  a celor comerciale

II.3. Functiunea de productie

            Aceasta functiune poate fi definita ca ansamblul proceselor de munca din cadrul intreprinderii prin care se transforma obiectele muncii in produse finite, semifabricate si servicii si se creeaza nemijlocit conditiile tehnico-materiale, organizatorice si de deservire necesare desfasurarii fabricatiei in bune conditii.

            Din punct de vedere al participarii la transformarea obiectelor muncii in produse finite, semifabricate si servicii procesele de productie se clasifica in:

-          procese de baza

-          procese auxiliare

-          procese de deservire

            In cadrul proceselor de baza, obiectivele muncii sufera in mod nemijlocit transformari ce duc la crearea produselor finite ale unitatii industriale in care aceasta este spacializata. Se poate afirma deci ca procesele de baza constituie continutul principal al proceselor de productie.

            La randul lor, in cadrul proceselor de baza se pot delimita mai multe categorii: pregatitoare, montaj-finisaj, si incercare - proba, ce pot constitui si obiectul de activitate al unor intreprinderi specializate. Spre deosebire de procesele de baza, procesele auxiliare in cadrul firmei se asigura conditiile tehnico - materiale necesare desfasurarii normale a proceselor de baza.

            Dintre procesele auxiliare tipice mentionam: executarea, intretinerea, repararea sculelor,  metodelor si matritelor, reparatia si intretinerea masinilor si instalatiilor, producerea energiei termice, electrice etc.

            Procesele de deservire sunt menite sa asigure celelalte conditii, in special organizatorice, necesare derularii adecvate a proceselor de baza si auxiliare din cadrul societatiilor comerciale.

            Din aceasta categorie fac parte: transportul obiectelor muncii, semifabricatele si produsele finite, aprovizionarea locurilor de munca cu scula, dispozitive, matrite, semifabricate etc.

            Din punct de vedere organizatoric, functiunea de productie din firma industriala se poate grupa in cinci activitati principale:

·         programarea, lansarea si urmarirea productiei

·         fabricatia sau exploatarea

·         controlul tehnic de calitate

·         intretinerea si repararea utilajelor

·         productia auxiliara de energie, aburi

II.3.1. Programarea, pregatirea, lansarea si urmarirea productiei

            In cadrul acestei activitati sunt reunite atributiile prin care se determina cantitatile de produse si servicii ce trebuie realizate in perioade reduse, pe locuri de munca, cu respectarea anumitor conditii de calitate si consum de munca vie si materializata, precum si comunicarea lor executantilor si verificarea obtinerii acestora.

            Obiectivul acestei activitati este esalonarea realizarii planurilor de productie in conditiile utilizarii cat mai eficiente a resurselor incorporate in sectiile de productie, care se realizeaza, in principal, prin urmatoarele atributii:

a)      esalonarea calendaristica, la nivel de detaliu, a productiei prevazute in planuri

b)      incarcarea utilajelor si suprafetelor de productie

c)      stabilirea sarcinilor pe sectii, ateliere, locuri de munca

d)     intocmirea graficelor calendaristice privind lansarea productiei

e)      elaborarea dispozitiilor de lucru

f)       elaborarea bunurilor si notelor de materiale

g)      supravegherea realizarii productiei.

         In conditiile tranzitiei la economia de piata, principala perfectionare este cresterea flexibilitatii programarii, lansarii si urmaririi productiei, astfel incat sa se raspunda la schimbarile intervenite in volum, strategia si esalonarea cererii pentru produse si servicii ale firmei.

II.3.2. Fabricatia

         Aceasta activitate este componenta principala a functiunii de productie, in cadrul careia se utilizeaza masa principala a resurselor unitatii industriale in mediu intre 80 - 90%  este fabricatia.

         Fabricatia implica o singura atributie prin executarea produselor si serviciilor programate din obiectivele muncii asigurate prin activitatea de aprovizionare, conform cerintelor de calitate, de cantitate si termenelor stabilite anterior.

         In conditiile privatizarii si restructurarii economiei, directiile prioritare de actiune in domeniul activitatii de fabricatie sunt:

-          acordarea unei atentii primordiale fabricarii unor produse de calitate ridicata pentru a raspunde cerintelor clientilor si a face fata concurentti produselor importante

-          concentrarea asupra cresterii productiei muncii, fundamentul economic al asigurarii unor produse si servicii competitive pe piata interna si externa

-          diminuarea costurilor de produs in special a celor materiale, prin reducerea rebuturilor, eliminarea risipei si furturilor, perfectionarea tehnologiilor

-          modernizarea ambalarii produselor, element cu pondere majora mai ales in societatile comerciale ce fabrica produse destinate populatiei, pentru a face fata concurentei autohtone si indeosebi internationale

II.3.3. Controlul tehnic de calitate

         Aceasta activitate reuneste ansamblul proceselor prin care se compara caracteristicile calitative ale resurselor materiale ale unitatii industriale si ale produselor execuate in cadrul ei cu standardele si normele de calitate, asigurandu-se pe aceasta baza incadrarea in prevederile ultimelor.

         Controlul tehnic de caliate - sau CTC, denumirea sa usuala - are deci un caracter cuprinzator: incepe in primul rand cu achizitionarea materiilor prime si materialelor si se continua pana in faza de exploatare sau consum a produselor finite, asa cum rezulta si din urmatoarele atributii:

-          participarea la elaborarea strategiei si politicii firmei

-          stabilirea formelor si metodelor de control al calitatii

-          determinarea calitatii materiilor prime si materialelor

-          determinarea calitatii semifrabicatelor

-          determinarea calitatii produselor finite

-          stabilirea de masuri vizand imbunatatirea calitatii semifabricatelor si produselor finite

            In vederea cresterii eficientei controlului de calitate managementul antreprinderilor trebuie sa actioneze in mai multe directii:

-          trecerea de la conceptia de control la conceptia si abordarea managementului calitatii

-          certificarea calitatii conform standardelor interna'ionale ISO-9000, ISO-14000 de promovare a calitatii produselor, cum ar fi metoda " zero defecte ", cercurile de calitate, asigurarea calitatii (AQ), managementul total al calitatii (TMQ)

-          cresterea nivelului de dotare cu aparate de masura si control pentru activitatea de CTC

-          imbunatatirea integrarii organizatorice a colectivului CTC, astfel incat statutul sau (forma organizatorica, subordonare, ancadrare cu personal) sa ofere premisa organizatorica si prestigiul necesar conceperii si desfasurarii unui eficient control.

II.3.4. Intretinerea si repararea utilajelor si a celorlalte mijloace fixe

         Activitatea de intretinere si reparare a utilajelor reuneste ansamblul proceselor de munca din cadrul firmei menite sa asigure mentinerea echipamentelor de productie si a celorlalte dotari in stare de functionare normala, prin preintampinarea si eliminarea efectelor uzurii fizice si, in masura posibilului, morale.

         Cele mai importante atributii privind intretinerea si repararea utilajelor sunt urmatoarele:

-          organizarea colectivului specializat in intretinerea si repararea utilajelor si a celorlalte mijloace fixe

-          planificarea sistemului de reparatii preventive

-          efectuarea operatiilor de intretinere

-          efectuarea operatiilor curente

-          efectuarea reparatiilor capitale

            Importanta activitatii de intretinere si reparare decurge din valoarea crescanda a pierderilor ocazionate de intreruperile in functionarea utilajelor, ca urmare a sporirii sensibile a costurilor si randamentelor echipamentelor.

II.3.5. Productia auxiliara

         In cadrul acestei activitati sunt reunite procesele de munca prin care se asigura, din surse interne ale intreprinderii, energia electrica, termica, aburul, apa, necesare desfasurarii in bune conditii a proceselor de munca din cadrul organizatiei.

         Si in cazul acestei activitati putem enumera mai multe atributii:

1.      determinarea necesarului de energie electrica

2.      determinarea necesarului de energie termica

3.      determinarea necesarului de abur

4.      determinarea necesarului de apa

5.      producerea cantitatilor de energie electrica, termica, aburul, apa planificata

6.      furnizarea produselor auxiliare compartimentelor consumatoare conform necesitatilor acestora

            Principala problema care se ridica in conceperea si desfasurarea activitatii de  productie auxiliara este diminuarea la minimum posibil a consumului de energie.

            Aceasta cu atat mai mult cu cat in Romania pentru realizarea unei unitatii de venit national se consuma adesea o cantitate de combustibil conventional comparativ cu statele avansate economic.

II.4. Functiunea financiar - contabila

            Aceasta functiune cuprinde ansamblul activitatilor prin care se asigura resursele financiare necesare atingerii obiectivelor firmei, precum si evidenta valorica a miscarii intregului sau patrimoniu.

            Functiunea financiar - contabila are un pronuntat caracter sintetic intrucat reflecta din punct de vedere economic toate celelalte activitati ce se desfasoara in firmele prin prisma unor elemente valorice integrative.

            In conditiile tranzitiei la economia de piata, ale situarii in prim plan a factorilor economice, activitatile financiar - contabile isi modifica substantial continutul si devin din ce in ce mai importante.

            In cadrul functiunii financiar - contabile deosebim trei activitati principale:

·         activitatea financiara

·         activitatea contabila

·         activitatea de control financiar de gestiune

II.4.1. Activitatea financiara

            Acest tip de activitate din cadrul functiunii financiar - contabile cuprinde ansamblul proceselor prin care se determina si se obtin resursele financiare necesare atingerii obiectivelor intreprinderii.

            In cadrul sau delimitam doua grupe de atributii ce se refera la previzionarea si executia financiara, dupa cum reiese din examinarea principalelor atributii cu caracter financiar.

-          Participarea la elaborarea strategiei si politici globale

-          Fundamenteaza politica financiara a firmei

-          Elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli a intreprinderii

-          Solicita, pentru nevoile suplimentare de fonduri ce apar in cursul trimestrului, credite de la bancile la care au cont

-          Efectueaza studii si analize cu privire la cifra de afaceri, profit, eficienta fondurilor de productie, evolutia acumularii banesti, a structurii cheltuielilor materiale si a altor indicatori financiari

-          Recalculeza periodic necesarul mijloacelor circulante si ia masuri in vederea accelerarii vitezei de rotatie a acestora

-          Urmareste situatia stocurilor de valori materiale si ia masuri pentru incadrarea in normativul total al mijloacelor circulante

-          Stabileste preturi si tarife pentru produsele si serviciile oferite

-          Asigura efectuarea la termen si in cuantumul stabilit a varsamintelor cuvenite bughetului  statului

-          Repartizeaza profitul cu respectarea prevederilor legale

            Mutatile prin care se realizeaza trecerea la economia de piata in Romania impun intense schimbari in conceperea si exercitarea activitatii financiare:

-          Imprimarea unui pronuntat cu caracter previzional abordarii financiare, dificil de realizat in conditiile inflatiei

-          Concentrarea asupra obtinerii si gestionarii cat mai eficiente a resurselor financiare

-          Reconsiderarea arsenalului de metode si tehnici financiare utilizate tinand cont de liberalizarea pargiilor economice, blocajul financiar, trecerea activitatii bancare pe baze economice

-          Accelerarea vitezei de rotatie a capitalului circulant, element cu influenta majora, adesea determinata asupra eficientei firmei

II.4.2. Contabilitatea

            A doua componenta a functiunii financiare analizate, activitatea de contabilitate, reuneste ansamblul proceselor prin care se inregistreaza si se evidentiaza valoric resursele materiale si financiare ale agentului economic.

            Calitatea evidentei contabile, care contine un important volum de informatii, constituie unul din elementele cheie ce conditioneza eficacitatea procesului managerial si a procesului decizional.

            O principala cerinta de perfectionare a a managementului activitatii de contabilitate in perioada actuala se refera la cresterea gradului de rigurozitate a reflectarii tuturor activitatilor in contabilitate, in conditiile introducerii noului sistem contabil.

            Sigurarea unei evidente contabile pe deplin respunzatoare calitativ si in conditiile folosirii unui personal cat mai redus implica generalizarea utilizarii calculatoarelor electronice la realizarea evidentei materiei prime, materialelor, stocurilor, pieselor de schimb.

            Pe aceasta baza se asigura o reflectare in timp real a delurarii activitatii economice si implicit un suport informational adecvat pentru luarea unor decizii operative si eficace, pentru trecerea la folosirea demetode matematice complexe, in vederea cresterii eficientei utilizarii resurselor incorporate in firme.

            Principalele atributii in cadrul activitatii de contabilitate:

-          Asigurarea evidentei analitice si sintetice a materiilor prime si a materialelor

-          Asigurarea evidentei analitice si sintetice a pieselor de schimb

-          Asigurarea evidentei analitice si sintetice a ambalajelor

-          Asigurarea evidentei analitice si sintetice a produselor finite din magazii

-          Asigurarea evidentei analitice a obiectivelor de inventar de scurta durata sau mica valoare a echipamentului de protectie

-          Asigurarea evidentei realizarilor si rezultatelor economice pe baza intocmirii bilantului contabil si a situatiilor privind principalii indicatori economici - financiari

-          Asigurarea evidentei mijloacelor fixe

-          Organizarea lucrarilor de inventariere

-          Participarea la efectuarea inventarelor

-          Organizarea, clasarea, indosarierea si pastrarea la arhiva a tuturor documenteleor care satu la baza operatiilor contabile

II.4.3. Controlul financiar de gestiune

            In cadrul acestei activitati, pe care unii specialisti o considera ca o componenta a activitatii financiare, se includ ansamblul proceselor prin care se verifica respectarea normelor legale cu privire la existenta, integritatea, utilizarea si pastrarea valorilor materiale si banesti cu care firma este dotata.

            Scopul exercitarii controlului financiar este prevenirea, descoperire si recuperarea pagubelor aduse, fiindu-i circumscrise in urmatoarele atributii:

-          Organizarea controlului financiar preventiv

-          Executare controlului financiar preventiv

-          Organizarea controlului financiar de fond

-          Executarea controlului financiar asupra gospodaririi mijloacelor materiale si banesti

            In managementul si realizarea acestei activitati se impun mai multe perfectionari, intre care: amplificarea ponderii laturii preventive a controlului financiar, crestere caracterului constructiv al controlului,trecand de la sesizarea de deficiente la indicarea de solutii, concentrarea controlului financiar asupra aspectelor financiare esentiale pentru buna desfasurare a activitatilor intreprinderilor.

           

II.5. Functiunea de personal

            Ansamblul proceselor din cadrul societatilor comerciale prin care se asigura resursele umane necesare, precum si utilizarea, dezvoltarea si motivarea acestora constituie continutul functiunii de personal.

            Locul si rolul acestei functiuni in firmele romanesti decurg, in mod firesc, din functiile deosebit de importante, de neinlocuit pe care le au resursele umane, singurele creatoare de valoare si valoarea de intrebuintare in procesul muncii.

            O reflectare nemijlocita a rolului in continua crestere a resurselor umane o reprezinta amploarea sporita a activitatii de personal in firmele moderne.

            Nu intamplator si din ce in ce mai frecvent in intreprinderile competitive din tarile dezvoltate se creeaza subdiviziuni organizatorice specializate in domeniul personalului, in care lucreaza cadre de specialitate.

            O caracteristica dominanta a activitatilor functiunii de personal este realizarea ei in buna masura dispersat, cea mai mare parte a componentelor operationalizandu-se prin intermediul personalului managerial. Mai mult, obiectivele specifice, sarcinile, competentele si responsabilitatile de personal constituie elemente de baza, adesea esentiale, ale muncii managerilor.

            In cadrul functiunii de personal se pot delimita mai multe activitati:

-          previzionarea necesarului de personal

-          formarea personalului

-          selectionarea personalului

-          incadrarea personalului

-          evaluarea peronalului

-          motivarea personalului

-          perfectionarea personalului

-          promovarea personalului

-          protectia salariatilor

            Activitatile de personal se realizeaza printr-un numar mare de atributii, cele mai importante fiind:

-          participarea la elaborarea strategiei si politicii generale a firmei

-          elaborarea de propuneri pentru politica de personal a firmei

-          stabilirea necesarului de persoane in perspectiva pe societati

-          intocmirea planurilor de pregatire a personalului

-          organizarea orientarii profesionale a personalului

-          efectuarea orientarii profesionale a personalului

-          oranizarea incadrarii personalului

-          efectuarea incadrarii personalului

-          organizarea evaluarii personalului

-          evaluarea personalului

-          organizarea promovarii personalului

-          organizarea perfectionarii personalului managerial si de executie

-          efectuarea perfectionarii personalului

-          asigurarea evidentei personalului

-          introducerea de forme si metode perfectionale de motivare a personalului

-          luarea de masuri pentru imbunatatirea conditiilor de munca si de viata a personalului

            In conditiile tranzitiei la economia de piata firmele sunt confuntate de multiple transformari, care sunt conditionate de actionare pentru perfectionarea activitatilor de personal pe mai multe planuri:

-          perfectionarea pregatirii personalului, mai ales a celui managerial si de specialitate pentru a intelege si a actiona eficient in conditiile noi ale perioadei de tranzitie

-          disciplinarea si cresterea responsabilitatii personalului

-          motivarea complexa a salariatilor pentru eforturi si rezultate superioare

-          construirea unei noi culturi orgazitionale a fiecarei firmei axate pe valorile specifice economice de piata, pe atasament si efort ale salariatilor fata de firma de unde isi are veniturile necesare existentei

-          operationalizarea principiilor si abordarilor managementului resurselor umane (HRM)

            Prin notiunea de restructurare a personajului intelegem procesul de evaluare profesionala a fiecarui tip de post din cadrul organigramei institutului si asezarea personalului pe posturi conform cerintelor tehnico - financiare ale fiecaruia in parte.

II.6. Activitatile

            La randul ei, fiecare functiune se divide in mai multe activitati. In esenta, prin activitate desemnam ansamblul proceselor omogene sau inrudite ce concura nemijlocit la realizarea acelorasi obiective derivate de gradul II.

            De exemplu, in cadrul functiunii comerciale se desfasoara in principal trei activitati: marketing, aprovizionare si vanzare.

            Actvitatea are o sfera de cuprindere mai redusa decat functiunea, caracterizandu-se prin procese de munca cu un grad de omogenitate si/sau similaritate mai ridic, ceea ce reflecta in utilizarea unui corp de cunostiinte mai restrans, din domenii limitate si, implicit, in omogenitatea mai pronuntata a pregatirii personalului implicat

II.7. Atributiile

            In cadrul activitatilor deosebim atributii. Prin atributie desemnam un proces de munca precis conturat, care se executa periodic si uneori continuu, ce implica cunostinte specializate si concura la realizarea unui obiectiv specific.

            Spre exemplu, in cadrul activitatii de aprovizionare deosebim atributia de elaborarae a contractelor de aprovizionare.

II.8. Sarcinile

            O atributie se poate divide in mai multe sarcini. Sarcina reprezinta o componenta de baza a unui proces de munca complex sau un proces de munca simplu ce contribuie la realizarea unui obiectiv individual, cere, de reglula, se atribuie spre realizare unei singure persoane.

            La divizarea atributiilor in sarcini se au in vedere calificarea, cunostintele, deprinderile si aptitudinile personalului disponibil. Deci, sarcina are o anumita anatomie operationala, element deosebit de important in realizarea organizarii structurale si este puternic personalizata. Un exemplu de sarcina este adunarea si analiza datelor privind situatia stocurilor pe anul in curs.

            Evident ca, la randul lor, sarcinile se pot diviza si in alte elemente mai simple, cum ar fi operatia si miscarea. De acesrea nu ne ocupam insa, intrucat depasesc cadrul cursului de fata, constituind, de regula, obiectul ergonomiei.

            Organizarea procesuala are in buna masura un caracter general, in sensul ca este aceeasi in elementele sale esentiale in toate unitatile din aceeasi categorie. Ca urmare, nu este necesar sa fie conceputa pentru fiecare unitate in parte, deoarece este posibil de stabilit in mod unitar pentru o categorie de unitati, cum ar fi firmele. In mod similar se pot determina functiunile, activitatile si pentru intreptinderile agricole, comerciale.

            Functiunile, activitatile, atributiile au un caracter dinamic. Continutul lor se schimba o data cu dezvoltarea economica, cu evolutia conceptiilor privind managementul, cu amplificarea dimensiunii firmei si retehnologuzarea ei prin incorporarea de noi atributii, sarcini prin disparitia altora, modificandu-se raporturile dintre ele.

III. Prezentarea Generala a

 societatii cooperative

III.1. Consideratii generale

            O abordare cat mai completa a problematicii organizarii si functionarii societatii cooperative presupune raportarea la trei planuri de interes, si anume:

·        Planul conceptual - ca suma a principiilor, a judecatii directoare ce stau la baza conceptiei potrivit careia se organizeaza si functioneaza o societate cooperativa

·        Planul material - respectiv al bazei materiale asupra careia se va exercita potentialul de munca, atat cel existent, cat si cel viitor, si in lipsa careia nici nu s-ar putea discuta de existenta oricarei societati cooperative. Specificul bazei materiale de tip cooperatist trebuie privit in conexiunea acestora cu planul conceptual, raspunzandu-se daca si in ce mod edificarea si dezvoltarea bazei materiale raspunde planul conceptual

·        Planul regulilor cuvenite - in baza si conform carora poate si trebuie sa functioneze o societate cooperativa, in conditia respectarii depline a principiilor conceptuale

            Cele trei planuri de interes vor fi tratate in ordinea enumerarii lor, cu mentinerea ca planului conceptual ii corespunde doctrina cooperatista, planului material ii corespunde proprietatea cooperatista, iar planului regulilor cuvenite ii corespunde suma reglementarilor ce guverneaza constituirea, organizarea si functionarea unei societati  cooperative.

III.2. Principiile cooperatiste de baza

            Facand referire tot la Declaratia privind identitatea cooperatista adoptata in 1995, aceasta enumera 7 principii - reguli de baza ce stau la baza constituirii, organizarii si functionarii unei societatii cooperative.

            Aceste principii care stau la baza constituirii unei societati cooperative sunt urmatoarele:

-          Asocierea voluntara si deschisa, in interesul membrilor cooperatori

-          Controlul democratic al membrilor asupra deciziilor pe care le adopta societatea cooperativa

-          Participarea economica a membrilor prin munca si capital propriu

-          Autonomia si independenta fata de ingerintele statului

-          Educatia, instruirea si informarea pentru fiecare cooperator

-          Cooperarea intre cooperative si toti membri miscarii cooperatiste

-          Preocuparea pentru comunitatea umana si mediu inconjurator

III.3. Natura proprietatii unei societati cooperative

            Se impune tratarea acestui subiect dat fiind faptul ca totalitatea bunurilor existente in proprietate reprezinta, pe langa o forta de munca, o alta componenta a ansamblului functional a unei organizatii, privita ca agent economic. Proprietatea este cea care, prin cantitatea si calitatea elementelor ei si componentelor, da posibilitatea exercitarii capacitatii de munca existente si in final a fructificarii acesteia.

            Fata de prevederile Constitutiei Romaniei, conform careia proprietatea publica apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, raspunsul  este ca proprietatea cooperativei mestesugaresti este proprietate privata, si mai exact spus este o proprietate privata de tip asociativ.

            Acest raspuns il da si doctrina cooperatista, prin definitia societatii cooperative din Declaratia privind identitatea cooperatista, 1995: societatea cooperatista este "asociatie autonoma de persoane reunite in mod voluntar in scopul satisfacerii nevoilor si aspiratiilor de natura economica, sociala si culturala, prin intermediul unei institutii detinuta in comun si controlata in mod democratic".

            Dreptul de proprietate al fiecarei persoane juridice din cooperatia mestesugareasca este individual si distinct, atat fata de dreptul de proprietate al celorlalte organizatii cat si fata de dreptul de proprietate ce apartine persoanelor fizice, respectiv membrilor cooperatori care intra in colectivul sau.

            Organizatia cooperatiei mestesugaresti isi exercita dreptul de dispozitie asupra proprietatii sale prin intermediul adunarii generale si a celorlalte forme de conducere colectiva, exprimand vointa comuna a membrilor asociati, distincta de cea a fiecarui membru in parte.

            Persoanele fizice membre ale colectivului unei persoane juridice din cooperatia mestesugareasca au un drept de proprietate individual asupra participarilor lor la capital social, pe care si-l exercita prin intermeiul dreptului de vot, neavand insa un drept individual de dispozitie asupra acestora decat la incetarea raportului de munca cooperatist cu organizatia. Acest drept individual de proprietate este o parte a raportului drepturi-obligatii, cu referire la obligatia participarii economice a membrilor prin capital propriu, conform principiului 3 cooperatist.

            De toate drepturile aratate mai sus beneficieaza in mod similar si persoanele care nu aduc aprot in natura, dar care isi constituie, conform prevederilor statuare, participarea lor individuala, baneasca,  la capitalul social al organizatiei.

            La iesirea din organizatie, persoana fizica isi exercita dreptul sau de proprietate asupra partilor sale sociale prin restituirea de catre organizatie a contravalorii acestora. Deci dreptul individual de proprietate se poate fructifica integral in momentul in care persoana fizica iese din cadrul contractual al organizatiei.

            Ca o concluzie, una dintre laturile specifice sistemului cooperatiei mestesugaresti consta tocmai in natura deosebita a proprietatii cooperatiste, care este preluata de la inaintasi, este imbogatita de generatii in activitate si care, astfel, se va lasa generatiilor urmatoare, in cadrul acestei proprietati asociative existand ca parte proprietatea individuala a membrilor cooperatori.

            Intelegandu-se cu exactitate ca motorul social cel mai puternic este cel generat de spiritul si simtul de proprietar luat la nivel de individ, se propune ca o mare parte din profitul net realizat de organizatii sa revina membrilor cooperatori sub mai multe forme si anume prin:

-          Actiuni cooperatiste distribuite gratuit, echivaland cu 50 % din influentele rezultate din reevaluarea anuala a activelor imobilizate

-          Actiuni cooperatiste distribuite gratuit, echivaland cu aceea parte din cota, din profitul net, alocata pentru fondul de dezvoltare care a fost concretizata in investitii realizate

-          Actiuni cooperatiste distribuite cu bonificatie pe seama altor fonduri de rezerva

-          Actiuni cooperatiste distribuite gratuit, echivaland cu suma cu care fondul de rezerva statutar constituit depaseste capitalul social (varsat), in conditia in care adunarea generala aproba.

            Este de netagaduit astfel modul in care se intelege respectarea interesului membrilor cooperatori, dupa cum prevede principiul 1 cooperatist.

IV. PREZENTAREA COOPERATIVEI

MesTEsUGaREsTI HaRNICIA

IV.1. Statutul cadru al Cooperativei mestesugaresti

 IV.1.1. Constituire, denumire, sediu, durata, obiect de activitate, regimul juridic al bunurilor

            Cooperativa mestesugareasca Harnicia este o organizatie independenta, cu caracter economic si social, care se constituie pe baza consimtamantului exprimat in mod liber al persoanelor care se asocieaza si devin cooperatori, in scopul desfasurarii in comun a unor activitati permise de lege, care urmareste realizarea de venituri si de profit si crearea unui cadru de afirmare profesionala si protectie sociala a membrilor sai.

            Cooperativa mestesugareasca poate fi construita de cel putin 50 de membri cooperatori si capital social cel putin de doua zeci de mii lei.

            Cel putin  doua zeci la suta din capitalul social minim prevazut se varsa la constituire iar diferenta va trebui varsata, in transe lunare, in termen de doua zeci si patru luni de la data constituirii, daca adunarea generala nu hotareste un termen mai scurt. Dupa trecerea acestui termen capitalul social se determina pe baza valorii participarii minime stabilite anual potrivit statului.

            Cooperatia mestesugareasca se infiinteaza pe baza hotararii adunarii generale de constituire, cu avizul asociatiei teritoriale pe baza careia va avea sediul organizatia, prin adoptarea statului, elaborat conform statului cadru aprobat de organismele de conducere ale cooperatiei mestesugaresti abilitate statutar.

            Obligatiile sociale ale Cooperativei mestesugaresti sunt garantate cu capitalul social, iar membrii raspund in limita partilor sociale depuse.

            Cooperativa mestesugareasca este persoana juridica romana care se organizeaza si functioneaza potrivit prevederilor legii si ale statului propriu, respectand principiile si valorile cooperatiste.

            Cooperativa mestesugareasca este condusa in mod deocratic de organe alese, dintre cooperatori, in Adunarile Generale.

Cooperativa mestesugareasca s-a constituit pe o perioada nelimitata, si dobandeste personaliatate juridica din momentul inregistrarii in Registrul Comertului.

            Cooperativa Mestesugareasca, in domeniul sau de activitate, poate infiinta unitati sau sucursale fara personalitate juridica.

            Cooperativa Mestesugareasca Harnicia are ca obiect de activitate productia de confectii.

            Bunurile mobile si imobile aflate in patrimoniul Cooperativei Mestesugaresti sunt proprietatea privata a acesteia, in afara de cazul in care le detine un alt titlu.

            Proprietatea Cooperativei Mestesugaresti se compune dintr-o parte divizibila si o parte indivizibila. Partea divizibila este construita din capitalul social, iar partea indivizibila cuprinde patrimoniul Cooperativei mestesugaresti acumulat de aceasta in decursul activitatii ei. Partea indivizibila a proprietatii nu poate fi impartita intre membrii organizatiei. In caz de divizare, partea indivizibila a proprietatii cooperatiste rezultata se repartizeaza noilor organizatii, proportional cu capital social varsat al membrilor cooperatori arondati.

            Bunurile mobile si imobile proprietate a cooperativei mestesugaresti pot fi transmise in proprietate sau date in folosinta numai cu plata, in conditiile prevazute de statut si normele specifice Cooperativei mestesugaresti. Orice instrainare, cu orice titlu, facuta cu incalcarea acestor prevederi, este nula de drept. Aceste bunuri nu pot fi urmarite de creditorii personali ai membrilor acesteia.

            Cooperativa mestesugareasca poate participa cu capital la societati mixte sau intercooperatiste. Proportia capitalului cu care poate participa se va stabili de catre Adunarea Generala. Totalul capitalului astfel angajat in diferite societati nu poate depasii 35% din valoarea patrimoniului sau net conform bilantului contabil anual aprobat de Adunarea Generala si inregistrat legal.

IV.2. Organizarea si defasurarea activitatii

Cooperativei Mestesugaresti

            Cooperativa mestesugareasca functioneaza ca organizatie economica autonoma, in sistemul Cooperatiei mestesugaresti.

            Cooperativa isi organizeaza si isi desfasoara activitatea pe principiile rentabilitatii si eficientei, in conformitate cu elgea, pe baza prevederilor statului, potrivit programelor economice, financiare si social - culturale, aprobate de organele prevazute in statut, in interesul cooperatorilor si al cooperativei.

            Activitatea Cooperativei mestesugaresti se desfasoara in unitati - ateliere -  sectii de productie, unitati de desfacere, unitati prestatoare de servicii sau la domiciliu.

            Cooperativa se organizeaza din punct de vedere statuar in sectii cooperatiste, care cuprind una sau mai multe unitati de acelasi profil sau profile apropiate, avand un numar mai mare de 15 membri cooperatori.

            Cooperativa se organizeaza si isi desfasoara activitatea pe baza urmatoarelor principii:

-          Organele de conducere si de control sunt alese

-          Hotararile organelor de conducere se iau cu majoritatea voturilor membrilor acestora si sunt obligatorii

-          Hotararile organelor de conducere care contravin prevederilor

-          Organele de conducere sunt obligate sa prezinte, in fata celor care le-au ales, rapoarte periodice asupra activitatii lor

-          Persoanele alese in organele de conducere si control sunt raspunzatoare disciplinar, material, civil si penal, in functie de reglementarile incalcate si ede gravitatea faptelor, pentru pagubele aduse din vina lor patrimoniului cooperativei

            In baza autonomiei de care dispune si in conformitate cu prevederile reglementarilor in vigoare, cooperativa stabileste:

-          Strategia economico - financiara

-          Profilul activitatii pe fiecare unitate (subunitate) in parte

-          Programele de modernizare si dezvoltare, de investitii si reparatii capitale

-          Programele de productie, prestari de servicii, desfacere

-          Constituirea si utilizarea fondurilor propii

-          Organizarea conducerii, a personalului si a muncii

-          Normarea muncii, salarizarea si cointeresarea materiala a cooperatorilor

-          Numarul posturilor din aparatul tehnic, economic, de alta specialitate si administrativ, precum si al personalului indirect productiv, programul de recrutare, pregatire si perfectionare a personalului necesar

-          Preturile si tarifele la produsele si serviciile executate, cu fundamentarea lor tehnico - economica, pe baza cererii si ofertei de piata

-          Actiuni pentru protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor

-          Actiuni sociale, culturale si sportive

            Cooperativa mestesugareasca, avand cooperatori persoane cu handicap (invalizi), organizeaza cu acestia activitati productive, potrivit capacitatii lor de munca. Celelalte cooperative mestesugaresti pot executa produse specifice activitatii cooperatorilor cu handicap (invalizi) numai in unitati special organizate pentru aceasta categorie de personal.

            Cooperativa va deschide si va tine in ordine si la zi cel putin urmatoarele registre:

-          Registrul membrilor  cooperatori ai cooperativei

-          Registrul participarilo la capitatalul social

-          Registrul de procese verbale ale Consiliului cooperativei si ale Biroului executiv, sau ale Consiliului de supraveghere, dupa caz

-          Registrul de procese verbale ale cenzorilor

            Registrele se vor afla sub raspunderea Biroului executiv al Consiliului cooperativei, cu exceptia celui prevazut la ultimul punct, care se tine prin grija cenzorilor.

IV.3. Organele de conducere si de control ale cooperativei; consiliul social

 

IV.3.1. Adunarea generala a coopeerativei

            Adunarea generala, valabil constituita, reuniunea membrilor cooperatori care delibereaza si adopta hotarari supra tuturor problemelor care privesc activitatea cooperativei.

            Adunarea generala a cooperativei are urmatoarele atributii:

-          Adopta statutul cooperativei si hotaraste asupra profitului si denumirii acesteia; aproba modificarea statutului cooperativei

-          Adopta regulamentul de organizare si functionare al cooperativei, regulamentul de ordine interioara, regulamentul de organizare si functionare al Consiliului cooperativei, regulamentul de organizare si functionare al cenzorilor si al consiliului social

-          Stabileste numarul membrilor Consiliului cooperativei, al cenzorilor si al supleantilor acestora, alege presedintele cooperativei si pe ceilalti membrii ai consiliului cooperativei, confirma consiliului social, compus din delegatii alesi in Adunarile Generale ale sectiilor

-          Aproba primirea de noi cooperative, aproba cazuri de excludere a unor membrii cooperatori

-          Hotaraste primirea in proprietatea cooperativei a utilajelor participarii minime ale membbrilor cooperatori la aceasta

-          Aproba modificarea capitalului social pe baza raportului prezentat de acesta cu privire la desfasurarea activitatii, modul de indeplinire a programelor aprobate si hotaraste masuri corespunzatoare. Aproba bilantul contabil anual si contul de profit si pierdere anual

-          Aproba sistemul de salarizare al cooperativei

-          Hotaraste cu privire la fuziunea, divizarea sau dizolvarea cooperativei

-          Hotaraste asocierea pe plan teritorial si profesional

-          Revoca membrii Consiliului cooperativei, ai consiliului social, cenzorii si supleantii acestora, presedintele cooperativei

-          Hotaraste urmarirea membrilor Consiliului cooperativei si cenzorilor pentru daunele pricinuite cooperativei

-          Ia hotarari in legatura cu orice alte probleme care privesc activitatea  cooperativei

            Adunarea Generala ordinara se convoca anual de catre Consiliul cooperativei dupa incheierea bilantului, in termen de maxim 3 luni de la incheirea exercitiului financiar. Daca trece acest termen fara sa se faca convocarea, cenzorii vor trebui sa ceara Consiliului acest lucru. Daca aceasta nu convoca Adunarea in urmatoarele 15 zile, cenzorii vor solicita acest lucru presedintelui asociatei teritoriale.

            In cazul in care va fi necesara rezolvarea urgenta a unor probleme de importanta deosebita, Consiliul poate convoca Adunarea Generala extraordinara. Adunarea Generala extraordinara poate fi convocata si de catre presedintele asociatiei teritoriale, precum si de presedintele Asociatei Nationale a Cooperatiei Mestesugaresti, in situatii deosebite, care pot avea efecte negative asupra functionarii organizatiei, precum si in situatii de forta majora.

           

IV.3.2. Consiliul cooperativei si biroul executiv

            Consiliul cooperativei se alege de Adunarea Generala, dintre membrii cooperatori pe timp de 5 ani, el este organul de conducere si gestionare care conduce activitatea cooperativei intre Adunarile Generale si raspunde in fata acestora pentru activitatea desfasurata.

            Membrii Consiliului trebuie sa fie competenti profesional, sa aiba valiutati morale si sa nu aiba antecedente penale.

            Sedintele Consiliului se convoaca cel putin o data pe luna, de catre biroul executiv al consiliului.

            Consiliul cooperativei are urmatoarele atributii principale:

-          Asigura aducerea la indeplinire a hotararilor Adunarii Generale

-          Analizeaza si supune spre aprobare proiectele privind strategia cooperativei pe   3-5 ani, programul si bugetul de venituri si cheltuieli

-          Aproba organizarea de noi activitati ti noi unitati de productie

-          Stabileste si modifica preturile portivit legii, la produsele si serviciile executate

-          Aproba programul de recrutare, pregatire si perfectionare a personalului

-          Stabileste numarul membrilor biroului executiv al Consiliului cooperativei

-          Numeste contabilul sef si conducatorul tehnic

-          Stabileste structura organizatorica si numarul posturilor

IV.3.3. Adunarile Generale ale sectiilor

            Are urmatoarele atributii:

-          Alege consiliul de sectie pe o perioada de 2 ani si jumatate

-          Analizeaza activitatea economico - organizatorica a sectiei

-          Analizeaza modul de organizare a activitatii sociale si cultural - sportive in cadrul sectiei

-          Avizeaza primirea de noi membrii cooperatori si aproba dupa caz excludera unor membri ce activeaza in cadrul sectiei

-          Alege reprezententi penntru Adunarea Generala a cooperativei

IV.3.4. Cenzorii, controlul activitatii

            Cenzorii reprezinta organul de control, al carui scop principal este verificarea gestiunii economico - financiar a cooperativei. Cenzorii si supleantii lor sunt alesi de Adunarea Generala prin vot deschis sau secret pe o perioada de 5 ani. Numarul cenzorilor va fi de pana la trei persoane. Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat cu studii superioare ori expert contabil.

            Fiecare cenzor va depune la intrarea in functie o garantie, reprezentand jumatate din garantia prevazuta pentru presedintele organizatiei. Garantia se poate achita in trante lunare egale, in termen maxim de 12 luni.

            Cenzorii sunt obligati sa analizeze cel putin o data pe an modul in care s-a realizat controlul fiecarei gestiuni din cooperativa.

            Drepturile, raspunderile si obligatiile cenzorilor sunt precizate in regulamentul de orgenizare si functionare a cenzorilor, aprobat de Adunarea Generala.

IV.3.5. Consiliul social

            Consiliul social al cooperativei are drept scop promovarea si apararea drepturilor si intereselor cooperatorilor.

            Consiliul social se compune din delegati alesi in mod liber si democratic prin vot deschis de catre Adunarile Generale ale acestora, pentru o perioada de 5 ani.

            Consiliul social alege din randul membrilor  sai un presedinte si isi desfasoara activitatea in baza regulamentului sau de organizare si functionare aprobat de Adunarea Generala a cooperativei.

IV.3.6. Capitalul social

            Este constituit din participarile membrilor cooperatori si ale membrilor asociati si se compune din parti sociale. Valoarea unei parti sociale este stabilita de Adunarea Generala si nu poate fi mai mica de 100 lei. Participarile la capitalul social nu sunt purtatoare de dobanda, vor fi exprimate in titluri nominative, sub forma de certificre de proprietate.

            Valoarea totala a participarii unei persoane fizice la capitalul social nu va putea depasi 20% din capitalul social al cooperativei. Valoarea participarii minime a membrilor la capitalul social se stabileste anual de catre Adunarea Generala. Aceasta participare minima trebuie sa aiba o valoare care sa fie cel putin egala cu suma a doua salarii medii nete pe economie.

            Valoarea participarilor la capitalul social dobandita ca urmare a nominalizarii patrimoniului nu poate fi retrasa din capitalul social al cooperativei decat dupa o perioada de cel putin 5 ani de la primirea acesteia. Restituirea contravalorii titlurilor de proprietate cumparate cu bonificatie se poate face dupa 5 ani de la data achitarii integrale a acestora.

IV.3.7. Membrii organizatiei; drepturi si obligatii

            Drepturile memvrilor cooperatori:

-          Sa presteze munca personala in cadrul organizatiei si sa fie platiti pentru munca depusa, in functie de rezultatele obtinute, cu toate drepturile legale ce deriva din acestea

-          Sa beneficieze de formele de protectie sociala

-          Sa participe la repartizarea profitului net in functie de munca prestata; sa primeasca cota parte din profitul net pentru participarea la capitalul social

-          Sa beneficieze de concediu legal de odihna platit

-          Sa se califice si sa se recalifice profesional, sa-si perfectioneze pregatirea profesionala, in functie de necesitatile organizatiei

-          Sa participe la Adunarile Generale ale organizatiei, sa formuleze propuneri si sa-si execrcite votul lor la adoptarea de hotarari

-          Sa solicite convocarea Adunarii Generale

            Persoanele cu handicap beneficiaza, in afara drepturilor de mai sus, de avantajele specifice stabilite pentru ele de dispozitiile legale in vogoare.

            Obligatiile membrilor cooperatori:

-          Sa cunosca, sa recunoasca si sa respecte valorile si principiile miscarii cooperatiste si doctrina cooperatista, prevederile legii privind organizarea si functionarea cooperativei, ale statului, ale regulamentului de ordine interioara

-          Sa participe la activitatile pe care le desfasoara organizatia prin munca lor personala, in timpul orelor si zilelor calendarului de munca fixat

-          Sa efectueze depunerea participarii lor la capitalul social sub forma si la termenele prevazute de statut

-          Sa foloseasca spatiile, utilajele, materiile prime, materiale si fondurile financiare numai in scopuri corespunzatoare intereselor organizatiei

-          Sa nu exercite pe cont propriu sau al altei persoane, activitati concurente cu cele desfasurate de organizatie

-          Sa participe la activitatile de formare si pregatire profesionala

-          Sa respecte protectia si igiena muncii

IV.3.8 Dizolvarea si lichidarea cooperativei mestesugaresti

            Cooperativa se dizova fara sa intre in lichidare, urmarea reorganizarii prin fuziune sau prin divizare.

            Cooperativa se dizolva si intra in lichidare in urmatoarele situatii:

-          Dizolvarea de plin drept

-          Prin hotarare a Adunarii Generale a organizatiei

-          Dizolvarea pe bza unei hotarari judecatoresti definite

-          Alte situatii prevazute de reglementari in vigoare sau de statut

            Cooperativa se dizolva de plin drept daca:

-          Termenul pentru care a fost construita s-a implinit

-          Scopul pentru care a fost construita s-a realizat sau nu mai poate fi indeplinit

-          Scopul pe care il urmareste sau mijloacele intrebuintate pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii

-          Numarul membrilor cooperatori a scazut sub limita minima de 50 persoane

-          Volumul pierderilor inregistrate a depasit suma capitalului social si a fondului de rezerva statuar

            Dizolvarea cooperativei poate avea loc  pe baza unei hotarari judecatoresti definite in cazurile in care:

-          Organizatia nu mai  are organe statutare de conducere sau acestea nu se  mai pot  intruni

-          Organizatia nu a  depus timp  de trei  ani consecutiv bilantul contabil  sau alte  acte legale 

-          Organizatia si-a  incetat  activitatea sau nu are sediu cunoscut

-          Alte situatii neprevazute

            Pentru lichidarea si repartizarea patrimoniului cooperativei sunt  obligatorii urmatoarele:

-          Pana la intrarea  in funtiune a lichidatorilor, Consiliul cooperativei si Biroul  executiv isi continua mandatul, fara a face noi operatiuni

-          Lihidatorii sunt numiti de catre asociatia teritoriala

-          Lichidarea si repartizarea patrimoniului se face conform  procedurii prevazute enormele emise de Asociatia Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti

IV.4. Organizarea si functionarea

Cooperativei mestesugaresti Harnicia

 

IV.4.1. Prezentarea generala a Cooperativei mestesugaresti Harnicia

            Sediul cooperativei  mestesugaresti  Harnicia se afla in localitatea Sfantu Gheorghe,  str. 1 decembrie  1918,  nr. 45.

            Activitatea  de baza  este  desfasurata  in sediul cooperativei, care este format  dintr.o  cladire de  4 nivele si  o  suprafata totala de 1489 m ².

            In patrimoniul cooperativei exista spatii in care sunt inchiriate la terti, aflate in aceeasi localitate. Aceste spatii sunt urmatoare:

-          In zona garii: bloc 44 - 363 m²

-          Bulevardul Grigore Balan: bloc 30 - 250 m²

-          Aleea Caminului: bloc 34 - 345 m² (arhiva)

-          Strada Ciucului: bloc 21 - 1209 m²

            Spatiul din urma este revendicat de fostii proprietari, cooperativa fiind in litigiu din aceasta cauza.

            Organizatia spatiilor in Complexul de productie (sediul) pe nivele cladirii:

-          Parter: este dat in folosinta altor firme

-          Primul etaj:

·         Birourile (presedinte, contabilitate, ADT, secretariat)

·         Sala mica de productie

·         Magazia de materiale

·         Sala de calcat si finisaj

·         Depozitul de produse finite si sala unde se efectueaza ambalare produselor finite

·         Grup sanitar

·         Arhiva

-          Etajul 2:

·         Sala mare de productie

·         Atelier mecanic

·         Sala de mese si vestiare

·         Grup sanitar

-          Etajul 3:

·         Sala de croit

·         Depozit materiale

·         Sala de sedinte

·         Grup sanitar

            Complexul de productie a fost construit in anul  1979 din  fonduri proprii.

            Cooperativa are in patrimoniu urmatoarele masini si utilaje cu ajutorul carora isi desfasoara activitatea:

·         Masini de cusut cu 1 ac - 47 buc.

·         Masini de cusut cu 2 ace - 7 buc.

·         Masini de sulfilat (3, 4, 5 fire) - 12 buc.

·         Presa termocolat - 2 buc.

·         Masa de calcat cu fier - 3 buc.

·         Masa de cacat cu fier si generator incorporat - 3 buc.

·         Masini de cusut cheita - 3 buc.

·         Masini de butonat - 2 buc.

·         Masini de incheiat ochi (tricotaj) - 1 buc.

·         Masini de tricotat - 3 buc.

·         Generator aburi pentru 3 masini de calcat - 1 buc.

·         Aparat de distilat apa - 1 buc.

·         Autoutilitara - 1 buc.

·         Masini de croit banzic - 2 buc.

·         Masini de croit manuale - 1 buc.

·         Manechin pentru calcat -1 buc.

IV.4.2. Activitatea cooperativei

            Activitatea de baza a cooperativei constituie productie de confectii. Procesul de productie a confectiilor se desfasoara pe mai multe etape. In cadrul procesului de baza obiectele muncii (produsele) sufera in mod nemijlocit transformari ce duc la faza finala a acestora.

            Prima etapa este programarea, care se realizeaza  in asa fel incat sa se asigure continuitatea procesul de productie. Programarea are ca prim scop utilizarea optima  a timpului  la dispozitie. De exemplu, se poate calcula in procesul de programare timpul  necesar pentru  confectionare unui  pantalon, care in cazul nostru  este  3 ore.

            In acest scop  este  necesara o  programare a  aprovizionarii.  Esalonarea clendaristica la nivel de detaliu consta in stabilirea timpului de aprovizionare, executiei si livrare. Tot in atributia programarii intra si incarcarea utilajelor si suprafetelor de productie la un nivel de randament ridicat.

            Urmatoarea etapa este receptionarea materiilor  prime si a materialelor de  catre 5 cooperatori in depozitul  de materiale. Receptionarea trebuie sa aiba  in vedere controlul  materiilor din punct de vedere cantitativ si calitativ. Deci se preia materialele pe baza de bonuri  in cantitatea precizata in dispozitia de lansare. Lansarea se  face pe baza de comenzi.

            Materiile prime  sunt croite  in  sala  de  croit  conform  tiparelor stabilite  de clienti. Materiile deja croite sunt sortate si numerotate pentru  a inlesni procesul de cusut. Dupa  numerotarea pieselor se executa termopolarea acestora si  apoi  sunt introduse in faza de cusut.

            Etapa de croire este urmata de etapa de cusut. Cusutul oricarui produs se realizeaza prin mai multe faze.

            Verificarea calitatii este prezenta la fiecare etapa a procesului de productie, dar accentul se pune pe verificarea finala a produselor finite.

            Ultima etapa se concretizeaza in ambalarea produselor finite.

            Cooperativa nu si-ar putea efectua in mod optim procesul de productie fara procesul auxiliar care se realizeaza prini activitatiile prezentate mai jos.

            Enrgia electrica este asigurata de catre IREM, iar energia terminca este produsa iin unitate de 2 cazane 120 kW, crae functioneaza pe conbustibil gazos.

            Necesarul de abur este realizat de 5 generatoare de aburi separate sau incluse in mesele ce calcat.

            Necesarul de apa este asigurat de catre reteaua locala de apa.

            In planificare procesului auxiliar (energia electrica, termica, de apa si abur) se ia in vedere consumul cel mai economic la o productie corespunzatoare. Toate compartimentele consumatoare sunt aprovizionate conform necesitatilor acestora, deci este necesarul de aburi pentru sala de croit, pentru confectie s.a.m.d.

            Este prevazut un plan de reparatii preventive (executate de catre un electricean si un inginer de mecanica fina), care se realizeaza atat dupa fiecare tip de produs cat si saptamanal, respectiv lunar.

            Reparatiile curente se efectueaza in cazul in care se produc defectiuni ale utilajelor, de 2 ori pe an efectiv, reparatii capitale sau in timpul schimbarii sezonului.

IV.4.3. Organizarea personalului

Personal de conducere:

            Presedinte: Vencz István

            Manager: Vencz István

            Adunarea Generala: toti cooperatorii

            Comitetul executiv

            Contabil sef

TESA (birouri):

            Compartiment contabil:

-          Contabil sef

-          Contabil

            Compartiment resurse umane: un responsabil cu norma redusa

            Compartiment juridic: jurist cu norma redusa

            Compartiment ADT (aprovizionare, desfacere si transport): un responsabil

            Secretariat: secretara

Indirect productiv: un electrician, un inginer mecanica fina, conducator auto, femeie de servici, 2 portari.

Productie:

            Sef de sectie: o persoana

            Control CTC: 2 persoane

            Sef de grupa: o persoana

            Muncitori calificati: 76 persoane

                        Sala mare de productie: 70 persoane

                        Sala mica de productie: 6 persoane

Varsta medie muncitori: 40 ani

IV.4.2. Organizarea procesuala a Coopertivei Mestesugaresti Harnicia

            Pentru a indeplini cerintele functiunii comerciale, cooperativa a considerat necesar intocmirea situatiilor veniturilor si cheltuielilor pe anii precedenti cat si prevederile pentru anii viitori privind aceste situatii (anexa 1 si anexa 2).

            Analizand situatia veniturilor putem afirma ca pentrul anul 2005 se va realiza o scadere a productiei vandute atat pentru export, cat si pentru piata interna.

            Restul indicatorilor se situeaza aproximativ la acelasi procent ca si anul precedent (2004).

            Repartizarea trimestriala a previzionarilor pe anul 2005 prezinta cum s-a mai aratat volumul de activitate pe perioadele respective.

            Veniturile din productia vanduta pe anul 2004 reprezinta 97,7 % din totalul veniturilor realizate de cooperativa pe acel an.

            Analizand omponentele veniturilor din productia vanduta pe anul 2004 putem afirma ca veniturile realizate din export cota cea mai mare, 51,5% aceasta inseamna faptul ca cooperativa are in mare parte de clienti straini. Veniturile din vanzarile interne, 5,83 mii lei, dovedesc afirmatia mai inainte precizata, reprezentand doar 15% din veniturile din productia vanduta.

            Veniturile din inchirieri, 1 235, 99 mii lei, sunt si ei mai mari decat cele dinvanzarile pe piata interna, datorita numarului mare de imobile neutilizate de cooperativa in scop lucrativ, ci inchiriate altor firme. Aceste venituri constituie 33,5% din totalul veniturilor din productia vinduta realizate de cooperativa pe anul 2004.

            Veniturile din productia vinduta previzionate pe anul 2005 de 391 mii lei reprezinta 97% din totalul veniturilor previzionate de cooperativa de 403,4 mii lei.

            Pe piata interna nu s-au previzionat venituri avand in vedere instabilitatea acestei pietii si incertitudinea cu privire la clientii din aceasta sfera.

            Cooperativa a previzionat pe anul 2005, 27 mii lei ca venituri din export, aceasta constituind 70,3%  din totalul veniturilor previzionate din productuia vanduta. Acest lucru subliniaza faptul ca cooperativa se bazeaza cu ponderenta pe piata externa.

            Veniturile din inchirieri previzionate de 116 mii lei nu prezinta o schimbare semnificativa datorita caracterului fix a imobilelor, ea reprezinta 29,7% din totalul veniturilor previzionate din productia vanduta (anexa 3 si anexa 4).

            Aceasta analiza a cheltuielilor prezinta principalele cheltuieli ce propun a fi efectuate cu o tendinta de scadere fata de anul precedent.

            Scaderile mai importante apar la indicatorii "inchirieri",  "financiare" precum si la "alte cheltuieli de exploatare".

            In cazul repartzarilor trimestriale a previzionarilor pe anul 2005 se observa cheltuieli mai importante in trimestrele II si III.

            Indicatorii "financiare", "cheltuieli cu inchirieri" si "cheltuieli exceptionale" sunt esalonate unitar pe trimestre.

Figura nr. 1: Reprezentarea grafica a tendintei veniturilor si cheltuielior

            Veniturile si cheltuielile cooperativei prezinta o tendinta apoape similara, cu valorile veniturilor mai mari decat valorile cheltuielilor. Din aceest grafic putem estima ca rezultatele anurilor 2004 si 2005 (venituri - cheltuieli) ar trebui sa prezinte valori apropiate.

            Din acest grafic putem trage concluzia ca, cooperativa prezinta o stagnare, profitul relizat nu reprezinta schimbari semnificative, care se datoreaza faptului ca cresterea veniturilor trage dupa sine si cresterea veniturilor trage dupa sine si cresterea cheltuielilor.

            Pentru o marire a profitului, cooperativa trebuie sa gaseasca moduri pentru scaderea cheltuielilor sau elimninarea cheltuielilor inutile. Cooperativa poate scadea cheltuielile, si ca urmare sa urmareasca profitul, prin cercetarea unor noi procese tehnologice care sa micsoreze cheltuielile aferente confectionarii produselor.

            Procesele tehnologice sunt componentele de baza a functiunii de productie. Organizarea proceselor tehnologice in activitatea cooperativei are in vedere ca productia sa se efectueze in timp util si eficient, pentru aceasta sunt elaborate norme de timp pentru efectuarea fiecarei operatii. In tabele de mai jos este prezentata confectionarea unui produs reprezentativ (anexa nr.5, anexa nr.6).

            Functiunea financiar - contabila a cooperativei se concretizeaza in prezentarea situatiei patrimoniului si a rezultatelor cooperativei precum si inlocuirea planului de investitii (anexa 7).

            In trimestrele I si IV ale anului 2005, nivelul investitiilor (datorita faptului ca sunt finantate din surse propii) este mai scazut, deoarece in confectii au loc schimbari de sezon fiind goluri de productie pe o perioada cuprinsa intre 2 - 4 saptamani.

            Se preconizeaza ca investitii din trimestrele I si IV sa se investeasca in masini si utilaje, pentru trimiestrele II si III investitia consta in modernizarea cladirii principale.

            Se constata conform planului de investitie o tendinta de scadere a investitiilor pe anul 2005 datorita lipsei sursei de finantare proprii, iar un imprumut nu ar fi convenabil pentru cooperativa in conjunctura pietei actuale (anexa 8).

            Figura nr. 2: Diagrama planului de investitii pe anul 2004

Figura nr. 3: Prezentarea grafica a activelor cooperativei

            In situatia patrimoniului se observa scaderea in ansamblu la fiecare indiocator. Se uramareste o tendinta de scadere maxima a stocurilor si creantelor. Aceasta scadere va duce in final la modificarea pozitiva a indicatorului "trezoreria neta", precum si a indicatorului "nevoia de fond rulment".         

            In cazul valorilor de prezentare mai sus putem sa calculam niste indicatoare care sa prezinte situatia cooperativei din punct de vedere financiar:

-          Indicatorul lichiditatii curente

            Aceste valori ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activivele curente (valoarea indicatorului fiind recomandata a fi in jurul valorii 2). Pentru indicatorul din ecuatie "Active curente" am utilzat valoarea indicatorului din tabel "Active circulante - total".

-          Indicatorul lichiditatii lichiditatii imediate

-          Rentabilitatea capitalului angajat

           

            Capitalul angajat din ecuatie este calculat din valoarea capitalului propriu si valoarea imprumuturilor pe termen lung. Cooperativa neavand imprumuturi pe termen lung, capitalul angajat reprezinta in acelasi timp capitalul propriu a cooperativei.

            Acesti indicatori exprima eficienta intreprinderii in realizarea de profit din resursele disponibile (anexa 9 si anexa 10).

            Conform veniturilor si situatiei de cheltuieli s-au aratat in tabelul de mai sus. Se observa o crestere semnificativa la indicatorul "productia vanduta" - 255,87 mii-, care provine in special din inchirieri.

            Rezultatul obtinut din activitatea de productie pentru piata interna este 0, iar la export se prevede o scadere a productiei, precum si alte activitati de exploatare. La "incheierea exercitiului final" se prevede un rezultat pozitiv, mai bun decat anul precedent.

            Conform rezultatelor trimestriale in trimestrele I si IV rezulta un profit, iar la II si III pierdere. In ultimul trimestru se relizeaza cel mai mare profit la totti indicatorii, exlusiv in cazul pietei externe.

            La indicatorii "rezultat financiar" si "rezultat exceptional" previzionate pentru anul 2005 in cazul trimestrelor I si III profitul este 0, iar la II si IV este egal - 0,5. acest indicator este variabil influentat de cursul valutar.

            Pentrul anul 2005 s-a preconizat un profit brut de 357,6 mii din care impozitul pe profit 89,4 mii si in final un rezultat net 268,2 mii.

            Concluzia finala conform situatiilor prezentate mai sus este pentru anul 2005 ccoperativa va avea o situatie negativa fata de anii precedenti.

            S-a ajuns la aceasta concluzie datorita faptului ca desi se prevede o mica crestere, socotind inflatia, anul 2005 va fi inferior din punct de vedere financiar fata de anii precedenti.

Figura nr. 4: Grafica rezultatului net

            Din aceasta prezentare grafica reiese ca rezultatele cooperativei se dovedesc a fi instabile. Aceasta ingreuneaza o prevedere realista a rezultatelor viitoare. Totusi, prin calculele efectuate, s-a putut previziona o scadere a rezultatului net pe anul 2005 fata de rezultatele anului 2004.

            Functiunea de poersonal a cooperativei presupune organizarea personalului impreuna cu celelalte resurse pentru a realiza eficienta maxima in cadrul activitatii de productie (anexa 11).

            Conform acestei analize nu se observa nici o modificatie semnificativa.

v. concluzii

            Pe baza lucrarii s-a intocmit "Situatia rezultatelor previzionate" pentru perioada 2003 - 2005, s-a precizat o scadere semnificativa a profitului de exploatare cu 838,5% in anul 2005 fata de anul 2003, si implicit o scadere mai putin importanta.

            Indicatorii din "Situatia patrimoniului" pentru anul 2005 s-au calculat pe baza indicatorilor din anul precedent (2004) influentati de indicele de 27%.

            Pornind de la nevoia de fond de rulment se poate spune ca orice crestere a acestuia care nu este insotita de o crestere corespunzatoare a fondului de rulment conduce la o degradare a trezoreriei.

            Trezoreria este punctul final al bilantului funcsional, care reflecta lichiditatile efective, dar si alte surse care nu sunt imediat lichide, ramase dupa acoperirea nevoilor de incestitii si exploatare. In cazul nostru pentru anul 2004 fondul de rulment de 32,11 mii lei este mai mare decat nevoia de fond de rulment de 6,82 mii lei.

            Deci se observa o scadere maxima a stocurilor si creantelor, scadere care va duce in final la modificarea pozitiva a indicelui de trezorerie neta precum si a nevoii de fond de rulment.

            Cooperativa inregistreaza cheltuieli mari datorita utilizarii de furnizori intermediari in procurarea materiilor prime si de utilaje cu vechime mai mare de 30 ani care au nevoie de reparatii frecvente costisitoare, deci nu sunt profitabile.

aNEXE

Anexa nr.1

Situatia veniturilor previzionate pentru anul 2005

Anexa nr.2

Situatia veniturilor pe trimestre pentru anul 2005

Anexa nr.3

Situatia cheltuieilior previzinate pentru anul 2005

Anexa nr.4

Situatia cheltuielilor pe trimestre pentru anul 2005

Anexa nr.5

FUSTA FEMEI                    ATELIER: CONFECTII                            NORMA 0

                                                                                                                        RITM:0,00

                                                                                                                        VARIANTA: 0

TOTAL PROCES                                                                                    15,84               0,00

TOTAL GENERAL                                                                                            15,84               0,00

Anexa nr.6

FUSTA FEMEI                    ATELIER: FINISAJ

TOTAL PROCES                                                                                      3,98               0,00

TOTAL GENERAL                                                                                              3,98               0,00

Anexa nr.7

Plan de investitii

Pentru anul 2005 si sursele de infintare

Anexa nr.8

Situatia patrimoniului net, a fondului de rulment si a nevoii de fond de rulment

a cooperativei Harnicia

Anexa nr.9

Situatia rezultatelor previzionate pentru anul 2005

Anexa nr.10

Situatia pe trimestre a rezultatelor previzinate pe anul 2005

Anexa nr.11

Plan de masuri pentru realizarea programului de activitate pe anul 2005

bIBLIOGRAFIE

1. Niculescu O. / Verbonncu I.: "Managementul", Colectia "Biblioteca de Management", Editura Economica, Bucuresti 1999
2. Moldoveanu G.: "Managementul operational al productiei", Editura Economica, Bucuresti 1996
3. Nicolescu O.: "Perfectionarea organizarii conducerii intreprinderii", Editura Academiei, Bucuresti 1973
4. Pricop M. / Basanu G.: "Managementul aprovizionarii si desfacerii", Editura Economica, Bucuresti 1996
5. Asociatia Nationala a Cooperativei Mestesugaresti - UCECOM: "Culegere de prrelegeri privind managementul in organizatiile Cooperativei Mestesugaresti", Editura Amo Business Press, bucuresti 2001
6. Nisulescu E.: "Analiza bilantului si a conturilor de rezultate", Editura Tribuna economica - Buletin Economic Legislativ nr.9 - 10/1997
7. Bacau B.: "Managementul strategic", Editura Teora, Bucuresti 1997
8. Nicolae V., Constantin D., Gradinaru I.: "Previziune si orientare economica", Edirura Economica, Bucuresti 1998
9. Mathis R., Nica P., Radu C.: "Managementul resurselor umane", Editura Economica
10. *** "Statueteele organizatiilor Cooperativei Mestesugaresti", 2000