Impactul tratamentului contabil al perisabilitatilor asupra stocurilor

IMPACTUL TRATAMENTULUI CONTABIL AL PERISABILITATILOR ASUPRA STOCURILOR

1. Notiuni introductive privind perisabilitatiile

1.1. Definirea perisabilitatilor

Prin perisabilitati se intelege scazamintele care se produc la unele produse, materiale sau marfuri, in timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale, cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie (depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica).

In gestiunea unitatilor patrimoniale se pot produce pierderi inerente, normale, care nu sunt determinate de incalcari a atributiilor de serviciu, a vinovatiei cuiva, a relei intentii, accidentelor sau unor cauze de forta majora, pierderi recunocute ca perisabilitati.

Aceste pierderi normale - perisabilitati sau scazaminte - sunt legale in masura in care cuantumul lor se incadreaza in cotele normale de pierderi stabilite.

Pierderi peste normale legale sunt pierderile naturale care depasesc cotele fixate prin actele normative, precum si pierderile la marfuri si produse pentru care nu s-au fixat cote legale de pierderi.

Sunt considerate pierderi peste normele legale si acele pierderi care provin din stricaciuni sau deteriorari, care se datoreaza unor accidente, unor cauze de forta majora, precum si acelea care provin din neglijenta, proasta gospodarire si rea credinta, indiferent daca s-au produs in limita cotelor stabilite sau depasesc aceste cote.

In categoria de pierderi in cadrul normelor nu intra, dupa cum se deduce si din definitia prezentata, pierderile la materii prime supuse unor prelucrari.

Acestea de regula sunt cuprinse in denumirea de " consum specific" sau " consum tehnologic".

Limitele de perisabilitati sunt reglementate prin Hotararea de Guvern nr 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare.

Limitele mentionate se refera la produsele alimentare si nealimentare: carne si preparate din carne, branzeturi si produse lactate proaspete, precum si lapte de consum, peste, oua, ulei, faina, orez, produse de panificatie, zahar, bauturi racoritoare si alcoolice, legume, fructe etc; produse medicamentoase de uz uman, precum si produse farmaceutice si alte produse de uz veterinar.

1.2. Conditii de acordare a perisabilitatilor

Perisabilitatile pot fi acordate numai dupa o verificare faptica a cantitatilor de produse existente in gestiune, stabilite dupa cantarire, numarare, masurare si prin alte asemenea procedee si dupa efectuarea compensarilor conform prevederilor legale in vigoare.

Normele de scazaminte nu se aplica anticipat, ci numai dupa constatarea existentei efective a lipsurilor si numai in limita acestora. De asemenea, normele de scazaminte nu se aplica automat, cotele procentuale legale stabilite sunt maxime, dar se acorda numai pana la nivelul minusului constatat efectiv.

Pentru valorile materiale la care sunt acceptate scazaminte, in cazul compensarii lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se

calculeaza numai in situatia in care cantitatile lipsa sunt mai mari decat cantitatile constatate in plus.

In aceasta situatie cotele de scazaminte se aplica in primul rand la valorile materiale la care s-au constatat lipsurile. Daca in urma aplicarii scazamintelor respective mai raman diferente cantitative in minus, cotele de scazaminte se pot aplica si asupra celorlalte valori materiale admise la compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferente.

Diferenta stabilita in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de scazaminte, reprezentand prejudiciu pentru unitate, se recupereaza de la persoanele vinovate, in conformitate cu dispozitiile legale.

Principalele conditii in care se pot stabili si aproba scazaminte, perisabilitati in gestiune, datorita pierderilor normale sunt :

- minusurile care determina acordarea perisabilitatilor in cadrul normelor trebuie sa fie generate de actiunea factorilor fizici si chimici si nu vinovatiei unei anumite persoane;

- perisabilitatile in cadrul normelor se acorda numai pentru minusuri efective, reale, dovedite;

- minusurile trebuie sa provina dintr-o singura perioada de gestiune, sa fie constatate printr-o inventariere efectuata la un anumit termen;

- perisabilitatile in cadrul normelor se acorda pentru fiecare gestiune in parte;

- cotele procentuale legale de perisabilitati stabilite, sunt maxime dar se acorda numai pana la nivelul minusului constatat efectiv;

- sa se stabileasca cu precizie care sunt produsele lipsa, care este cota de perisabilitati aferenta produselor respective, iar daca sunt mai multe persoane cu gestiuni distincte, la care gestiune si in ce cota anume urmeaza sa se acorde perisabilitati;

- daca lipsa constatata la inventariere depaseste cota de perisabilitati acordata, gestionarul in cauza nu poate fi exonerat de plata desfasurarii, decat daca face dovada certa ca nu are nici o vina in producerea pagubei, ca deci, paguba nu-i este imputabila;

- nu se pot acorda perisabilitati in cazurile si in masura in care lipsurile la inventar provin din sustragerea, alterarea sau degradarea marfurilor, din vina gestionarului;

- cota de perisabilitati este prevazuta pentru acoperirea unor pierderi ce se produc inevitabil in procesele de aprovizionare, productie, desfacere si care deci, nu implica o culpa din partea celui in cauza; este gresit sa se considere ca gestionarul nu raspunde pentru paguba deoarece aceasta se incadreaza automat in procentul de pierderi normale in cadrul societatii;

Perisabilitatile produse in conditiile mentionate de lege se aproba de catre managerul, directorul sau administratorul persoanei juridice, dupa caz, la nivelul cantitatilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii, pana la limitele prevazute in normele privind limitele legale de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare.

Conditii specifice activitatii de aprovizionare tehnico - materiala

Limitele maxime de perisabilitate in timpul transportului se aplica o singura data pentru cantitatile de produse efectiv intrate sau, dupa caz, livrate, in functie de conditia de livrare stabilita intre furnizor si beneficiar.

Lipsurile care se produc in timpul transportului sau al executarii contractelor de livrare si care provin din vina furnizorului, carausului sau altor persoane, nu sunt considerate perisabilitati si se recupereaza de la cei raspunzatori, conform legii.

Normele de perisabilitate pentru depozitare se refera la perioada de depozitare de un an si se aplica la cantitatea egala cu stocul mediu anual, pentru fiecare produs. In situatiile in care intervalul intre doua inventarieri succesive este mai mic sau mai mare de un an, se face recalcularea normei de perisabilitate tinand seama de perioada efectiv scursa intre cele doua inventarieri.

In cazul produselor la care sunt stabilite norme de perisabilitate diferentiate pentru perioadele de vara si de iarna, se vor lua in calcul separat perioadele efective de stocare de iarna si separat cele de vara, recalculand corespunzator normele de perisabilitate.

Pentru produsele la care intre doua inventarieri succesive nu au avut loc miscari, normele de perisabilitate se aplica numai pentru depozitare.

Pentru marfurile la care perisabilitatea se produce prin spargere sau sfaramitare (produse din sticla, ceramica, gresie, s.a.) acordarea de perisabilitati este conditionata de prezentarea probelor de spargere sau sfaramitare, iar constatarea se face de Comisia de inventariere sau de organul de control.

Prin probe se inteleg partile componente sau : ramasitele rezultate din spargeri, faramitari, ele trebuind sa reprezinte cel putin 75% din greutatea produselor care au fost sparte sau sfaramate.

Constatarea pierderilor pe baza existentei probelor se poate face si in perioada dintre cele doua inventarieri de catre o comisie numita de conducatorul unitatii respective, urmand a fi avuta in vedere la definitivarea rezultatelor inventarierii de control gestionar.

Probele rezultate din spargeri, faramitari, si consemnate in procesele verbale de constatare, se valorifica prin predare catre unitatile de recuperare a materialelor refolosibile sau catre unitati care le pot valorifica, sau se distrug in cazul in care resturile prezinta pericole de infectare, otravire, poluare sau alte asemenea.

Valorificarea sau distrugerea acestora se face dupa definitivarea inventarelor, in baza dispozitiei conducatorului unitatii si in prezenta delegatului acestuia, care va asigura intocmirea si prezentarea actelor legale de efectuare a operatiunilor.

Constatarea, valorificarea sau distrugerea probelor se poate face in aceleasi conditii si in perioada dintre cele doua inventarieri, in cazurile in care probele nu pot fi pastrate din lipsa de spatiu sau alte cauze.

In scopul reducerii perisabilitatilor, organele de conducere colectiva ale unitatii sunt obligate :

- sa ia masuri pentru respectarea stricta a normelor tehnice privind manipularea, ambalarea si depozitarea produselor, tinand seama de caracteristicile fiecarui produs;

- sa acorde o grija permanenta distribuirii sau prelucrarii in cel mai scurt timp a produselor cu termene limita de depozitare sau de prelucrare;

- sa prevada in contractul de livrare clauze si raspunderi precise cu privire la obligatiile beneficiarilor de a ridica produsele in anumite termene;

- sa ia masuri pentru livrarea produselor in ordinea intrarii in depozit;

Conditii specifice activitatii comerciale

Coeficientii de perisabilitate se aplica la volumul cantitativ sau valoric al marfurilor intrate sau vandute in perioada dintre doua inventare de control gestionar, respectiv de predare - primire a gestiunii.

Modul de aplicare al normelor de perisabilitate in raport de volumul intrarilor sau desfacerilor se stabileste la inceputul anului, in functie de profilul unitatii.

La combustibilii solizi, normele de perisabilitate se aplica pe timpul transportului si manipularii, la volumul intrarilor, iar in timpul depozitarii se aplica pe duratele de depozitare prevazute.

La marfurile la care norma de perisabilitate este stabilita pe grupa de marfuri, calculul perisabilitatilor se face prin aplicarea normei la volumul total al intrarilor sau desfacerilor din grupa respectiva, urmand ca acordarea pe produs sa se faca la nivelul realizarilor efective, cu conditia incadrarii in pierdere totala calculata pe grupa.

Perisabilitatile pe timpul transportului de la furnizori din alte localitati, se stabilesc si se acorda pe baza actelor de constatare intocmite, potrivit legii, la primirea marfurilor de catre beneficiari.

Normele maxime de perisabilitate privind depozitarea se aplica numai pentru marfurile care se vehiculeaza efectiv prin depozitele cu ridicata, iar in cazul combustibililor solizi, a depozitelor de repartizare sau desfacere.

Normele maxime de perisabilitate pentru desfacerea cu amanuntul a marfurilor alimentare, se aplica la totalul valoric al marfii sau al grupei, sau pe total unitate gestionata cand profilul comercial al acesteia corespunde cu grupa respectiva.

La unitatile alimentare cu autoservire care au raioane prin care se desfac produse prin cantarire si a caror plata la casa urmeaza acelasi flux cu produsele desfacute prin autoservire, pentru aceste raioane se aplica atat norma de perisabilitate prevazuta pentru magazinele alimentare cu autoservire, cat si norma de perisabilitate stabilita pentru produsul sau grupa de produse ce se desfac prin acestea.

La aceleasi unitati pentru produsele : lapte, iaurt, oua, ape minerale, racoritoare, bere, legume si fructe, citrice (preambalate in cantitati neegale) se aplica norma de perisabilitate prevazuta pentru produsele alimentare, iar pentru celelalte produse se aplica numai o cota de 0,10 % pentru spargerea ambalajului, pulverizari, scurgeri ori faramitare.

Pentru marfurile pastrate in magaziile de mana ale unitatilor de desfacere cu amanuntul care au gestiuni separate, conducerea unitatii, la propunerea sefului serviciului comercial si cu avizul contabilului sef, va defalca in functie de conditiile de pastrare si manipulare o cota parte din normele de perisabilitate stabilite pentru desfacerea cu amanuntul.

Pentru marfurile alimentare defalcarea se face din norma redusa, de catre conducerea unitatii. Tot prin defalcare din normele de perisabilitate prevazute pentru desfacerea cu amanuntul, se vor stabili si normele pentru magazinele care au gestiuni separate in care se pastreaza unele cantitati de marfuri pentru aprovizionarea operativa a unitatilor de alimentatie publica.

In acelasi mod se va proceda in cazul transferurilor de marfuri de la o subunitate la alta in cadrul aceleiasi unitati.

Normele maxime de perisabilitate pentru marfurile ambalate in recipienti din sticla, se aplica si la ambalajele respective.

La vinuri si bauturi alcoolice imbuteliate in recipienti din sticla nu se acorda perisabilitati pe timpul transportului de la furnizori si pe timpul depozitarii.

Pierderile la marfurile alimentare provenite din diferente intre tara efectiva si tara medie facturata la ambalajele de transport - putini, butoaie - , in cazul cand se face recantarirea ambalajelor goale de catre unitatea primitoare, care nu se incadreaza in normele de perisabilitate ale marfurilor respective, sunt considerate pierderi peste norma si urmeaza regimul acestora.

Pierderile provenite din diferentele de tara, se constata prin proces verbal de recantarire a ambalajelor goale si se suporta de unitatea la care se goleste continutul, iar cand tara reala este mai mica decat tara medie facturata, cu diferenta respectiva se incarca gestiunea.

2.Norme privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare

Art. 1. - Prin perisabilitati, in sensul prezentelor norme, se intelege scazamintele care se produc in timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie (depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica).

Art. 2. - Nu constituie perisabilitati pierderile incluse in normele de consum tehnologic, precum si cele produse prin neglijenta, sustrageri si cele produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauze de forta majora.

Art. - Limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate marfurilor potrivit prevederilor art. 1 sunt prevazute la art. 1

Art. 4. - Perisabilitatile produse in conditiile mentionate la art. 1 se aproba de managerul, directorul sau administratorul persoanei juridice, dupa caz, la nivelul cantitatilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii, pana la limitele prevazute la art. 1

Art. 5. - Limitele maxime de perisabilitate pentru marfurile ambalate in recipiente din sticla se aplica si pentru ambalajele respective.

Art. 6. - Perisabilitatile pot fi acordate numai dupa o verificare faptica a cantitatilor de produse existente in gestiune, stabilite dupa cantarire, numarare, masurare si prin alte asemenea procedee si dupa efectuarea compensarilor conform prevederilor legale in vigoare.

Art. 7. - Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare.

Art. 8. - Aceleasi limite maxime de perisabilitate se acorda si pentru marfurile din stoc.

Art. 9. - Limitele maxime de perisabilitate in timpul transportului se aplica o singura data pentru cantitatile de marfa efectiv intrate sau, dupa caz, livrate, in functie de conditia de livrare stabilita intre furnizor si beneficiar.

Art. 10. - Comerciantii pot stabili cote de perisabilitati diferentiate sortimental pe depozite, magazine, gestiuni, pentru a fi admise la cheltuieli deductibile din profitul impozabil, cu obligativitatea incadrarii in limitele maxime de perisabilitate prevazute pentru grupa respectiva de marfuri.

Art. 11. - Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de perisabilitate stabilite nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal.

Art. 12. - Normele privind limitele admisibile de perisabilitate se aplica numai persoanelor juridice care sunt obligate, potrivit legii, la plata impozitului pe profit, in limita caruia cheltuielile cu perisabilitatile sunt deductibile din veniturile realizate.

Art. 1 - Limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate marfurilor in procesul de comercializare sunt cele prevazute in anexele nr. 1-3*) care fac parte integranta din prezentele norme, si anume:

a) anexa nr. 1, pentru produse alimentare si nealimentare;

b) anexa nr. 2, pentru produse medicamentoase de uz uman;

c) anexa nr. 3, pentru produse farmaceutice si alte produse de uz veterinar.

__________ ______ ____ _____ _______ ______ ______________

MO nr.522/10.06.2004,publicatǎ in HG nr.831-2004

2.1.Limitele admisibile

de perisabilitate pentru produse alimentare si nealimentare

+-------- ----- ------ -------- ----- ------ -----------+

¦ ¦ ¦ ¦ Limita maxima de ¦

¦Nr. ¦ Denumirea grupei, ¦ Felul ¦ perisabilitate (%) ¦

¦crt.¦subgrupei sau produsului¦ ambalajului +----- ----- --------- ----- ----¦

¦ ¦ ¦ ¦Transport¦Depozitare ¦Manipulare ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦ 0 ¦ 1 ¦ 2 ¦ 3 ¦ 4 ¦ 5 ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦ 1. ¦Carne, slanina, organe ¦vrac, tavi, ¦ 0,15 ¦ 0,25 ¦ 0,45 ¦

¦ ¦si subproduse ¦navete, saci ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦comestibile (de ovine, ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦porcine, bovine, pasari,¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦vanat) - proaspete si ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦refrigerate (exclusiv ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦cele preambalate in ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦gramaj fix si carnea de ¦ ¦

¦ ¦miel) ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦ 2. ¦Carne de miel - ¦vrac, tavi, ¦ - ¦ 0,25 ¦ 0,45 ¦

¦ ¦proaspata si refrigerata¦navete, saci ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦ ¦Carne congelata ¦vrac, tavi, ¦ - ¦ 0,25 ¦ 1,20 ¦

¦ ¦ ¦navete ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦ 4. ¦Preparate din carne (cu ¦navete, tavi, ¦ 0,20 ¦ 0,30 ¦ 0,75 ¦

¦ ¦exceptia celor crude, ¦saci ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦uscate si a celor ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦preambalate in gramaj ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦fix) ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦ 5. ¦Preparate din carne ¦navete, tavi, ¦ 0,10 ¦ 0,27 ¦ 0,75 ¦

¦ ¦crude, uscate (cu ¦saci ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦exceptia celor ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦preambalate in gramaj ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦fix) ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦ 6. ¦(Branzeturi si produse ¦navete, ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦lactate proaspete ¦putini, ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ ¦butoaie, ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ ¦bidoane, ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ ¦lazi, cutii ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦a) Fermentate sau ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦framantate ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦- parafinate sau ¦lazi, cutii ¦ 0,24 ¦ 0,50 ¦ 1,25 ¦

¦ ¦acoperite cu folie ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦- neparafinate sau ¦lazi, cutii ¦ 0,40 ¦ 0,50 ¦ 1,25 ¦

¦ ¦neacoperite cu folie ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦b) Topite si afumate ¦navete, ¦ 0,40 ¦ 0,15 ¦ 1,25 ¦

¦ ¦ ¦lazi, cutii ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦c) Branzeturi proaspete ¦navete, lazi, ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ ¦putini, cutii ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦- cas de oaie proaspat; ¦ ¦ 1,00 ¦ 1,50 ¦ 1,25 ¦

¦ ¦- unt de masa bloc; ¦ ¦ - ¦ 0,05 ¦ 0,60 ¦

¦ ¦- urda; ¦ ¦ 1,00 ¦ 1,50 ¦ 1,25 ¦

¦ ¦- branza de vaci; ¦ ¦ 1,00 ¦ 0,25 ¦ 1,25 ¦

¦ ¦d) Branzeturi in ¦butoaie, ¦ 1,50 ¦ 0,35 ¦ 1,25 ¦

¦ ¦saramura (telemea, ¦bidoane, ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦Fetta, etc.) - pastrate ¦putini ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦in frigider ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦ 7. ¦Lapte de consum ¦butelii din ¦ 0,10 ¦ 0,20 ¦ 0,45 ¦

¦ ¦ ¦sticla si din ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ ¦plastic, pungi¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ ¦din plastic, ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ ¦cutii, bidoane¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦ 8. ¦Peste: ¦cisterne, ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ ¦lazi, butoaie,¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ ¦cutii ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦- viu ¦ ¦ 0,80 ¦ 0,30 ¦ 0,55 ¦

¦ ¦- proaspat si refrigerat¦ ¦ 0,80 ¦ 0,30 ¦ 0,55 ¦

¦ ¦- congelat ¦ ¦ 0,30 ¦ 0,30 ¦ 0,55 ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦ 9. ¦Peste afumat, sarat, ¦lazi, cutii, ¦ 0,10 ¦ 0,20 ¦ 0,30 ¦

¦ ¦subproduse precum si ¦butoaie, ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦preparate si ¦borcane ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦semipreparate din peste,¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦inclusiv icre (exclusiv ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦portionat in gramaj fix)¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦10. ¦Oua ¦lazi, cofraje ¦ 0,50 ¦ 0,30 ¦ 1,50 ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦11. ¦Ulei comestibil ¦butoaie, ¦ 0,20 ¦ 0,07 ¦ 0,10 ¦

¦ ¦ ¦cisterne ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦12. ¦Faina, gris si produse ¦saci, pachete,¦ 0,06 ¦ 0,025 ¦ 0,08 ¦

¦ ¦decorticate ¦boxpalete ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦ ¦1 ¦Orez ¦saci, pachete,¦ 0,06 ¦ 0,30 ¦ 0,07 ¦

¦ ¦ ¦boxpalete ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦14. ¦Arpacas, faina de porumb¦saci, pachete ¦ 0,06 ¦ 0,025 ¦ 0,08 ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

__________ ______ ____ _____ _______ ______ ______________

www.lexcat.ro

¦15. ¦Produse de panificatie ¦lazi, navete, ¦ 0,10 ¦ 0,02 ¦ 0,08 ¦

¦ ¦(paste fainoase, ¦saci, pungi, ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦biscuiti, pesmet) ¦cutii ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦16. ¦Cozonac, pateuri, ¦lazi, navete ¦ 0,10 ¦ 0,02 ¦ 0,28 ¦

¦ ¦placinte ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦17. ¦Zahar ¦saci, lazi, ¦ 0,08 ¦ 0,08 ¦ 0,10 ¦

¦ ¦ ¦cutii, ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ ¦boxpalete ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦18. ¦Dulciuri, produse de ¦cutii, lazi, ¦ 0,10 ¦ 0,02 ¦ 0,10 ¦

¦ ¦bombonerie (bomboane, ¦boxpalete ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦jeleuri, rahat, halvita)¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦- exclusiv preambalate ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦in gramaj fix ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦19. ¦Halva ¦cutii, lazi, ¦ 0,10 ¦ 0,50 ¦ 0,10 ¦

¦ ¦ ¦navete ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦20. ¦Prajituri (inclusiv ¦tavi, cutii, ¦ 0,10 ¦ - ¦ 0,25 ¦

¦ ¦napolitane, fursecuri, ¦lazi, navete ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦turta dulce) - exclusiv ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦preambalate in gramaj ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦fix ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦21. ¦Apa minerala ¦boxpalete, ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ ¦navete, ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ ¦butelii din ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ ¦sticla, ¦ 1,00 ¦ 0,50 ¦ 0,30 ¦

¦ ¦ ¦butelii din ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ ¦plastic ¦ 0,05 ¦ 0,005 ¦ 0,02 ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦22. ¦Conserve de legume si ¦navete, ¦ 0,10 ¦ 0,10 ¦ 0,10 ¦

¦ ¦fructe ¦boxpalete, ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ ¦ladite, cutii,¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ ¦borcane ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦2 ¦Marmelada, magiun ¦ladite, ¦ 0,10 ¦ 0,50 ¦ 0,10 ¦

¦ ¦ ¦borcane ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦24. ¦Legume - proaspete ¦lazi, ladite, ¦ 0,20 ¦ 0,30 ¦ 1,3 ¦

¦ ¦ ¦navete, cutii,¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ ¦plase, ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ ¦casolete ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦25. ¦Fructe - proaspete ¦lazi, ladite, ¦ 0,20 ¦ 0,40 ¦ 1,3 ¦

¦ ¦ ¦navete, cutii,¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ ¦plase, ¦ ¦ ¦

¦ ¦ ¦ ¦casolete ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦26. ¦Legume si fructe - ¦lazi, navete, ¦ 0,05 ¦ 0,10 ¦ 0,30 ¦

¦ ¦uscate, deshidratate ¦casolete ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦27. ¦Legume si fructe - ¦butoaie ¦ 0,10 ¦ 0,30 ¦ 1,3 ¦

¦ ¦semiindustrializate ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦(lacto-fermentate in ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦saramura, otet, pulpe, ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦marcuri, sucuri ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦concentrate) ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦28. ¦Ceai (exclusiv ¦saci, cutii ¦ 0,10 ¦ 0,03 ¦ 0,10 ¦

¦ ¦preambalat in gramaj ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦fix) ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦29. ¦Miez de nuca si seminte ¦saci ¦ - ¦ - ¦ 1,00 ¦

¦ ¦de dovleac (exclusiv ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦preambalate in gramaj ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦fix) ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦30. ¦Preparate culinare si ¦tavi, navete, ¦ - ¦ - ¦ 0,45 ¦

¦ ¦semipreparate ¦cutii, ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ ¦casolete ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+--------¦

¦31. ¦Alte produse alimentare:¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦- sare (bulgari si ¦saci ¦ 0,20 ¦ 0,30 ¦ 0,05 ¦

¦ ¦macinata); ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦- otet - vrac; ¦butoaie ¦ 0,10 ¦ 0,006 ¦ 0,05 ¦

¦ ¦- miere si produse ¦bidoane, ¦ 0,02 ¦ 0,05 ¦ 0,30 ¦

¦ ¦apicole; (exclusiv ¦borcane, lazi ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦preambalate in gramaj ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦fix) ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

+----+----- ----- ----- ----- ----+----- ----- ----+---------+-----------+---------

Regimul contabil al perisabilitatilor

1. Recunoasterea contabila a perisabilitatilor si a operatiunilor conexe

Perisabilitatile cuprinse in limitele legale se evidentiaza in contabilitate ca si cheltuieli de exploatare.

Cheltuielile de exploatare cuprind acele consumuri si plati efectuate pentru realizarea activitatii de baza a intreprinderii.

Perisabilitatile care depasesc coeficientii prevazuti in norme sunt inregistrate in contul  "Alte cheltuieli de exploatare" .

In categoria altor cheltuieli de exploatare intra acele cheltuieli care rezulta din activitatea curenta, de exploatare, a unitatii economice, dar care sunt deosebite ca urmare a volumului sau frecventei cum sunt : pierderi din creante si debitori diversi, amenzi, penalitati, donatii, etc.

Daca lipsurile constatate la bunurile materiale sunt pierderi normale - perisabilitati - si nu sunt imputabile cuiva, se suporta de agentul economic cu aprobarea organelor competente, urmand a fi contabilizate ca si cheltuieli.

Lipsurile de materii prime,materiale consumabile, marfuri, neimputabile, de natura pierderilor normale - perisabilitatile - ce se produc in timpul depozitarii, pastrarii si manipularii, se inregistreaza prin creditarea conturilor de activ care tin evidenta acestor bunuri ("Materii prime", "Materiale consumabile", "Marfuri") , prin corespondenta cu debitul conturilor de cheltuieli aferente acestora ("Cheltuieli cu materiile prime" , "Cheltuieli cu materialele consumabile" , respectiv "Cheltuieli privind marfurile").

Formulele contabile aferente inregistrarii in contabilitate a perisabilitatilor la materii prime,materiale consumabile,marfuri sunt urmatoarele :

601 "Cheltuieli cu materiile prime "   = 301  " Materii prime "

602  " Cheltuieli cu materialele consumabile " = 302 " Materiale consumabile "

607  " Cheltuieli privind marfurile " = 371 " Marfuri "

Lipsurile de materii prime si materiale consumabile, neimputabile, care depasesc limitele pierderilor normale ce se produc in timpul depozitarii, pastrarii si manipularii se inregistreaza prin creditarea conturilor de activ " Materii prime " , " Materiale consumabile " ,  " Marfuri " , prin corespondenta cu debitul contului de pasiv " Alte cheltuieli de exploatare " .

Formula contabila ce reflecta aceasta operatie este :

6588 " Alte cheltuieli de exploatare "  = %

301  " Materii prime

302 " Materiale

consumabile"

371 " Marfuri "

In anumite situatii atunci cand se inregistreaza perisabilitatile, se repartizeaza si diferentele de pret aferente, care se inregistreaza in mod obisnuit, in debitul sau creditul contului 308, dupa cum sunt in plus (nefavorabile) si respectiv in minus (favorabile).

Diferentele de pret aferente materiilor prime si materialelor se inregistreaza in contul bifunctional 308 " Diferente de pret la materii prime si materiale ". Acesta este un cont rectificativ al pretului de inregistrare al materiilor prime si materialelor, care se utilizeaza atunci cand evidenta materiilor prime si materialelor se conduce la preturi standard, evidentiindu-se in cadrul contului diferenta dintre pretul standard si costul de achizitie.

- diferentele de pret in minus (cost de achizitie < cost prestabilit) aferente materiilor prime si materialelor iesite din gestiune :

308 " Diferente de pret la materii prime = %

si materiale " 601 " Cheltuieli cu materiile prime "

602 " Cheltuieli cu materialele consumabile "

- diferentele de pret in plus (cost de achizitie > cost prestabilit ) aferente materiilor prime si materialelor iesite din gestiune :

% = 308 " Diferente de pret la materii prime si

601 " Cheltuieli cu materiile prime " materiale "

602 " Cheltuieli cu materialele consumabile "

Lipsurile imputabile provenite din vina unor salariati sau a tertilor, necesita, pe de o parte, includerea in cheltuieli a costului lor efectiv de achizitie, ca in cazul lipsurilor neimputabile, iar pe de alta parte inregistrarea operatiei de imputare propriu zise a costului efectiv de achizitie sau a altei valori, inclusiv TVA aferenta.

Aceasta ultima operatie se reflecta in debitul contului 4282 "  Alte creante in legatura cu personalul " sau 461 "  Debitori diversi " prin corespondenta cu creditul conturilor 7588 "  Alte venituri din exploatare "  si 4427 "  TVA colectata " , pentru costul de achizitie sau alta valoare de imputare si respectiv TVA aferenta.

Inregistrarea in contabilitate a lipsurilor imputabile salariatilor :

4282 " Alte creante in legatura = %

cu personalul " 7588   " Alte venituri din exploatare "

4427   "TVA colectata "

Inregistrarea in contabilitate a lipsurilor imputabile tertilor :

461  " Debitori diversi "  = %

7588 " Alte venituri din exploatare"

4427 " TVA colectata "  

Lipsurile nesolutionate nu pot influenta cheltuielile sau rezultatele financiare in momentul in care au fost constatate. In perioada de cercetare a cauzelor in vederea solutionarii, asemenea lipsuri se inregistreaza in debitul contului 473 "Decontari din operatii in curs de calificare " , la costul efectiv de achizitie, deci inclusiv diferentele de pret nefavorabile, atunci cand este cazul diferentele de pret favorabile se inregistreaza prin articolul  contabil invers.

Solutionarea ulterioara a lipsurilor analizate se inregistreaza in creditul contului 473  "Decontari din operatii in curs de calificare " , prin corespondenta cu debitul contului 6588 "Alte cheltuieli de exploatare ", indiferent ca lipsurile in cauza au fost incadrate in categoria pierderilor din calamitati si respectiv a lipsurilor imputabile. In aceasta ultima situatie se efectueaza in plus inregistrarea obisnuita de imputare, asa cum s-a prezentat anterior.

2. Documentele justificative si perisabilitatile

Lista de inventariere

Inventarierea elementelor de activ ale unitatii se materializeaza prin inscrierea acestora, fara spatii libere si fara stersaturi, in formularul " Lista de inventariere " . Bunurile inventariate se inscriu in listele de inventariere care se intocmesc pe locuri de depozitare, pe gestiuni si pe categorii de bunuri.

Acest formular serveste ca document pentru stabilirea lipsurilor si a plusurilor de bunuri si valori, constatate cu ocazia inventarierii, precum si pentru constatarea deprecierilor.

Lista de inventariere serveste ca:

- document pentru inventarierea bunurilor aflate in gestiunile unitatii;

- document pentru stabilirea lipsurilor si plusurilor de bunuri (imobilizari, stocuri materiale) si a altor valori (elemente de trezorerie etc.);

- document justificativ de inregistrare in evidenta magaziilor (depozitelor) si in contabilitate a plusurilor si minusurilor constatate;

- document pentru intocmirea registrului-inventar;

- document pentru stabilirea provizioanelor pentru deprecieri;

- document centralizator al operatiunilor de inventariere;

Se intocmeste intr-un exemplar, la locurile de depozitare, anual sau in situatiile prevazute de dispozitiile legale, de comisia de inventariere, pe gestiuni, conturi de valori materiale, eventual grupe sau subgrupe, separat pentru bunurile unitatii si separat pentru cele apartinand altor unitati, aflate asupra personalului unitatii la data inventarierii, primite pentru prelucrare etc., si se semneaza de catre membrii comisiei de inventariere si de catre gestionar.
Pentru gestiunile a caror evidenta se tine global - valoric lista de inventariere se intocmeste in doua exemplare la locurile de depozitare, pe gestiuni si conturi de materiale, marfuri si ambalaje, si se semneaza de membrii comisiei de inventariere, de gestionar si contabilul care tine evidenta gestiunii.

Listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre membrii comisiei de inventariere si de catre gestionar.

In cazul predarii-primirii gestiunii, listele de inventariere se intocmesc in 3 exemplare care se semneaza atat de gestionarul predator cat si de gestionarul primitor.

Declaratia si angajamentul de plata al gestionarului

Pentru toate plusurile, lipsurile si deprecierile constatate la bunuri, comisia de inventariere trebuie sa primeasca explicatii scrise de la persoanele care au raspunderea gestionarii, respectiv a urmaririi decontarii creantelor.

Pe baza explicatiilor primite si a documentelor cercetate, comisia de inventariere stabileste caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor si deprecierilor constatate, precum si caracterul plusurilor, propunand, in conformitate cu dispozitiile legale, modul de regularizare a diferentelor dintre datele din contabilitate si cele faptice, rezultate in urma inventarierii.

O data cu stabilirea situatiei faptice in urma inventarierii gestionarul va trebui sa dea o declaratie in care sa-si exprime punctul de vedere cu privire la masura in care se face vinovat de deprecierea sau lipsa unor bunuri.

Declaratia va contine explicatii referitoare la modul in care gestionarul si-a indeplinit sarcinile. In cazul in care acesta si-a exercitat atributiile de serviciu conform legii dar superiorii ierarhici (administrator, director) nu i-au asigurat conditiile pentru pastrarea, depozitarea si transportul bunurilor din gestiune (depozite corespunzatoare, utilaje pentru manevrarea marfurilor, etc) lipsurile sau degradarile rezultate in urma acestor fapte nu ii sunt imputabile.

Daca lipsurile si deprecierile constatate la bunuri se datoreaza relei vointe sau neglijentei gestionarului, acesta are posibilitatea repararii prejudiciului adus unitatii din vina sa, scop in care va semna un angajament de plata prin care recunoaste producerea pagubei si vinovatia sa si se angajeaza pentru acoperirea pagubei, restituirea sumelor incasate nejustificat, plata contravalorii bunurilor ce nu mai pot fi restituite in natura ori a serviciilor nedatorate.

Angajamentul de plata se intocmeste de catre gestionar intr-un singur exemplar si are efecte numai intre unitate si emitent. Acesta va contine datele personale ale gestionarului, recunoasterea si obligatia repararii pagubei in gestiune constatate (la inventariere, cu ocazia predarii de gestiune, etc), suma pentru care se obliga, precum si semnatura si data semnarii respectivului angajament.

Angajamentul de plata trebuie semnat de datornic in termen de 60 de zile de la cunoasterea pagubei de catre conducatorul unitatii, deoarece in cazul in care el refuza sa-si asumeangajamentul de plata, unitatea trebuie sa aiba posibilitatea de a actiona in justitie. Daca ulterior persoana in cauza constata ca nu datoreaza sau ca datoreaza numai in parte suma pentru care si-a luat angajamentul, poate face o cerere de desfiintare a angajamentului la organul de jurisdictie competent, in termen de 30 de zile de la data cand s-a cunocut aceasta imprejurare.

Persoana vinovata de acceptarea unui angajament de plata dat de o alta persoana sau pentru o suma mai mica decat paguba reala isi angajeaza propria raspundere materiala pentru cota de paguba care nu se poate recupera din aceasta cauza, de la autorii reali. Paguba se produce datorita faptului ca se pierde dreptul de recuperare in intregime de la persoana vinovata.

Decizia de imputare

Decizia de imputare se emite de conducatorul unitatii pagubite, in cazul in care de producerea pagubei se fac vinovate si persoane numite in functii de acesta (director, contabil sef, etc.), singure sau impreuna cu alte persoane.

Decizia de imputare se emite in termen de cel mult 60 de zile de la data cand cel in drept sa emita decizia a luat cunostinta de existenta pagubei, raspunderea materiala neputand fi stabilita daca de la data producerii pagubei au trecut mai mult de 3 ani. Termenul de 60 de zile se calculeaza din ziua in care s-a primit, la registratura generala a unitatii, a raportului organelor care au stabilit paguba conform procesului verbal sau nota de constatare a organului de control. In cazul cand constatarea pagubei a avut loc in ultima zi a termenului de 3 ani, decizia de imputare se emite in termen de 60 de zile chiar daca acest termen se plaseaza peste termenul mentionat. In cazul cand prin hotararea definitiva a unui organ de jurisdictie se constata ca paguba ce urmeaza a se recupera este mai mare decat cea imputata ori ca nu a fost produsa de persoana careia i s-a imputat, organul competent ia masuri de recuperare a pagubei reale de la persoana care a produs-o, prin emiterea unei decizii de imputare, in termen de 60 de zile de la data cand a luat cunostinta de hotararea definitiva, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data la care hotararea a ramas definitiva. Pentru pierderea termenului de emitere a deciziei de imputare de cel mult 60 de zile de la data cand managerul unitatii a luat cunostinta de paguba suferita de unitate, prin faptele, inculpabile ale personalului propriu, acesta raspunde material fata de unitate pentru pagubele produse.

Decizia de imputare se emite dupa o temeinica analiza a actelor prin care s-au constatat pagubele. Daca din aceste acte nu rezulta in mod clar imprejurarile in care s-a produs paguba si persoanele vinovate, se dispune completarea constatarilor controlului, care trebuie efectuata in timp util pentru a nu se pierde termenul legal de emitere a deciziei de imputare.

Decizia de imputare se intocmeste de compartimentul financiar-contabil impreuna cu cel juridic si cuprinde: numarul si data emiterii; indicarea actului si a organului care a constatat paguba, precum si in ce consta aceasta; data producerii pagubei; data si modul in care cel in drept sa emita decizia de imputare a luat cunostinta de producrea pagubei; numele, domiciliul si functia celor raspunzatori, motivandu-se pentru fiecare in parte temeiurile de drept si de fapt care au determinat angajarea raspunderii materiale; cuantumul total a pagubei si defalcarea pe cote parti a acesteia pentru fiecare persoana in parte, dupa criteriile legale; motivarea inlaturarii apararilor facute prin notele explicative date de personal; termenul in care poate fi contestata si organul competent sa o solutioneze; semnatura persoanei care a emis decizia de imputare cu mentiunea calitatii sale.

Decizia de imputare se comunica celui obligat la plata in termen de 15 zile de la emitere.

In conditiile prevederilor actualului Cod al muncii, caracterul de titlu executoriu al deciziei de imputare este pus sub semnul intrebarii, pentru recuperarea prejudiciilor suferite, agentii economici avand la indemana calea amiabila (angajamentul de plata) sau calea judecatoreasca (prin intermediul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile).

Procesul verbal de scadere

Agentii economici pot constata pierderi peste limitele legale in care pot fi acordate perisabilitati.

Aceste pierderi sunt consemnate in Procesul verbal de constatare (scadere) care contine date referitoare la pierderile constatate, cauzele care le-au generat, natura acestora, valoarea pierderilor peste limitele admisibile de perisabilitate,etc.

In procesul verbal va fi de asemenea consemnat faptul ca pierderile nu se datoreaza neglijentei, relei vointe, sustragerii, etc. si ca atare nu sunt imputabile cuiva.

Se intocmeste de persoanele autorizate,din cadrul unitatii, sa constate pierderile peste norme si sa aprobe includerea pe cheltuieli a acestora, in 4 exemplare daca lipsurile se solutioneaza de agentul economic sau in 5 exemplare daca solutionarea se face conform competentelor legale.

Procesul verbal de scadere circula astfel :

- exemplarul 1 la compartimentul financiar - contabil ;

- exemplarul 2 la agentul valorificator ;

- exemplarul 3 la contabilitatea analitica ;

- exemplarul 4 la gestionar ;

- exemplarul 5 la organele de cercetare in drept ;