Evaluarea patrimoniului in contabilitate

Evaluarea patrimoniului in contabilitate

1.Notiunea , necesitatea si principiile evaluarii

In conditiile existentei productiei de marfuri, marimea valorilor economice se exprima si se evidentiaza prin intermediul etalonului monetar iar operatia de masurare poarta denumirea de evaluare.

Evaluarea consta in cuantificarea si exprimarea in bani a marimii elementelor patrimoniale si a operatiilor privind miscarea acestor elemente ;

Componentele evaluarii; obiectul evaluarii si etalonul monetar ;

Obiectul evaluarii il constituie structurile proprii patrimoniului si anume : activele, pasivele, cheltuielile, veniturile, rezultatele, operatiunile economice si financiare privind continutul acestor structuri.

Etalonul monetar reprezinta unitatea de calcul care permite masurarea si compararea valorilor economice ; el se identifica cu banii in functia lor de masura a valorii

Banul este unitatea de masura a valorii asa cum metrul este unitatea de masura pentru lungimi,hectarul pentru suprafete. Dar spre deosebire de metru si hectar, banul nu este o unitate de masura stabila, ci reprezinta el insusi o valoare a carui marime se exprima prin puterea de cumparare, care poate creste sau scadea.

Pretul este rezultatul masurarii si compararii obiectului evaluat cu banul, in calitatea sa de unitate de masura a valorii.

Cheltuieli directe de productie +Cheltuiel indirecte = Costul efectiv de productie + Cheltuieli de desfacere = Costul complet comercial	Profit   sau marfa producatorului	TVA deductibila	Adaosul comercial		TVA colectata
			Chelt de desfacere	Profit comerciant
Pretul producatorului ( productie)
Pretul de livrare
Pretul de vanzare cu amanuntul

a)Costul de achizitie se compune din

-pretul de cumparare negociat si inscris in factura furnizorului

-cheltuieli de transport,aprovizionare suportate de cumparator

-unele cheltuieli in vederea punerii in functiune a unosr bunuri (mijloace fixe)

Exemplu de calcul: - pretul de cumparare comform facturii 30.000.000 +

- cheltuieli de transport 1.500.000 +

- pierderi normale pe timpul transportului 200.000 +

TOTAL 31.700.000 -

- rabat acordat de furnizor 10% 3.170.000

- TOTAL cost de achizitie =28.530.000

b)Costul de productie se compune din :

-costul de achizitie al materiilor si materialelor consumate

-cheltuilelile de prelucrare a materiilor prime care sunt cheltuieli directe

-cota parte din cheltuielile indirecte de productie ce revine produsului

Exemplu de calcul : - costul de achizitie a materialelor(Ca) =28.530.000

cheltuieli de prelucrare

- cheltuieli directe + 8.000.000

- cota de cheltuieli indirecte + 2.000.000

TOTAL cost de productie(Cp) =38.530.000

c)Costul complet comercial cuprinde :

-costul de productie (Cp) a bunurilor

-cheltuielile de desfacere pentru bunuri

Exemplu de calcul : - costul de productie a produselor finite =38.530.000

- cheltuieli de desfacere (ambalare) + 4.000.000

TOTAL cost complet comercial (ccc) =42.530.000

d) Pretul de livrare la care se vand bunurile intre agentii economici este format din

-costul complet comercial

-profitul sau marfa producatorului

-accize

-TVA (taxa pe valoare adaugata)

Exemplu de calcul : - costul complet commercial(ccc)   =42.530.000

- marja producatorului 10% + 4.253.000

TOTAL pret factura fara TVA =46.783.000

TVA + 8.888.770

TOTAL pret de livrare =55.671.770

e) Pretul cu amanuntul (cu ridicata) este format din :

-pret de facturare

-adaosul comercial

Exemplu de calcul : - pret de facturare =46.783.000

-adaosul comercial 15% + 7.017.450

TOTAL pret cu amanuntul (ridicata) =53.800.450

f) Pretul de vanzare cu amanuntul catre populatie se compune din :

-pretul cu ridicata

-adaosul comercial

-TVA colectata

Exemplu de calcul : - pretul cu ridicata =53.800.000

- adaosul comercial 30% +16.140.135

- TVA colectata 19% +13.288.711

TOTAL pret de vanzare cu amanuntul =83.229.296

Principiile evaluarii :

a)Principiul stabilirii obiectului evaluarii : prin obiectul evaluarii intelegem totalitatea elementelor supuse evaluarii, de aceea trebuie delimitate in timp si spatiu

Evaluarea imobilizarilor (mijloacelor fixe) se face dupa metoda analitica de evaluare conform careia se realizeaza evaluarea individuala a fiecarui obiect, deoarece acestea au caracteristici proprii care difera de la un mijloc fix la altul.

Evaluarea mijloacelor circulante, se evalueaza la intrare tot analitic, iar la iesire din patrimoniu evaluarea acestor active circulante (materii prime,materiale,marfuri) dupa metoda sintetica potrivit careia mijloacele cu caracteristici asemanatoare se grupeaza si se cuantifica o singura data nu pe fiecare unitate in parte ( valori de evaluare, costul de achizitie, pretul cu amantulul si costul de productie pentru cele utilizate in interiorul intreprinderii.

b)Principiul valorii reale conform careia elementele patrimoniale se evalueaza la valoarea reala in vederea realizatii unui bilant real.

-mijloace fixe VR = VI - a

-produsele finite la pretul efectiv = costul prestabilit +/- diferenta de pret

-marfurile la costul de achizitie = pretul de vanzare cu amanuntul - adaosul comercial - TVA

VR = valoarea reala

VI = valoarea initiala

a = amortizarea

c)Principiul costului istoric consta in evaluarea elementelor patrimoniale la costul de origine sau de intrare, stabilit pe baza documentelor justificative.

d)Principiul prudentei cere ca evaluarea elementelor patrimoniale sa tina seama de deprecieri , riscuri si pierderi posibil de inregistrat ca urmare a actiunii desfasurate. In consecinta nu se admite supraevaluarea elementelor de activ si a serviciilor si respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor.

e)Principiul alegerii formei de evaluare in functie de scopul urmarit, potrivit caruia evaluarea operatiunilor in contabilitatea curenta se aface la costurile de productie efective, daca se urmareste stabilirea marimii reale a patrimoniului.

Pentru evaluarile periodice se foloseste valoarea actuala sau pretul zilei.

2. Formele evaluarii patrimoniului in contabilitate

Evaluarea in contabilitate a elementelor patrimoniale se face la diferite momente ale desfasurarii activitatii economice si anume :

-la intrarea in patrimoniu a bunurilor

-la iesirea din patrimoniu sau la trecerea in consum

-cu prilejul inchiderii exercitiului financiar

-la intrarea in patrimoniu, evaluarea bunurilor se bazeaza pe costul istoric care in raport de natura elementelor patrimoniale si a operatiunilor economice capata urmatoarele semnificatii concrete :

a) valoare de aport pentru bunurile aduse ca aport in natura cu ocazia constituirii sau fuziunii unor unitati patrimoniale ; aceste bunuri se evalueaza la valoarea prevazuta in actul de evaluare, determinata prin expertiza tehnica.

b) valoarea de utilitate pentru bunurile dobandite cu titlu gratuit sau donatie reprezinta pretul presupus ca il accepta un client in functie de utilitatea bunului pentru unitatea respectiva

c)costul de productie efectiv pentru bunurile obtinute din productie proprie de catre unitatea patrimoniala

d) costul de achizitie pentru bunurile obtinute cu titlu oneros

e) valoarea nominala pentru creante si datorii

Evaluarea la iesirea din patrimoniu sau trecera spre consum

Bunurile iesite din unitate sau din depozite (vandute sau consumate) se evaluaeaza si se inregistreaza si se scad din gestiune la valoarea de intrare, denumita si valoare contabila sau cost istoric.

Deoarece preturile unitare si implicit valoare de intrare pentru acelas bun pot diferi de la o unitate la alta, apar dificultati la stabilirea valorii de intrare pentru bunurile iesite , intrucat ordinea iesirilor poate sa difere de ordinea intrarilor si deci se pune problema alegerii preturilor unitare care sa fie folosite pentru evaluarea acestor bunuri. In acest scop pot fi utilizate urmatoarele procedee :

a)Metoda primei intrari-primei iesiri FIFO (first in first out) potrivit careia costul unitar de achizitie a primei intrari (lot) se atribuie primei iesiri. Dupa epuizarea primului lot, evaluarea se face la pretul de achizitie al celui de-al doilea lot. Dezavantajul acestei metode este ca in perioadele de inflatie, apare un profit brut mai mare decat cel real si unitatea va plati un impozit pe profit mai mare.

b)Metoda ultimului intrat, primului iesit LIFO (last in first out), astfel pentru iesiri se atribuie costurile de achizitie in ordine inversa intrarilor. Primele cantitati iesite se evalueaza la pretul de achizitie al ultimei intrari si dupa epuizarea lotului se trece la preturile lotului achizitionat inaintea acestuia. Dezavantajele metodei constau in faptul ca in perioadele de inflatie are loc o miscsorare a profitului unitatii.

c)Metoda costului standard presupune stabilirea unui pret unic de inregistrare a iesirilor din stoc, de obicei pretul apartine sursei principale de aprovizionare. Diferenta dintre pretul real si cel standard se inregistreaza in contabilitate intr-un cont separat. Pentru a calcula valoarea reala a bunurilor se adauga sau se scade la costul standard diferentele aferente.

Evaluarea elementelor patrimoniale la inventariere :

Inventarierea generala a patrimoniului se efectueaza de regula la sfarsitul exercitiului financiar si are ca obiectiv :

-constatarea existentei faptice a starii reale a elementelor patrimoniale si punerea de acord cu situatia scriptica (contabila), prin inregistrarea diferentelor (plusuri,minusuri) cantitative si valorice.

-la inventarierea de constatare a existentei si starii elemtelor patrimoniale, bunurile, creantele si obligatiile inventariate sunt evaluate la valoarea lor contabila (Vc) respectiv preturile cu care acestea au fost inregistratela intrarea in patrimoniu

Evaluarea la inchiderea exercitiului economico-financiar

La sfarsitul perioadei de gestiune cu prilejul inchiderii exercitiului financiar, evaluarea elementelor patrimoniale se face la valoarea de intrare puse de acord cu rezultatele inventarierii. Cu acest prilej se pot stabili :

a)Diferentele cantitative in plus sau minus constatate pe teren (situatia faptica) fata de situatia scriptica se se fac inregistrarile corespunzatoare pentru punerea de acord cu realitatea.

b)Diferentele valorice tinand seama de principiul prudentei sunt rezolvate prin amortizari si provizioane pentru deprecieri.

Daca provizioanele si amortizarile constituite si inregistrate sunt mai mari sau mai mici decat cele stabilite la incheierea exercitiului financiar se fac rectificarile necesare in sensul majorarii sau reducerii lor.

Valoarea contabila se influenteaza apoi cu amortizarile si provizioanele rezultatnd valoarea neta sau reala a elementelor patrimoniului care se inscriu in bilant.

Reevaluarea elemntelor de activ si pasiv :

Reevaluarea elementelor de activ si pasiv se face pe baza unei dispozitii legale, in acest sens, deobicei o hotarare de guvern.

Cu acest prilej valoarea de intrare sau contabila a bunurilor se modifica, astfel valoarea de intrare se inlocuieste cu valoarea actuala. Diferentele dintre aceste valori se inregsitreaza in contabilitate sub forma unor diferente din reeavaluare.

3.Calculul costului unitar mediu ponderat

a) Dupa fiecare intrare :

CUP = (100 X 10) + (100 X 11) / 100+100

= 2100/ 200

= 10,5

b) La sfarsitul lunii :

CMP = (100 x 10) + (100 X 11) + (50 X 12) / 100+100+50

= 2700/250

=10,80

4.Costul standard :

-Situatia initiala : 100 kg  CAS CAE Diferente de pret Cas= 100 lei/kg

100 120 2000

10.000 12.000 +2000

-Intrari 200kg CAS CAE Diferente de pret

100 130 +30

20.000 26.000 +6000

-Iesiri spre consum de materii prime : 250kg X 100(Cas) = 25000

-K de repartizare a diferentelor Si al diferentelor de pret + diferente de pret aferente intrarilor

Si stocuri in pret standard + valoarea intrarilor in perioda pret standard

K = 2000 + 600 / 10.000 + 20.000 = 800 / 30.000 = 0.26

-Diferentele de pret corespunzatoare iesirilor = valoarea materiilor primite iesite X K

= 25.000 X 0.26

= 6.500 lei

Calculatia, procedeu al metodei contabilitatii

1.Necesitatea, definirea si sfera de aplicatie a calculatiei

Calculatia este un procedeu al metodei contabilitatii,comune si altor discipline economice, folosit pentru exprimarea valorica a existentei miscaii si transormarii elemtelor patrimoniale care fac obiectul contabilitatii.

Calculatia reprezinta un ansamblu de operatii matematice efectuate cu scopul determinarii pe baza unor metodologii si aplicand anumite principii bine stabilite, a indiactorilor economico-financiari de apreciere a activitatilor unitatii patrimoniale, pentru evaluarea veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor financiare ale unitatii patrimoniale.

Principalii indicatori economico-financiari calculati in scopul aprecierii activitatii unitatii patrimoniale sunt :

-valoarea actiunilor detinute la alte societati ;

-valoarea de piata a actiunilor proprii ;

-valoarea de inregistrare in patrimoniu a imobilizarilor corporale si necorporale, valoarea amortizarii calculate si valoarea ramasa a imobilizarilor ;

-costul de achizitie, pretul standard, pretul prestabilit al stocurilor si materialelor achizitionate ;

-costul manoperei ;

-costul si pretul de productie al bunurilor obtinute din productie proprie ;

-identificarea in expresie valorica a cheltuielilor pe feluri de cheltuieli (exploatare, financiare, exceptionale) si pe destinatie (activitati,faze,unitati de productie) in scopul determinarii costului real al produselor fabricate si productiei in curs de executie ;

-calculul veniturilor pe surse de provenienta (exploatare, financiare si exceptionale) ;

-determinarea rezultatului final ca diferenta intre venituri si cheltuieli ;

-durata de recuperare a creantelor si achitarea obligatiilor ;

-activul net contabil ;

-capitalurile proprii si permanente ;

Calculatia ca procedeu al metodei contabilitatii este negasita in toate etapele procesului de reflectare in contabilitate a elementelor patrimoniale.

Cel mai frecvent este utilizata in domeniul determinarii costurilor de productie dar mai este prezenta si in :

-culegerea datelor consemnate in documentele primare( centralizarea intrarilor pe baza de factura sau aviz de expeditie) ;

-intocmirea documentelor primare (exprimare cantitativa si valorica prin pret) ;

-prelucrarea datelor din documentele primare (centralizarea intrarii stocurilor pe feluri si furnizori) ;

-inregistrarea cronologica si sistematica in conturi a opetiilor economice ;

-intocmirea balantei conturilor;

-inventarierea patrimoniului, verificarea si valorificarea rezultatelor;

-intocmirea bilantului contabil si a altor lucrari de sinteza

Principiile calculatiei contabile :

a)Principiul determinarii (stabilirii) obiectului calculatiei, care consta in identificarea in timp si in spatiu a continutului calculatiei in raport cu celelalte obiecte, fenomene si procese economico -financiare ce intra in obiectul contabilitatii ;

b)Principiul documentarii este determiant de caracteristica calculatiei de a avea baza realizarea documentelor justificative.

c)Principiul duratei exercitiului economico-financiar in care au loc fenomenele si procesele care determina venituri si cheltuieli, astfel in cat unei prioade (luna, semestru, an) sa i se atribuie doar veniturile si cheltuielile care privesc perioada respectiva, pentru stabilirea cu exactitate a rezultatului financiar.

d)Principiul stabilirii veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor pe fiecare loc sau gestiune care le-a generat in scopul calcularii corecte a costului productiei si a rezultatului financiar.

e)Principiul corelarii calculatiei contabile, cu celelalte calculatii economice generat de apartenenta contabilitatii la sistemul informational economic.

f)Principiul organizarii calculatiei contabile reflecta caracteristici specifice ale calculatiei contabile realizate cu ajutorul si in acdrul conturilor, balantei de verificare si a bilantului pe baza principiului dublei reprezentari a patrimoniului si a dublei inregistrari in conturi a operatiunilor economice .

g)Principiul eficientei calculatiei presupune obtinerea unor efecte cantitative si calitative maxime cu eforturi minime.

3.Formele calculatiei contabile

A.Dupa momentul la care se calculeaza indicatorii economico-financiari :

a1) Calculatii previzionale (antecalculatii) care se efectueaza inainte de a avea loc procesele, fenomenele si operatiile economice si financiare. Acestea au drept scop stabilirea pe baza informatiilor din perioadele precedente a unor indicatori ecocnomico-financiari prestabiliti cum ar fi : costul de achizitie prestabilit, profitul prognozat. Acest tip de calculatie sta la baza bugetului de venituri si cheltuieli si a planului de afaceri.

a2)Calculatii efective (postcalculatii) se realizeaza dupa producerea fenomenelor si proceselor ecnomice si au drept scop stabilirea indicatorilor realizati efectiv ca urmare a desfasurarii activitatii economice.

Astfel se compara indicatorii previzionati cu cei efetiv realizati in scopul diagnosticarii corecte a eficientei managementului unitatii patrimoniale.