METODA CONTABILITATII SINTETICE A STOCURILOR

METODA CONTABILITATII SINTETICE A STOCURILOR

Organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor este o situatie complexa, in care sunt implicate o serie de conturi ce au reguli specifice de functionare, de control faptic si regularizare valorica a stocurilor.

Aceasta metoda creeaza mai multe sisteme prin care se evidentiaza stocurile si operatiile ce le influenteaza, adica fluxul circulatiei marfurilor. Diferentierea acestor sisteme se realizeaza dupa urmatoarele criterii :

dupa preturile utilizate in evaluarea stocurilor si operatiilor cu marfuri, cum ar fi:

- pretul cu ridicata reprezentand pretul de cumparare sau de livrare al marfurilor ;

- pretul cu amanuntul este format din pretul cu ridicata si adaosul comercial (marja comerciala) ;

- pretul de achizitie folosit in cazul produselor agricole ;

- pretul extern pentru marfurile importate format din pretul extern, cheltuielile de transport, taxe vamale, etc ;

- pretul intermediar practicat de societatile comerciale cu amanuntul pentru vanzarea marfurilor unitatilor cu amanuntul.

capacitatea de identificare si reflectare in mod continuu sau la anumite momente a nivelului stocurilor (variatia stocurilor).

structurile de conturi utilizate in reflectarea stocurilor si miscarilor de marfuri.

intrarile, privite din unghiuri diferite sunt:

- o afectare a nivelului stocurilor

- o cheltuiala pentru achizitionarea marfurilor.

Evidenta sintetica a stocurilor se realizeaza prin grupele de conturi ce formeaza continutul clasei a-3-a din Planul de conturi general, numita "Conturi de stocuri si productie in curs de executie".

Conturile din clasa a-3-a sunt conturi de bilant sau inventar si furnizeaza informatii cu privire la situatia si miscarea stocurilor si comenzilor in curs de executie. Ele au functia contabila de Activ. Astfel, se debiteaza cu valoarea stocurilor intrate in gestiunea societatii comerciale prin achizitionarea de la furnizori, aporturi de la asociati si din alte surse. Se crediteaza cu valoarea stocurilor iesite din gestiune prin vanzare si alte destinatii. Soldul debitor reprezinta valoarea bunurilor si serviciilor aflate in stoc.

In contabilitatea financiara a intreprinderii, stocurile sunt clasificate si delimitate in functie de patru criterii: fizic, destinatie, faza ciclului de exploatare si locul de creare a gestiunilor. Conform acestor criterii, stocurile sunt grupate in:

1) Materii prime-care participa direct la fabricarea produselor, regasindu-se integral sau partial in componenta produselor, in stare initiala sau transformata; se inregistreaza in contul 301 "Materii prime" structurat pe feluri de materii prime;

2) Materiale consumabile (furnituri)-participa  indirect la activitatea de exploatare, fara a se regasi, de regula, in produsul finit. Din aceasta categorie fac parte: materii auxiliare, combustibili, materii pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile. Se inregistreaza in contul 302 "Materiale consumabile" format din conturile analitice: 3021 "Materiale auxiliare", 3022 "Combustibili", 3023 "Materiale pentru ambalat", 3024 "Piese de schimb", 3025 "Seminte si materiale de plantat" si contul 3028 "Alte materiale consumabile";

3) Obiecte de inventar-sunt bunuri cu valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe. Acestea contin baracamentele si amenajarile (bunuri achizitionate sau construite, din care se recupereaza materiale, prin demontare; evidenta sintetica a acestora se tine cu ajutorul contului 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar";

4) Productia in curs de executie-include acele materiale si materii prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricare , precum si produsele care nu au fost supuse probelor tehnice, lucrarile si serviciile neterminate; se inregistreaza in conturile din subgrupa 33 "Productia in curs de executie"

5) Produse se regasesc sub forma: semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale , inregistrandu-se cu ajutorul conturilor din subgrupa 34 "Produse": 341 "Semifabricate", 345 "Produse finite", 346 "Produse reziduale" si 348 "Diferente de pret la produse", alcatuit, la randul sau, din conturi analitice pe tipuri de produse;

6) Stocuri aflate la terti sunt acele bunuri care se afla pentru o perioada de timp determinata in gestiunea altor firme;

7) Animale si pasari se inregistreaza cu ajutorul contului 361;

8) Marfuri-sunt bunuri pe care intreprinderea le cumpara in vederea revanzarii lor ;

9) Ambalaje-de regula, se refera la cele de transport care sunt refolosibile si insotesc bunurile in procesul circularii lor, fiind inregistrate in contul 381 "Ambalaje".

In functie de modul de procurare, stocurile se impart in doua categorii:

a) stocuri procurate din afara (de la furnizori) materii prime, materiale, marfuri, etc.;

b) stocuri obtinute din productie proprie -produse , unele elemente ale stocurilor enumerate la punctul a), daca ele au provenit din productie proprie . In functie de apartenenta la patrimoniu, stocurile pot fi:

a) stocuri care fac parte din patrimoniul propriu ;

b) stocuri care nu fac parte din patrimoniul propriu , adica stocuri aflate in gestiune (primite spre prelucrare, aflate in custodie sau in consignatie si se inregistreaza in conturi din afara bilantului ).

Continutul si functia conturilor de stocuri se diferentiaza prin folosirea metodei inventarului permanent sau intermitent.

In cadrul clasei de stocuri exista o grupa distincta de conturi, numita "Provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie", cu ajutorul carora se tine evidenta provizioanelor pentru deprecierea stocurilor, fiind constituite pe seama cheltuielilor. In grupa 39 sunt conturi de Pasiv: se crediteaza cu valoarea provizioanelor pentru depreciere si se debiteaza cu valoarea provizioanelor reluate prin diminuare sau anulare. Soldul creditor reprezinta valoarea provizioanelor constituite prin prelevarea din rezultate.