Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
ORGANIZAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL CONTABIL LA S.C. ATACA S.A.
1.1 IMPLICATIILE TEHNOLOGIEI SI ORGANIZARII ACTIVITATII IN CONCEPTUL STRUCTURII SISTEMULUI CONTABIL LA S.C. ATACA S.A.
S.C. ATACA S.A. s-a infiintat in anul 1961 sub numele de Intreprinderea de Stofe Bucuresti. Prima capacitate de productie a fost pusa in functiune la data de 26.06.1961, iar in trimestrul I al anului 1962 a intrat in functiune ultima capacitate prevazuta in proiectul initial. In perioada 1965-1966 a avut loc dezvoltarea capacitatii de productie cu 30% prin extinderea suprafetelor construite, reasamblarea si adaugarea de utilaje.
Conform Legii nr. 15/1990 in baza H.G. nr. 1254/1990 s-a produs transformarea in societate comerciala sub denumirea S.C. ATACA S.A. cu capital integral de stat prin preluarea integrala a patrimoniului fostei Intreprinderi de Stofe ATACA Bucuresti. Structura actionariatului, inregistrata la registrul independent Regisco la data de 24.07.2003 in conformitate cu Actul de Cesiune inregistrat la APAPS sub VP2 SIF OLTENIA SA sub nr.3933/17.07.2003 si S.C ATACA S.A sub nr. 1744/23.07.2003.
In anii 1991, 1992 societatea s-a retehnologizat partial, asigurandu-si un potential sporit in ceea ce priveste diversificarea productiei.
S.C. ATACA S.A. este o societate de tip integrat, producatoare de :
- fire din lana pieptanata si fibre sintetice tip lana pieptanata;
- tesaturi pentru imbracaminte barbati, femei si copii;
- tesaturi pentru tapiterii auto (automobile) din fibre sintetice;
-articole decorative;
-confectii textile.
-societatea poate produce si tesaturi de tipul insertiilor pentru benzile de cauciuc etc.
Principalele activitati, produse, servicii ( cu pondere peste 15% din venitul total )
In prezent S.C.ATACA S.A este un producator de tesaturi pentru imbracaminte barbati si femei, a carui productie este destinata desfacerii teritoriale cat si exportului. In cursul anilor: 2001,2002,2003 societatea a facut eforturi deosebite pentru dezvoltarea productiei de export si consolidarea pietei externe. In momentul de fata societatea are in portofoliul sau clienti vest - germani ,stabili cu o vechime de 3 - 4 ani , dintre acestia detasandu-se :
- firma Hans GMBH cu un volum al productiei de 72361 ml / 8 luni;
- firma Kaiser GMBH cu un volum al productiei de 87431 ml /8 luni;
- firma Gerke GMBH cu un volum al productiei de 12384 ml /8 luni;
- firma Canda OHG cu un volum al productiei de 12379 ml /8 luni;
- firma Hersfelder GMBH cu un volum al productiei de 93481 ml /8 luni;
- firma Hinrichs GHMH cu un volum de productie de 43847 ml / 8 luni.
Clientii sus amintiti sunt multumiti de raportul calitate - pret, apreciind in mod deosebit calitatea buna si preturile moderate practicate. Trebuie apreciat faptul ca o parte din firmele sus amintite printre care amintim firma Hans , Kaiser, Canda, au renuntat la furnizori de inalta clasa din Portugalia, Turcia, in favoarea S.C.ATACA S.A.. In cursul semestrului I 2005, reclamatiile de calitate au fost - 0 - , iar incasarea facturilor a fost corespunzatoare, fara sconturi sau note de debit. Exista totusi si imputatii din partea clientilor si acestea se refera in principal la depasirea cu 1 - 2 saptamani a termenelor de livrare contractate.
De altfel, in prezent S.C.ATACA S.A. se confrunta cu doua serioase probleme care se
refera la :
1. Existenta unor locuri inguste de-a lungul procesului de productie, respectiv in prepararea filaturii in faza bobinat fire, tesut si repasat. Existenta acestor locuri inguste genereaza pierderi de productie si implicit intarzierea termenelor de livrare;
2. Lipsa unui capital de lucru de cca. 6-700.000 EURO, care sa acopere nevoile financiare necesare parcurgerii unui ciclu de fabricatie care este de 2 luni.
In gandirea conducerii societatii, rezolvarea acestor doua importante probleme este strans legata de imbunatatirea parcului de utilaje, respectiv retehnologizarea partiala si eliminarea locurilor inguste din anumite faze tehnologice .
Prin achizitionarea masinilor propuse in Programul de Investitii, se elimina in totalitate locurile inguste, crescand in acelasi timp si productivitatea muncii. Vitezele de lucru ale noilor masini sunt de 2 - 3 ori mai mari decat ale celor existente. Odata cu aceasta, pe langa eliminarea locurilor inguste si cresterea productivitatii muncii, atrage dupa sine si reducerea posturilor de lucru, respectiv a personalului existent, situatie care poate conduce la economisirea de fonduri ca urmare a reducerii cheltuielilor cu munca vie si deci constituirea capacitatii de lucru la nivelul cerintelor. Dovada ca strategia societatii de a-si imbunatati dotarea este singura cale de a creste rentabilitatea, consta in rezultatele partiale obtinute cu investitiile realizate pana acum. Astfel, o bucata de tesatura cu o lungime de 10 ml., se tese pe masina de tesut DORNIER adusa la sfarsitul anului 2002, din credit, in 2 ore. Aceeasi bucata tesandu-se pe masina de tesut tip IMATEX 4x3, in 30 ore. Rezulta cu pregnanta o crestere de productivitate si o reducere a consumului de manopera de peste 4 ori. Un alt exemplu il constituie reducerea consumului de manopera la operatia repasat. O bucata tesuta pe masina DORNIER necesita pentru repasat in medie costuri de 10.000 lei/bucata, in timp ce aceeasi bucata executata pe masina de tesut IMATEX fabricata in 1969, necesita 30.000 lei/ bucata, adica de 3 ori mai mult. Iata de ce consideram ca drumul ales este corect, chiar daca acesta presupune serioase eforturi financiare pentru realizarea rentabilitatii dorite. Odata cu aceasta ultima retehnologizare propusa, conducerea societatii are convingerea ca poate nu numai mentine piata actuala dar si sa o dezvolte. De altfel, vizita in Germania a Directorului General, din perioada 10-22 07.2004, a confirmat acest lucru, clientii exprimandu-si dorinta de a colabora in continuare intr-un plan superior, atragand atentia asupra respectarii termenelor de livrare. In conformitate cu previziunile noastre, productia fizica de tesaturi, se va ridica in urmatorii ani la un volum mediu de 110.000 ml/luna, cu o valoare de cel putin 400.000 EURO care va asigura cu prisosinta sursele rambursarii creditului.
Oportunitati:
- Prin retehnologizare in mod etapizat, societatea poate deveni cel mai bun producator de tesaturi pentru imbracaminte barbati si femei din estul Europei.
- Aceasta concluzie precizata mai sus are la baza faptul ca in prezent societatea are cel mai bun raport pret-catitate, care a contribuit la extinderea pietei pe Germania si alte tari. Conditii de vanzare a produselor: incasare la 30 zile cu ordin de plata sau CEC.
Alte informatii despre firma :
Volumul mediu lunar al vanzarilor este de peste 9 miliarde, din care export peste 80%, ponderea importului in total activitate este de peste 25%.
Structura organizatorica a S.C. ATACA S.A. se prezinta conform fig. nr. 1:
Fig. nr. 1
Structura organizatorica a S.C. ATACA S.A.
Compartimentul productie este condus de un inginer sef de sectie care are in subordinea sa un inginer tehnolog si mai multi maistri de sectoare care au la randul lor subordonati muncitorii direct productivi
Maistrul de sector in fisa postului are ca sarcini de serviciu: respectarea programului de lucru, respectarea calitatii productiei, realizarea programului de productie, respectarea normelor de protectie a muncii si P.S.I., intretinerea si functionarea utilajelor.
Inginerul tehnolog are ca sarcina de serviciu respectarea tehnologiei de fabricatie cat si calitatii produselor.
Inginerul sef de sectie coordoneaza si raspunde de intreaga activitate a sectiei.
Activitatea desfasurata in cadrul societatii este urmarita in principal de catre Compartimentul Economico-Financiar, prin intermediul compartimentelor subordonate. Elaborarea metodologiei de lucru cu privire la operatiile contabile, inclusiv circuitul documentelor intre sectii si intre acestea si compartimente, este asigurata de catre acesta. Fiecare operatie care afecteaza patrimoniul este reflectata in documentele justificative intocmite de acest compartiment care face totodata si inregistrarile contabile ale operatiilor patrimoniale. In scopul elaborarii situatiilor financiare efectueaza inventarierea patrimoniului si efectueaza controlul asupra operatiilor patrimoniale efectuate. Realizeaza o buna colaborare cu organele fiscale prin organizarea evidentei impozitului pe venit la nivel de societate si prezinta propuneri directorului general cu privire la problemele fiscale. Asigura examinarea si verificarea registrelor contabile, tranzactiilor si darilor de seama financiare, ia parte la intocmirea bugetelor, urmareste executia bugetara si elaboreaza rapoarte privind realizarile la nivelul societatii in acest domeniu. Importanta acestui compartiment rezida si din faptul ca asigura functionarea si perfectionarea sistemului de contabilitate, a tinerii contabilitatii si pregateste rapoartele financiare prin care Consiliul de Administratie evalueaza rezultatele operatiilor trecute si a planurilor, controland astfel modul de conducere a afacerilor pe ansamblul societatii. Situatiile statistice solicitate de organismele financiar bancare, locale si centrale sunt intocmite pa baza datelor furnizate de acest compartiment care analizeaza, in acest sens rezultatele criteriilor de performanta ale societatii si ale centrelor de gestiune si prezinta totodata rezultatele si actiunile colective care se impun Comitetului Directorial.
Prezentarea avantajelor si punctelor slabe, a oportunitatilor si a riscurilor pentru societatea comerciala
Puncte tari:
- S.C. ATACA S.A. este o societate comerciala integrata, cu traditie in producerea firelor pieptanate din lana si tip lana si a tesaturilor subtiri pentru confectii textile;
- S.C. ATACA S.A. este situata in zona centrala a orasului Bucuresti, cu acces la transportul feroviar si rutier;
- S.C. ATACA S.A. dispune de toate utilitatile necesare desfasurarii activitatilor de productie;
- Activitatile productive se desfasoara in cladiri construite in anii 1959-1965, bine intretinute, avand o suprafata totala de 72.409,83 mp;
- Societatea s-a constituit pe structura unei intreprinderi infiintate ca urmare a investitiei puse in functiune esalonat, in perioada 1969-1971, nu are in patrimoniu societati nationalizate, iar terenul aflat in proprietatea societatii, in suprafata de 90.221,81 mp este inregistrat in cartea funciara;
- Cresterea nivelului calitativ al produselor societatii, diversificarea acestora prin implementarea unor tehnologii noi s-au realizat prin abordarea unui program investitional bazat pe achizitii de utilaje independente cu performante ridicate;
- Produsele societatii au un grad mare de diversificare sortimentala datorita receptivitatii societatii la solicitarile pietei. In prezent, produsele societatii (tesaturi pentru tapiterii auto) au intrat pe piata producatorilor auto.
- Produsele societatii sunt certificate ca produse ce indeplinesc exigentele impuse de standardele de calitate ISO 9001;
- Societatea comerciala a incheiat exercitiile financiare din ultimii 3 ani cu profit;
- Gradul de indatorare a societatii a fost diminuat in anul 1999 prin reconversia datoriilor societatii catre BCD in actiuni;
- S.C. ATACA S.A. dispune de personal cu experienta, stabil si calificat in profesiile specifice domeniului de activitate al societatii;
- Dotarile existente asigura desfasurarea activitatilor societatii cu un impact redus asupra mediului, fiind necesare imbunatatiri ale sistemului de ventilatie a statiei de preepurare si a modului de incinerarea a deseurilor solide.
Puncte slabe:
- Circa 48 % din utilajele din dotarea societatii au grade de uzura fizica avansata, sunt depasite din punct de vedere tehnologic, determinand costuri ridicate/produs; utilajele din dotarea filaturii si finisajului chimic sunt energofage.
1.2. ROLUL CONTABILITATII IN SISTEMUL INFORMATIONAL
Contabilitatea reprezinta o activitate specializata in: masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea, controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor juridice si fizce; trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, preluarea, publicarea, si pastrarea informatiilor cu privire la: pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezoreire, atat pentru cerintele cat si in relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori. Contabilitatea are rolul de a dirija si ordona relatiile economic interne si externe ale intreprinderii. Pe plan intern este instrumentul de informare cu privire la gestionare financiara a intreprinderii. "Pe plan extern contabilitatea financiara este instrumentul care permite informarea tertilor, inclusiv a statului despre rezultatele financiare ale intreprinderii."[1]
"Avind in vedere nevoia de informatii pentru utilizatori, contabilitatea fiind pricipala sursa a acestora, ea trebuie sa fie organizata cat mai bine, avand de fapt drept finalitate reprezentarea unei realitati, care este intreprinderea, sau orice alta organizatie."[2]
Informatiile pe care le ofera, conturilor anuale servesc cerintelor: conducerii unitatilor, investitorilor si creditorilor, partenerilor comerciali, salariatilor si sindicatelor, organelor fiscale, institutiilor macroeconomice, analistilor financiari, instantelor de judecata. Sistemul contabil furnizeaza de asemenea informatii deosebit de utile si pentru analiza si fundamentarea deciziilor ce se iau pe termen mediu si lung privind obiectivele si actiunile viitoare ale unitatii economice, precum si pentru elaborarea masurilor in vederea utilizarii cat mai eficiente a resurselor umane, materiale si financiare.
In cadrul sistemului informational economic, contabilitatea ocupa un loc primordial. Sistemul infomational economic reprezinta un ansamblu infomatizat si integrat al principiilor, metodelor si mijloacelor utilizate intr-o unitate pentru culegerea, inregistrarea, stocarea sau transmitere, analiza si valorificarea informatiilor economice necesare organelor de conducere in vederea luarii deciziilor.
"Organizarea contabilitatii patrimoniale constituie o obligatie stabilita prin lege pentru toate persoanele juridice precum si pentru persoanele fizice care au fost autorizate sa desfasoare activitati pe cont propriu si au calitatea de comerciant."[3] Evolutia nevoilor de informare impuse de evolutia sistemelor naturale, sociale si economice, a determinat dezvoltarea sistemului informational economic, respectiv a componentelor sale: evidenta operativa, contabilitatea, statistica. Sistemul de evidenta tehnico-operativa prin intermediul caruia se asigura inregistrarea operativa si sistematica a datelor care caracterizeaza evenimentele si procesele ce au loc in cadrul diverselor activitati si care, dupa o prima prelucrare se transforma in informatii necesare conducerii operative a proceselor tehnice, de productie, economice si sociale.
Contabilitatea, ca parte a sistemului informational economic a devenit pe plan mondial un instrument de informare, control si previziune de neanlocuit. Actiunea de organizare a contabilitatii si-a propus urmatoarele obiective:
Imbunatatirea organizarii si conducerii contabilitatii;
Mai buna intelegere a informatiilor contabile si controlul lor;
Compararea informatiilor contabile in timp si spatiu.
Realizarea acestor obiective presupune:
Definrea de norme si principii generale, bazate pe o terminologie precisa si identica pentru toti utilizatorii informatiei contabile;
Stabilirea de legaturi precise intre, nevoile de gestiune, specifice fiecarei intreprinderi si legislatia economico-financiara a fiecarei tari;
Concretizarea mijloacelor necesare pentru elaborarea contabilitatilor nationale;
Posibilitatea de adaptare a diferitelor ramuri si sectoare la regulile generale de conducere a contabilitatii.
"Literatura de specialitate evidentiaza importanta urmatoarelor caracteristici"[4]:
Relevanta: informatia influenteaza deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-i pe acestia sa evalueze evenimentele trecute, prezente si viitoare, confirmand sau corectand nivelul anterior al acestora;
Fiabilitatea: informatia nu este afectata de erori sau distorsiuni importante oferindu-le utilizatorilor un nivel de credibilitate. Manifestarea acestei caracteristici implica prezentare fidela, neutralitate, prudenta si exhaustivitate;
Comparabilitatea in timp (permanenta metodelor) si in spatiu (uniformitatea metodelor): este definita de raportarea la alte informatii despre intreprindere prezentate la un moment dat sau la informatii de aceeasi natura relative la alte intreprinderi.
Inteligibilitatea: gradul de intelegere pe care il obtine utilizatorul.
In paragraful intitulat "Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare" din Cadrul General de intocmire si prezentare a situatiilor financiare, elaborat de I.A.S.C., sunt mentionate si explicate un set de caracteristici pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile din documentele contabile de sinteza pentru a fi utile in procesul decizional si anume:
Pragul de semnificatie: informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare. Pragul de semnificatie depinde de marimea elementului sau a erorii, judecata in imprejurarile specifice ale omisiunii sau declararii lor gresite.
Credibilitatea: informatia are calitatea de a fi credibila atunci cand nu contine erori semnificative, nu este patimitoare, iar utilizatorii pot avea incredere ca reprezinta corect ceea ce informatia si-a propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta in mod rezonabil sa reprezinte. Informatia poate fi relevanta, dar atat de putin credibila sub aspectul naturii sau reprezentarii incat recunoasterea acesteia poate induce in eroare.
Reprezentarea fidela: pentru a fi credibila informatia trebuie sa reprezinte cu fidelitate tranzactiile si alte evenimente pe care aceasta fie si-a propus sa le reprezinte, fie se asteapta, in mod rezonabil, sa le reprezinte. Cea mai mare parte a informatiilor financiare este supusa unui anumit risc de a da o reprezentare mai putin credibila decat ar trebui.
Prevalenta economicului asupra juridicului: pentru ca informatia sa reprezinte in mod credibil evenimentele si tranzactiile pe care le reprezinta este necesar ca acestea sa fie contabilizate si prezentate in concordanta cu fondul lor si cu realitatea economica si nu doar cu forma lor juridica. Fondul tranzactiilor sau al altor evenimente nu este intotdeauna in concordanta cu ceea ce transpare din forma lor juridica sau conventionala.
Neutralitatea: pentru a fi credibila informatia cuprinsa in situatiile financiare trebuie sa fie neutra, adica lipsita de influente.
Prudenta: inseamna includerea unui grad de precautie in exercitarea rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute in conditii de incertitudine, astfel incat activele si veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile si cheltuielile sa nu fie subevaluate.
Integralitatea: pentru a fi credibila, informatia din situatiile financiare trebuie sa fie completa in limitele rezonabile ale pragului de semnificatie si ale costului obtinerii informatiei. La aceste caracteristici se adauga anumite limite ce privesc informatia relevanta si credibila si anume:
Oportunitatea: pentru a realiza un echilibru intre relevanta si credibilitate considerentul fundamental este satisfacerea adecvata a necesitatilor utilizatorilor in procesul luarii deciziilor economice;
Raportul "cost-beneficiu": beneficiile de pe urma informatiei ar trebui sa depaseasca costul furnizarii acesteia. Evaluarea beneficiilor si a costurilor reprezinta in fond rezultatul unui rationament profesional;
Echilibrul dintre caracteristicile calitative: necesar satisfacerii obiectivului situatiilor financiare;
Imaginea fidela/prezentarea fidela a situatiilor financiare.
"Obiectivul contabilitatii se poate considera ca il reprezinta urmarirea, controlul si prezentarea fidela a patrimoniului, in totalitatea si stralucirea sa, a situatiei financiare si rezultatului exercitiului, prin intermediul documentlor de sinteza, in scopul furnizarii informatiilor utile celor care iau deciziil economice"[6].
1.3. PRINCIPII DE BAZA PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITATII IN TARA NOASTRA
Normalizarea contabilitatii pe plan mondial, necesita luarea in considerare a unui sistem de adaptare a regulilor internationale de organizare si conducere a contabilitati, la specificul fiecarei tari si respectiv a unitatilor economice componente. Un astfel de sistem are in vedere:
nevoile de informare ale unitatilor ce compun economia fiecarei tari;
specificul diferitelor sectoare de activitate;
evolutiile doctrinare ale teoriei contabile pe plan mondial si international.
"In anul 1973 s-a creat la nivel international o asociatie particulara de normalizare a contabilitatii denumita Comitetul International de Standarde Contabile (IASC - International Accounting Standards Commite ). La inceput din aceasta asociatie faceau parte 15 tari, iar acum este reprezentata de peste 104 tari. Pina in anul 1987 s-au elaborate si difuzat prin grija comitetului, tarilor componente, un numar de 30 de norme contabile internationale. Ele au fost difuzate tarilor componente cu titlul de recomandari, fiecare tara avand obligatia sa recomande aceste norme agentilor economici din tara respectiva. In anul 1990 Comitetul International de Standarde Contabile, elaboreaza un program simplificat de norme contabile sub notatia "E 32 ". Acest program simplifica normele contabile pentru a reduce solutiile posibile de aplicare. IASC elaboreaza normele (standarde) internationale de contabilitate sub forma unor conventii si a unor metode. Din 1983, IASC a stabilit o relatie profesionala stransa cu Federatia Internationala a Expertilor Contabili"
In prezent au fost elaborate 41 de standarde internationale de contabilitate, care acopera o gama larga de operatii economice, din cele mai diverse domenii de activitate.
Standardele Internationale de Contabilitate permit doua tratamente contabile pentru evenimente si tranzactii similare, unul este considerat de "baza" , celalalt "alternativ". Aceste tratamente se refera, nu la modelele de contabilizare, ci la modul in care informatia contabila trebuie sa fie prezenta in situatiile financiare. Deci, obiectivul esential al Standardelor Internationale de Contabilitate, il reprezinta situatiile financiare, si mai putin tehnica inregistrarilor in contabilitate.
Standardele Internationale de Contabilitate si Cadrul general, care au fost publicate in tara noastra, abordeaza: obiectivele situatiilor financiare respective, definirea, recunoasterea si evaluarea elementelor reprezentate in situatiile financiare; caracteristicile calitative ale informatiilor din situatiile financiare care determina utilitatea lor; conceptele de capital si de mentinere a capitalului. Cadrul general al IAS, se refeara la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare cu un scop general, intocmite si prezentate cel putin anual. De retinut ca acest cadru general, prevede ca, el nu este o norma contabila internationala si deci nu defineste un standard de evaloare sau inregistrare, ca urmare pot aparea conflicte intre elementele de continut ale cadrului si o norma contabila internationala; obligatiile prevazute de norma contabila prevaleaza asupra acestui cadru. Conducerea IASC se orienteaza dupa cadrul contabil, la elaborarea si revizuirea standardelor in viitor, numarul de conflicte dintre cele doua categorii de documente se va diminua.
"Elementele prezentate in situatiile financiare anuale se evalueaza in conformitate cu principiile contabile prevazute, conform contabilitatii de angajamente. Astfel, efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand fenomenele si tranzactiile se produc ( si nu pe masura ce trezoreria sau echivalentul sau este incasat sau platit ) si sunt inregistrare in contabilitate si rapoartate in situatiile financiare ale perioadelor aferente"
Procesul de organizare si conducere a contabilitatii financiare in tara noastra, are la baza principii, norme si reguli, care decurg din conceptia sistematica a metodei contabilitatii. Aceste principii si norme sunt influentate de doua categorii de factori si anume:
factori care tin de teoria contabilitatii, ale caror legitati impun un anumit mod de utilizare a proceselor si instrumentelor cunoasterii pentru reflectarea fenomenelor si operatiunilor ce se inscriu in obiectul contabilitatii financiare, este vorba de principiul dublei reprezentari, cu ajutorul bilantului si principiul dublei inregistrari a operatiilor economice cu ajutorul contului;
factori care tin de caracterul normat si armonizat al contabilitatii care impun ca organizarea tuturor lucrarilor de contabilitate financiara, sa respecte reguli si norme contabile de armonizare valabile pentru toate unitatile conomice.
Acesti factori se concretizeaza in:
a)"Principiul normarii si armonizarii contabilitatii financiare" priveste actiunea de stabilire a unor principii, reguli si norme de catre Ministerul Finantelor Publice, prin Legea contabilitatii, pentru toate catgoriile de personae juridice.Intre acestea metionam:
norme privind organizarea si conducerea contabilitatii financiare de catre toate unitatile economice si sociale, folosita ca principal instrument de:cunoastere, gestiune si control ala ctivului si apsivului si al rezultatelor obtinute, precumsi ca sursa de informatii in relatiile acestora cu asociatii si actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organelle fiscale si alte personae fizice si juridice;
obiectivele ce revin contabilitatii financiare ca sursa de onformatii necesare stabilirii patrimoniului, executiei bugetului si intocmirii situatiilor financiare;
modelele registrelor de contabilitatenecesare inregistrarii operatiunilor economice, utilizate de catre unitatile cu personalitate juridical, precum si de catre presoanele fizice care desfasoara activitati comerciale;
norme generale cu privire la efectuarea inventarierii care au ca scop principal stabilirea situatiei reale a tuturor elementelor patrimoniale ale fiecarei unitati;
elaborarea cadrului genral al planului de cinturi pentru toate ramurile si activitatile din economia nationala, precum si de utilizare a acestora;
elaborarea unor scheme si norme pentru inlocuirea si prezentarea bilantului, a contului de profit si pierdere, respective a situatiei modificarilor capitalului propriu, a situatiei fluxurilor de trezorerien si a politicilor contabile;
norme privind organizarea contabilitatii generale a trezoreriei statului, a institutiilor publice si intocmirea bilantului general al economiei nationale;
utilizarea in intregul sistem al contabilitatii a unor documente tipizate potrivit unui nomenclator cu character unitar si obligatoriu.
In Romania, dezvoltarea sistemului contabil, a avut ca obiectiv de baza, armonizarea legislatiei cu directivele europene precum si alinierea la Standardele Internationale de Contabilitate, situatie impusa si de globalizarea economica si de dezvoltarea pietei de capital.
Astfel, infunctie de necesitatile utilizatorilor de informatii contabile, a avut loc o delimitare intre societatile comerciale tranzactionabile pe piata de capital fata de celelalte societati respective intreprinderii mici si mijlocii impunandu-se astfel, un system diferentiat de rapoarte a informatiilor.
In acest sens, a fost emisa Ordonanta Guvernului nr. 61/2001 , de modificare si completare a Legii Contabilitatii nr. 82/1991 , republicata si aprobata prin Legea nr. 310/2001. Potrivit acesteia s-a facut o clasificare a persoanelor juridice, in trei categorii:
presoane juridice care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministerului finantelor publice nr. 94/2001;
presoane juridice care intocmesc situatii financiare anuale simplificate si care incepand cu 1 ianuaire 2003 vor aplica Reglementarile contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministerului finantelor oublice nr. 306/2002;
persoane juridice incadrate prin reglementari speciale in categoria microintreprinzatorilor, care incepand cu 1 ianuarie 2003 vor aplica prevederile Ordinului ministerului finantelor publice nr.306/2002.
In ce privesc, persoanele juridice care aplica Ordinul M.F.P. nr. 94/2001, intocmesc situatiile financiare anuale compuse din: bilant, cont de profit si pierdere, politici contabile si note explicative. Cea de a 2-a categorie de persoane juridice, care aplica prevederile Ordinului M.F.P. nr. 306/2002, intocmesc situatiile financiare anuale simplificate compuse din: bliant, cont de profit si pierdere, politici contabile si note explicative si optional se poate intocmi si situatia fluxurilor de trezorerie. Bilantul si contul de profit si pierdere, desi reprezinta componente commune ale situatiilor financiare anuale, intocmite de toti agentii economici, exista diferente generate de principiile contabile aplicate, ca urmare continutul si complexitatea informatiilor reprezentate este diferita.
Planul de conturi utilize de agentii economici este si el diferit prin gradul de detaliere a conturilor utilizate, mai ales a celor de gradul II, pastrandu-se, in general functionarea conturilor sintetice. Ordinul M.F.P. nr. 302/2002, intr-un capitol distinct precizeaza continutul economic si functia contabila a conturilor. Pentru persoanele juridice care aplica Ordinul M.F.P. nr. 302/2003 intr-un capitol distinct precizeaza continutul economic si functia contabila a conturilor. Persoanele juridice care aplica Ordinul M.F.P. nr. 94/2001 s-a prevazut doar continutul si functia contabila a conturilor nou introduce, pentru celelalte conturi raman valabile precizarile Ordinului M.F.P. nr. 302/2002. De asemenea, de retinut si precizarea ca, aceste persoane juridice pot dezvolta continutul si functia conturilor astfel incat sa reflecte realitatea operatiilor economice effectuate in concordanta cu prevederile S.I.C. Prevederile Planului de conturi general si ale normelor de utilizare nu constituie temei legal pentru efectuarea unor operatii economico-financiare, ele servind numia la inregistrarea in contabilitate. In acest sens are in vedere faptul ca, in activitatea practica se pot intalni operatii contabile pentru care nu exista stabilite reguli sau proceduri de rezolvare, rai solutionarea lor se poate infaptui numai prin apelarea la unul sau mai multe principii contabile, ceea ce justifica necesitatea existentei, cunoasterii si intelegerii corecte a continutului lor.
b)"Principiul integrarii informatiei contabile" se realizeaza in 2 directii si scopuri:
pentru rflectarea si controlul pe baza datelor contabile, a indicatorilor prevazuti in bugetul veniturilor si cheltuielilor;
pentru valorificarea informatiilor contabile-financiare, in vederea determinarii la anumite perioade a unor indicatori economico-financiari al nivelul persoanelor juridice, a ramurilor economice si economiei nationale, pe baza carora sa ia deciziieficiente de conducere.
Prin programul de dezvoltare a contabilitatii din Romania, in cadrul reglementarilor contabile, au fost formulate si adoptate o serie de principii. Evaluarea posturilor cuprinse in situatiile financiare ale unei intreprinderii, trebuie sa fie efectuata in accord cu anumite principii.
Varietate principiilor trebuie sa fie raportata la Cadrul general IASC, care formuleaza explicit urmatoarele concepte de baza privind principiile; contabilitatea de angajament si contabilitatea de activitatii. De asemenea, prin interpretare si assimilare, la acestea se mai adauga: conceptele de reprezentare fidela; prevalenta economicului asupra juridicului; intangibilitatea; pragul de semnificatie; permanenta metodelor; neutralitatea informatiilo; natura informatiilor. In ce priveste Directiva a IV-a a U.E., aceasta redacteaza, urmatoarele principii: continuitatea activitatii; independenta exercitiului; prudenta; pemanenta metodelor; intangibilitatea bilantului de deschidere si necompensare.
Principiile contabile de baza, assimilate pentru practica contabila din tara noastra, sunt enumerate si definite in mod suficient in Reglementrai contabile pentru agentii economici. In continuare, prezentam aceste principii, in sensul precizarii conditiilor si a modului lor de aplicare:
a)"Principiul prudentei"[11], potrivit caruia in evaluarea cheltuielilor si veniturilor, trebuie sa se tina seama de riscurile, deprecierile si pierderile posibile, generate de desfasurarea activitatii in exercitiul curent sau anterior. De fapt, reprezinta o modalitate de corectare a costurilor istorice, o regula, care presupune aprecierea justa a faptelor pentru a prevenii riscul transferarii incertitudinilor in perioadele viitoare si care deriva din evaluarea elementelor patrimoniale. Potrivit acestui principiu nu este admisa supraevaluarea elementelor de active si a veniturilor, si subevaluarea elemtelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de riscurile, deprecierile si pierderile posibile, generate de desfasurarea activitatii curente sau viitoare. Principiul prudentei este legat organic de evaloarea patrimoniului, evaloare ce se realizeaza la data intrarii, la data inventrarierii, la data inchiederii exercitiului si la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum. Primul moment creeaza premisele aplicarii, iar cel de al 2-lea realizeaza efectiv aplicarea acestui principiu. Astfel, la finele anului trecut trebuie sa se stabileasca un patrimoniu real, indiferent de preturile folosite pentru inregistrarea in contabilitate, care sa se poata valorifica la pretul zilei. Ca urmare, tinand cont de pierderile (deprecierile) efective constatate - amortismentele - si de pierderile si deprecierile previzibile care corespund provizioanelor, se asigura stabilirea corecta a influentei lor asupra rezultatului exercitiului. Diferenta de minus dintre valoarea contabila a elementelor patrimoniale inventariate si pretul pietei libere se considera provizioane. Aplicarea prudentei nu trebuie sa duca la crearea de rezerve ascunse, respectiv crearea de provizioane in mod excesiv.
b)"Principiul continuitatii activitatii" , care este definit in sensul ca se presupune ca intreprinderea isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii. Aplicarea acestui principiu comporta implicatii importante asupra intocmirii situatilor financiare. Prin contabilitate trebuie sa se asigure informatii pentru fiecare element, cat si pentru total patrimoniu, de la infiintare si pana la inchiderea unitatii. Continuarea activitatii conduce la evaloarea bunurilor in functie de utilitatea lor presupunand ca dimensiunea activitatilor intreprinderii se va mentine. Starea de continuitate a activitatii presupune aplicarea a numeroase practici contabile: delimitarea activitatii intreprinderii in exercitii, utilizarea costurilor istorice in evaloarea patrimoniala si gestionara, delimitarea unor cheltuieli pe mai multe exercitii viitoare, ect. In situatia in care se constata intrarea in stare de lichiditate sau reducere sensibila a activitatii, pentru evaloarea bunurilor se au in vedere alte valori decat cele juste, denumite si valori lichiditative, folosindu-se evaloarea adecvata starii in care se afla activitatea. De asemenea, valoarea imobilizarilor corporale nu se mai poate recupera la timp iar unele cheltuieli incadrate in structura imobilizarilor necorporale nu se mai pot repartiza asupra mai multor exercitii. In consecinta evaloarea elementelor patrimoniale este efectuata intr-o perspectiva continua a activitatii intreprinderii.
c)"Principiul independentei exercitiilor" , presupune ca fiecarui exercitiu sa i se atribuie numia acele cheltuieli si venituri care se coreleaza ca efort si efect rezultatului obtinut. Exercitiile financiare, de regula, au o durata de 12 luni. In aplicarea acestui principiu apar o serie de conscinte, printre care metionam: inregistrarea veniturilor in momentul livrarii bunurilor sau prestarii seviciilor si inregistrarea cheltuielilor in momentul primirii bunurilor sau prestarii serviciilor de catre terti, deci pe masura producerii operatiunilor economico-finanaciare, ca urmare, practicarea unei contabilitati de angajamente; utilizarea conturilor de regularizare pentru delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor, retinand in acest sens cheltuielile si veniturile in avans, cheltuielile de repartizat pe mai multe exercitii; sau creante si datoriile a caror decontare se face ulterior, vor fi reflectate in conturi de debitori si creditori diversi, si altele. De asemenea, nu poate fi neglijata problema calculului si inregistrarii amortismentelor si provizioanelor la sfarsitul fiecarui exercitiu, majorandu-se sau diminuandu-se dupa caz, cheltuielile sau veniturile. Totodata, se are in vedere si faptul ca, delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor, mai necesita si alte aspecte comune precum: contabilizarea unor evenimente posterioare inchiderii exercitiului, dar anterioare inchiderii conturilor, evidentierea evenimentelor posterioare inchiderii conturilor, etc.
d)"Principiul permanentei metodelor" , presupune continuitate in aplicarea regulilor, normelor si metodelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurandu-se comparabilitatea in timp a informatiei contabile. Caracteristic pentru noul sistem contabil este flexibilitatea, in sensul ca se poate alege, pentru solutionarea unei probleme o metoda dintr-un evantai de posibilitati, respectiv cea care raspunde mai bine realizarii obiectivului, dar metoda odata aleasa trebuie sa aiba caracter de permanenta pentru a permite compararea datelor sau informatiilor din situatiile financiare care se intocmesc, iar analiza indicatorilor sa conduca la obtinerea unor informatii utile pentru cei interesati. O intreprindere poate sa aibe o metoda cu alta, ca urmare a modificarii legislatiei fiscale, a modificarilor politicii contabile de un standard contabil, a restructurarii activitatii, etc., cu conditia ca schimbarea trebuie sa fie semnalata in Notele explicative, atat sub aspectul justificarilor, cat si a explicarii consecintelor pe care acestea le-au generat asupra rezultatelor rapoartelor.
e)"Principiul intangibilitatii" , are drept inteles: "bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa corespunda bilantului de inchidere a exercitiului precendet cu corectiile impuse de IAS 8". In acest mod se creeaza atat posibilitatea verificarii cu usurinta a integritatii patrimoniului, cat si a informarii corecte a utilizatorilor externi, subliniind faptul ca efectele schimbarilor unor metode si corectari de erori sunt prezentate in notele explicative ale exercitiului precedent. Deci, este interzisa modificarea elementelor patrimoniale de la sfarsitul anului, care de fapt se raporteaza la inceputul anului urmator.
f)"Principiul necompensarii" , presupune ca elemtele de activ si de pasiv se evalueaza si inregistreaza in cotabilitate separat nefiind admis a se efectua compensari intre avere si datorii, intre drepturi si angajamente, precum si intre cheltuieli si venituri din contul de regularizare. Exceptie fac compensarile intre activ si pasiv admise de SIC
g)"Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv" . Directiva a IV-a a C.E.E. precizeaza acest principiu si se refera la intocmirea bilantului, in speta la faptul ca, in vederea stabilirii valorii totale, corespunzator unei pozitii din bilant, se impune determinarea separata a valorilor fiecarui element individual, de acitv sau de pasiv, care se include in componenta ei.
h)"Principiul prelevantei economicului asupra juridicului" . Acest principiu este prezentat de cadrul general al IASC, de intocmire si prezentare a situatiilor financiare. Presupune ca, informatiile ce sunt prezentate in situatiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor juridica.
i)"Principiul pragului de semnificatie" , impune ca situatiile financiare sa evidentieze toate operatiile economice si financiare, precum si informatiile a caror importanta poate afecta evaluarile si deciziile. De asemenea, orice element care are o valoare semnificativa, trebuie prezentat separat in cadrul situatiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative, care au aceeasi natura sau cu functii similare trebuie insumate, nefiind necesara prezentarea lor separata. Deci, prin acest principiu se retine, necesitatea obtinerii numai a informatiilor utile pentru luarea unor decizii si acestea in conditiile unor costuri inferioare efectelor pe care le produc.
"Abaterile de la aceste principii contabile generale sunt premise numai in cazuri deosebite, ele fiind mentionate, cand au loc, in notele explicative. Se mentioneaza motivul care a dus la realizarea acestora precum si o evaloare a efectelor pe care acestea le produc asupra activelor, datoriilor si profitului intreprinderii"
1.4. ORGANIZAREA SISTEMULUI CONTABIL ROMANESC
Conform ordinului nr 1752/2005 reglementarile contabile conforme cu directive a VI - a a Comunitatii Economice Europene, legea sistemului contabil romanesc se aplica persoanelor juridice prevazute la articolul 1 alineatul 1din legea contabilitatii nr 82/1991 , republicata. Potrivit legii contabilitatii nr. 82/1991, au obligatia de a conduce si organiza contabilitate in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale: regiile autnome, societatile comerciale, socitatile/companiile nationale, institutiile nationale de cercetare dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice cu scop lucrativ. Toate aceste categorii de unitati, au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate proprie, respectiv: contabilitate financiara, cat si contabilitate de gestiune, adaptata la specificul activitatii. De asemenea contabilitate proprie organizeaza si conduc si institutiile publice, asociatiile si celelalte persoane cu si fara scop lucrativ, dar si persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati independente. Subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin persoanelor juridice cu sediul sau cu domiciliul in Romania, precum si sediile permanente din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul in strainatate au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie potrivit reglementarilor mentionate la alin. .
Persoanelor care la data bilantului depasesc limitele a 2 din urmatoarele 3 criterii denumite criterii de marime:
total active: 3.650.00 euro;
cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro;
numarul de salariati mediu in cursul exercitiului financiar 50; intocmesc situatii financiare care cuprind:
bilant;
cont de profit si pierdere;
situatia modificarilor capitalului propriu;
situatia fluxurilor de trezorerie;
note explicative la situatiile financiar contabile;
Persoanele juridice care la data bilantului nu indeplinesc limitele a doua din cele trei criterii de marime prevazute mai sus indeplinesc situatii financiare simplificate:
bilant prescurtat;
cont de profit si pierdere;
note explicative la situatiile financiare anuale simplificate.Optional ele pot intocmi situatia modificarilor capitalului propriu si/sau situatia fluxurilor de trezorerie.
"Potrivit legii contabilitatii, situatiile financiare anuale trebuiesc insotite de o declaratie scrisa de asumare a raspunderii conducerii persoanei juridice pentru intocmirea situtiilor financiare anuale in conformitate cu Reglementarile contabile conforme cu directiva a IV - a a Comunitatilor Economice Europene" . Persoanele juridice care au indeplinit situatiile financiare simplificate pot trece la noile situatii financiare numai daca in doua exercitii financiare consecutive depasesc limitele a 2 din cele 3 criterii de marime prevazute mai sus. Situatiile financiare prevazute mai sus sunt audiate potrivit legii. Fac obiectul auditului financiar si entitatile financiare anuale intocmite de entitatile de interes public, astfel cum sunt definite conform legii.
In tara noastra, formula institutiei normalizarii contabile se indentifica prin Ministerul Finantelor Publice, Directiva de reglementari contabile asistata de Finantele Publice, elaboreaza si emite norme si reglementari in domeniul contabilitatii; planul de conturi genereal; modelele situatiilor financiare, registrele si formularele comune privind activitatea financiara si contabila; normele metodologce privind intocmirea si utilizarea acestora. Pentru institutiile de credit, unitatile de asigurare-reasigurare, precum si pentru unitatile care opereaza pe piata de capital, normele si reglementarile contabile, se elaboreaza si se emit de Banca Nationala a Romaniei, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si Comisia Nationala a Valorilor Imobiliare, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.
Contabilitatea este organizata si condusa, de regula, in cadrul unor divizuni organizatorice denumite compartimente distincte, conduse de catre directorul economic sau contabilul sef, sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Mai poate fi organizata si de persoane fizice care au calitatea de contabil autorizat sau expert contabil. "Organizarea si conducerea cotabilitatii, potrvit Legii Contabilitatii, cade in raspunderea administratorului, ordonatorului de credite sau altor persoane care au obligatia gestionarii unitatii respective" . Contabilitatea poate fi asigurata si condusa pe baza de contracte de prestari servicii si de persoane juridice autorizate sau de persoane fizice care au calitatea de expert contabil, respectiv contabil autorizat.
Ministerul finantelor publice stabileste, in functie de evolutia inflatiei si de dezvoltarea profesiei, pentru persoanele juridice la care contabilitatea nu este organizata ca mai sus, limite valorice privind nivelul cifrei de afaceri, de la care exista obligatia de a incheia contracte pentru intocmirea situatiei financiare anuale, numai de catre persoanele fizice sau juridice calificate, autorizate. De asemenea, institutiile publice, pot si ele sa incheie contracte de prestari servicii, pentru conducerea contabilitatii si intocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale cu societatile comerciale de expertiza contabila, sau cu persoane fizice autorizate.
Persoanele care rapund de organizarea si conducerea contabilitatii, trebuie sa asigure conditii necesare pentru: intocmirea documentelor justificative privind operatiile economice; organizarea si conducerea corecta si la zi a contabilitatii; organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv, precum si valorificarea rezultatelor acestora; respectarea regulilor de intocmire a situatiilor financiare anuale, depunerea la termen a acestora la organele in drept; pastrarea documentelor justificative registrelor si situatiilor financiare; organizarea contabilitatii de gestiune, adaptata specificului activitatii persoanei juridice.
In cadrul ministerelor, departamentelor si ale altor organe centrale ale administratiei publice centrale si la institutiile publice cu personalitate juridica din subordinea acestora, se organizeaza si conduce contabilitatea veniturilor incasate si cheltuielilor efectuate, conform bugetului aprobat, a veniturilor extrabugetare si fondurilor cu destinatie speciala, potrivit bugetului aprobat.
In cadrul Ministerului Finantelor Publice si a unitatilor subordonate acestuia organizeaza si conduce contabilitatii privind: trezoreria statului si a institutiilor publice si executia de casa a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat; constituirea si utilizarea veniturilor extrabugetare si a fondurilor cu destinatie speciala; gestiunea datoriilor publice interne si externe si alte operatii financiare efectuate in contul organelor administratiei publice centrale si locale.
In organizarea si conducerea contabilitatii generale sau financiare, trebuie sa se aiba in vedere normele obligatorii pentru toate intreprinderile, normele precizate prin Legea Contabilitatii nr. 82/1991 si Regulamentul de aplicare al acestei legi, din care rezulta ca, prin conceptia sa de organizare contabilitatea, trebuie sa fie in masura sa furnizeze informatii utile procesului conducerii eficiente a activitatii in interior, precum si in relatiile acesteia cu asociatii sau actionarii, cu furnizorii, clientii, bancile, organele fiscale si ate presoane juridice si fizice.
Marimea si profitul persoanelor fizice, au implicatii deosebite in organizarea contabilitatii, in primul rand din punct de vedere structural si in alegerea formei de organizare, centralizat sau descentralizat. "Delimitarea dimensionala a unitatilor influenteaza alegerea uneia din cele doua variante de organizare a sistemului contabil"[25]:
a) varianta contabila, armonizata integral, care este utilizata de un numar redus de intreprinderi, mari si foarte mari, in speta: societati comerciale, regii autonome, companii si societati nationale, care la finele unuia din exercitiile 2001-2005 satisfac cerintele a cel putin doua din totalul de trei criterii de marime stabilite in acest scop. Aceasta varianta de organizare a contabilitatii financiare are la baza reglementarile din Legea Contabilitatii modificata si completa, cat si Standardele Internationale de Contabilitate. Prin acestea sunt reglementate reguli, principii contabile de organizare, armonizare si conducere a contabilitatii, precum si forma respectiv continutul situatiilor financiare anuale. Totodata, se utilizeaza si un plan de conturi general distinct care corespunde acestei variante, cu o serie de conturi sintetice de gradul 1 si un numar insemnat de conturi sintetice de gradul 2, simbolizat cu 3, respectiv 4 cifre.se utilizeaza atat metoda inventarului permanent cat si a celui intermitent pentru inregistrarea stocurilor si a productiei in curs de executie. Se exercita operatiile de verificare si certificare a situatiilor finaciare de catre persoane autorizate.
b) Varianta contabila simplificata, folosita de unitatile mici si mijlocii si de catre microintreprinderi presupune: organizarea contabilitatii cu ajutorul conturilor sintetice de gradul 1, mai putin cele de gradul 2; intocmirea situatiilor financiare in sistem simplificat, cu un numar mai mic de posturi bilantiere; utilizarea cu precadere a metodei de inregistrare "inventar intermitent" pentru stocuri si productia in curs de executie; se exercita operatii de verificare si certificare a situatiilor financiare de catre auditorii financiari.
"Diferitele ramuri sau subramuri ale economiei nationale se deosebesc si prin caracterul procesului tehnologic, felul materiei prime folosite, produsele obtinute, profilul lor, toate aceste aspecte influenteaza in special modul de organizare a evidentei, colectarii cheltuielilor si alegerea metodelor de calculatie a costurilor, alegerea purtatorilor de cheltuiala, a unitatii de calculatie etc.. Marimea profitului unitatii influenteaza de asemeanea: sistemul de documente, numarul si circuitul acestora in vehicularea infomatiilor ce trebuie sa le furnizeze contabilitatea; structura elementelor de activ si pasiv precum si nevoile de informare a conducerii intreprinderii, mijloacele utilizate pentru realizarea functiei financiar-contabile; sunt factori care influenteaza organizarea contabilitatii generale(finaciare), cu implicatii directe si asupra costului tinerii unei astfel de contabilitati"
1.5. ORGANIZAREA COMPARTIMENTULUI FINANCIAR CONTABIL
"In cadrul S.C. ATACA S.R.L., organizarea contabilitatii face obiectul de activitate al Compartimentului Financiar Contabil. Serviciul financiar si contabilitate este constituit in structura organizatorica a Directiei Economice si functioneaza in subordinea directorului economic"[27].
Acest compartiment este organizat in conformitate cu structura organizatorica aprobata de Adunarea Generala a Actionarilor. In exercitarea atributiilor ce-i revin conlucreaza cu celelalte compartimente, intre acestea existand o multitudine de relatii. Raspunde de efectuarea operatiilor contabile, inclusiv circuitul documentelor intre sectii precum si intre acestea si departamentul economico-financiar conform metodologiei de lucru elaborata de compartiment, cu completarile ulterioare ei. In cadrul acestui compartiment se intocmeste Registru Jurnal si Registru Cartea-Mare la nivel de societate, asigurand totodata transmiterea rapoartelor la termenele prevazute de lege, precum si depunerea decontului de T.V.A. pe baza registrelor de vanzare si cumparare. Pentru operatiile efectuate la nivel de societate de natura salariilor, avansurilor spre decontare etc., intocmeste registrul de casa, calculand si asigurand la termenele stabilite plata salariilor si a obligatiilor aferente la personalul din cadrul societatii.
"Printre categoriile de jurnale si situatii utilizate in cadrul S.C. ATACA S.A. se numara"[28]: jurnalele-situtie privind operatiile de casa si de banca; jurnalele-situtie privind consumurile si alte miscari materiale; jurnalele-situtie privind miscarea obiectelor de inventar; jurnalele privind salariile directe si adiacentele acestora; jurnalele privind inregistrarea productiei neterminate si a producteie finite; jurnalele privind vanzarea produselor si a altor iesiri; situatia incasari-achitari facturi.
De asemenea, este asigurata si derularea incasarilor si platilor din contul principal, colectarea cheltuielilor la nivelul conducerii centrale, cheltuieli ce vor fi repartizate pe sectii. In vederea raspunderii exigentelor organelor fiscale, Compartimentul Contabilitate Financiara, stabileste obligatiile fiscale pe intreaga societate, cheltuielile cu impozitul pe profit in functie de profitul impozabil pe intreaga societate precum si cota aferenta a celorlalte impozite si taxe. Pentru respectarea conceptului de "imagine fidela" este intocmit bilantul contabil, asigurand prezentarea spre aprobare la organele abilitate de lege in acest sens, precum si depunerea in termenul prevazut de lege[29]. "Sinceritatea" datelor prezentate in bilantul contabil este garantata de etapa de inventariere a patrimoniului societatii, etapa premergatoare intocmirii bilantului contabil, efectuata prin centrele de gestiune pe linie economico-financiara. De asemenea, este analizata si supusa spre aprobare la cererea diviziilor si fabricilor situatia pierderilor din creante si a altor pierderi, care vor fi suportate din rezultatele financiare, intocmind diferite rapoarte statistice care ii sunt solicitate. Organizarea contabilitatii are un impact foarte mare asupra desfasurarii in bune conditii a activitatii societatii, fiind veriga de baza a unui succes garantat.
O unitate lipsita de contabilitate este ca un vas in deriva pe mare . Acesta este si motivul pentru care Legea Contabilitatii nr. 82/1991 prevede la articolul 1: "Societatile comerciale, societatile/companiile nationale, regiile autonome, institutele nationale de cercetare-dezvoltare. societatile cooperatiste si celelalte persoane cu scop lucrativ au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate proprie, respectiv contabilitate de gestiune adaptata la specificul activitatii" .
"Compartimentul de Contabilitate Financiara are relatii cu o serie de compartimente si departamente din cadrul societatii prin intermediul carora primeste si transmite diferite tipuri de documente necesare desfasurarii in conditii favorabile a activitatii"[32].
Directorului General ii sunt transmise pentru aprobare proiectul Bugetul de venituri si cheltuieli si bilantul contabil, precum si informatii asupra situatiei financiare a societatii. Compartimentul de Contabilitate Financiara primeste de la Directorul General precizari, dispozitii, instructiuni cu privire la activitatea financiar-contabila a societatii.
Departamentului de Dezvoltare Resurse Productie ii sunt transmise aprobari si informatii privind modul de finantare a planului tehnic, de cercetare dezvoltare; propuneri pentru elaborarea structurii organizatorice a Regulamentului de organizare si functionare; indicatii contabile de evidenta, stoc, livrari, cost, cost transport, situatia financiara a societatii. Sunt primite de la acesta date privind planul tehnic si de dezvoltare al societatii; Regulamentul de organizare si functionare; Regulamentul de ordine interioara; necesar de resurse financiare; situatia validarii productiei marfa si a cifrei de afaceri.
Directiei Calitate ii sunt transmise date necesare pentru analiza costurilor de calitate si planul financiar al directiei calitate si sunt primite de la aceasta Manualul calitatii; proceduri de sistem; proceduri de lucru; cheltuieli efective ale Directiei Calitate.
Sectiilor le sunt transmise bugetele de venituri si cheltuieli aprobate de Centrul de Gestiune si sunt primite de la acestea proiecte de buget; informatii privind realizarea Bugetului de venituri si cheltuieli.
Departamentului Juridic ii sunt transmise dispozitii de plata privind achitarea unor taxe de timbru; titluri executorii pentru avizare; propuneri pentru declararea insolvabilitatii unor debitori; precizari cerute de instantele de judecata cu privire la acte cu caracter financiar-contabil, pentru a fi incluse in intampinari; decizii de imputatii privind recuperarea unor daune cauzate societatii de catre salariati.
Departamentului de Resurse Umane, Relatii cu Sindicatul ii sunt transmise date privind mijloacele financiare necesare perfectionarii-pregatirii personalului propriu; aprecierile anuale; date privind fluctuatia si starea disciplinara a acestuia si sunt primite de la acesta propuneri pentru mijloacele financiare necesare si documentele pentru calculul drepturilor de retribuire.
Compartimentelor de Specialitate ale sectiilor le sunt transmise indicatori financiari aprobati; avize si aprobari la solicitari de mijloace circulante, metodologii, norme si dispozitii de lucru. Compartimentul Financiar Contabil primeste de la acesta propuneri privind prevederi financiare de creditare, operatiuni de casa, modificari de preturi si tarife, balante analitice si balante de verificare
Fig. nr. 2
Relatiile Compartimentului Financiar Contabil cu celelalte compartimente si departamente din cadrul societatii S.C. ATACA S.A.
1.6. ANALIZA CAPITALULUI UMAN SI A EFECTELOR REMUNERATIILOR
"Cunoscute si sub denumirea de costuri cu munca vie, costurile cu personalul cuprind costurile cu salariile personalului si costurile cu protectia sociala" . Un accent deosebit se va pune pe urmarirea costurilor cu salariile, deoarece detin cea mai mare pondere in costurile cu personalul si constituie si baza de calcul pentru costurile privind asgurarile si protectia sociala.
Aprecierea evolutiei costurilor cu salariile trebuie sa tina seama ca intre consumul de munca si implicit intre costurile totale cu salariile, pe de o parte, si volumul activitatii, pe de alta parte, este o relatie directa. De aceea, in analiza costurilor cu salariile, pe langa modificarile absolute si procentuale se va stabili modificarea relativa a costurilor cu salariile si costurile cu salariile la 1000 unitati monetare.
Modificarea relativa a costurilor relativa a costurilor cu salariile (ΔChs') este data de diferenta intre costurile efective cu salariile (Chs1) si costurile cu salariile admisibile (Chsa).
ΔChs' = Chs1 - Chsa
Determinarea cheltuielilor admisibile cu salariul porneste de la concordanta ce trebuie sa existe intre evolutia costurilor cu salariile si evolutia volumului de activitate. Pentru stabilirea cheltuielilor cu salariile admisibile se poae utiliza una din relatiile:
1. Chsa = Chs0 x IQ
Q1 _
2. Chsa = ---- s0
W0
Chs0 = costurile cu salariile in baza de comparatie;
IQ = indicele modificarii productiei;
W0 = productivitatea muncii in baza de comparatie;
s0 = salariul mediu in unitatea de timp.
Chsa = 100.035.769 lei x 1,03 => Chsa = 103.036.842 lei
ΔChs' = 102.757.987 lei - 103.036.842 lei => ΔChs' = - 278.855 lei
Avand in vedete faptul ca, fondul admis de salarii este mai mare decat costurile efective cu salariile Chsa > Chs1 ( 103.036.842 > 102.757.987 ) => agentul economic a inregistrat o economie relativa in ceea ce priveste volumul efectiv al costurilor cu salariile.
Corelatia dintre evolutia costurilor cu salariile si volumul activitatii desfasurate este reliefat mai bine pe baza indicatorilor "costurile cu salariile la 1000 unitati monetare"[34]
Chs 102.757.987 lei
Chs/1000 =--------x1000 => Chs/1000=----- ----- -----------x1000 => Chs/1000=0,35x1000
Q 293.379.890 lei
Chs/1000 = 350
Acest indicator pune in evidenta coordonata dintre ritmul modificarii costurilor salariale si cel al cifrei de afaceri, productiei exercitiului sau valorii adaugate. Se va inregistra o reducere a costurilor la 1000 untati monetare atunci cand ritmul de crestere a productiei devanseaza ritmul costurilor cu salariile.
Calculul influentei costurilor totale cu salariile asupra Chs/1000:
Chs1 - Chs0 102.757.987 lei - 100.035.769 lei
ΔChs/1000 influentat de Chs =----- ----- ------x1000=-------- ----- ------ -----x1000
Q1 293.379.890unit
ΔChs/1000 influentat de Chs = 9
Calculul influentei productiteie asupra Cs/1000 :
Chs0 Chs0
ΔChs/1000 influentat de Q = ---------- x 1000 - ----- ----- ------ x 1000 =>
Q1 Q0
100.035.769 lei 100.035.769 lei
ΔChs/1000 influentat de Q = ----- ----- ----------- x 1000 - ----- ----- --------- x 1000 =>
285.033.000 unit 285.033.000 unit
ΔChs/1000 influentat de Q = 0,34 x 1000 - 0,35 x 1000 =>
ΔChs/1000 influentat de Q = 340 - 350 = -10
In urma calculului influentei cheltuielilor cu salariile si a productiei rezulta necesitatea reducerii cheltuielilor cu salariile sau cresterea productiei in vederea reducerii costurilor cu la 1000 unitati monetare.
Pentru urmarirea costurilor cu salariile la 1000 u.m. se mai poate folosi si urmatorul model determinist:
_
Sa
Chs/1000 = ------------- x 1000
Wa
Sa = salariul mediu anual
Wa = productivitatea anuala a muncii
Acest model reliefeaza cum se reflecta corelatia dintre productivitatea muncii si salariul mediu in costurile cu salariile la 1000 u.m..
5.756.380 lei
Chs/1000 = ----- ----- ---------- x 1000 => Chs/1000 = 397
14.492.673 unit
_
Actiunile factorilor Sa si WA se stabilesc pe baza relatiilor:
Influenta productivitatii anuale a muncii:
ΔChs/1000 influentat de Wa = Chs/1000 recalculat - Chs 0/1000
Influenta salariului mediu annual:
_
ΔChs/1000 influentat de Sa = Chs 1/1000 - Chs/1000 recalculat
Unde Chs/1000 recalculat se stabileste ca raport intre salariul mediu anual in baza de comparatie si productivitatea anuala a muncii in anul analizat, exprimat in lei.
5.756.380 lei 5.756.380 lei
ΔChs influentat de Wa = ----- ----- -------- x 1000 - ----- ----- ------------x 1000 =
15.441.046 unit 14.492.673 unit
Chs influentat de Wa = 372 - 397 = - 25
5.756.380 lei 5.708.777 lei
ΔChs/1000 influentat de Sa = ----- ----- --------- x 1000 - ----- ----- --------- x 1000 =
14.492.673 unit 14.492.673 unit
ΔChs/1000 influentat de Sa = 397 - 393 = 4
Acesti indicatori releva influenta productivitatii anuale si a salariului mediu anual in costurile cu salariile la 1000 unitati monetare.
In acest context, al analizei principalilor indicatori al costurilor cu personalul, se poate observa ca la nivelul S.C. ATACA S.A.,se releva o crestere mai accentuata a salariului mediu anual din perioada curenta fata de perioada de baza, decat cresterea productivitatea anuala a muncii. Acest lucru are loc datorita uzurii morale avansate a unui procent de circa 48% din utilajele aflate in dotarea societatii, determinand costuri ridicate.
Pentru inlaturarea acestui punct slab conducerea firmei a propus inlocuirea utilajelor cu un grad mare de uzura morala si fizica. Urmeaza ca in cursul lunii august unitatea sa inlocuiasca cicra 38% din utilaje cu unele noi prin solicitarea unor credite bancare pe termen lung si investirea unei parti din profit. In acest fel unitatea doreste cresterea productivitatii, evitand in acest fel cat mai mult scaderea salariilor.
V.Barbacioru, M.Sandu ,R.Baluna ,S.Manea, D.Goagara -"Contabilitatea financiara armonizata cu Directivele Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate",Editura Sitech,Craiova 2004.
Tratat de contabilitate financiara" - N. Feleaga, I. Ionascu vol. II, Editura Economica, Bucuresti, 1998.
V.Barbacioru, M.Sandu ,R.Baluna ,S.Manea, D.Goagara -"Contabilitatea financiara armonizata cu Directivele Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate",Editura Sitech,Craiova 2004.
"Standarde internationale de contabilitate ghid practic" - Greuning Hennie si Koen Marius - Editia bilingvistica Institutul Irecson, Bucuresti 2003.
V.Barbacioru, M.Sandu ,R.Baluna ,S.Manea, D.Goagara -"Contabilitatea financiara armonizata cu Directivele Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate",Editura Sitech,Craiova 2004, vol. I, pag 20.
V.Barbacioru, M.Sandu ,R.Baluna ,S.Manea, D.Goagara -"Contabilitatea financiara armonizata cu Directivele Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate",Editura Sitech,Craiova 2004, vol. I, pag. 22.
V.Barbacioru, M.Sandu ,R.Baluna ,S.Manea, D.Goagara -"Contabilitatea financiara armonizata cu Directivele Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate",Editura Sitech,Craiova 2004, vol. I. Pag. 22
V.Barbacioru, M.Sandu ,R.Baluna ,S.Manea, D.Goagara -"Contabilitatea financiara armonizata cu Directivele Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate",Editura Sitech,Craiova 2004, vol I. Pag. 23
V.Barbacioru, M.Sandu ,R.Baluna ,S.Manea, D.Goagara -"Contabilitatea financiara armonizata cu Directivele Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate",Editura Sitech,Craiova 2004, vol. I, pag 23.
V.Barbacioru, M.Sandu ,R.Baluna ,S.Manea, D.Goagara -"Contabilitatea financiara armonizata cu Directivele Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate",Editura Sitech,Craiova 2004, vol. I, pag 23.
V.Barbacioru, M.Sandu ,R.Baluna ,S.Manea, D.Goagara -"Contabilitatea financiara armonizata cu Directivele Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate",Editura Sitech,Craiova 2004, vol. I, pag. 24.
V.Barbacioru, M.Sandu ,R.Baluna ,S.Manea, D.Goagara -"Contabilitatea financiara armonizata cu Directivele Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate",Editura Sitech,Craiova 2004, vol. I, pag. 24.
Conform Cadrului general al IASC, de intocmire si prezentare a situatiilor financiare (vol. 2, paragrafele 29 si 30)
Dutescu A. - Ghid pentru intelegerea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate - Editura CECCAR, Bucuresti 2001
V.Barbacioru, M.Sandu ,R.Baluna ,S.Manea, D.Goagara -"Contabilitatea financiara armonizata cu Directivele Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate",Editura Sitech,Craiova 2004, vol. I, pag. 26
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate