Situatia din Romania in prezent

Situatia din Romania in prezent

Dupa 1989, contabilitatea romaneasca a fost supusa reconsiderarii si a fost reconectata la realitatile contabile europene. Din 1994 a fost urmata experienta franceza, iar anul 2000 a adus alte schimbari prin asimilarea unor reglementari construite sub forma unui mix intre referentialul contabil european si cel international.

In prezent, Romania parcurge a treia etapa de reforma a sistemului contabil, care a inceput la 01.01.2006 si are ca obiectiv de baza elaborarea unei strategii nationale de implementare a IFRS. In perioada 2001-2005 IMM-urile au tinut o contabilitate armonizata cu Directiva a IV-a europeana, iar intreprinderile mari intrau sub incidenta Ordinului nr.94/2001 al MFP, potrivit caruia erau obligate sa intocmeasca situatii financiare conforme Directivei a IV-a si sa aplice standardele contabile internationale.

Ordinul 94/2001 a adus noutati cum ar fi:

o      Prezentarea situatiilor financiare anuale - IAS 1

o      Contabiliatea stocurilor - IAS 2

o      Politici contabile, modificari in estimarile contabile si erori - IAS 8

o      Contabilizarea evenimentelor ulterioare datei bilantului - IAS 10

o      Contabilitatea impozitului pe profit - IAS 12

o      Contabilitatea imobilizarilor corporale - IAS 16

o      Prezentarea informatiilor privind partile afiliate -IAS 24

o      Contabilitatea si calculul rezultatului pe actiune - IAS 33

o      Deprecierea activelor - IAS 36

o      Provizioane, datorii si active contingente - IAS 37

o      Contabilitatea imobilizarilor necorporale - IAS 38

Se apreciaza ca, in cazul celor mai multe intreprinderi mari, nu a existat o imbunatatire a calitatii raportarilor financiare datorate unor cauze dintre care mentionam (vezi Bunea, 2006, in CECCAR, 2006, p.213):

aceste intreprinderi nu au avut resursele financiare necesare implementarii in forma si fond a unui sistem de raportare bazat pe standarde contabile internationale;

dificultatile in asimilarea standardelor contabile internationale in randul membrilor profesiei contabile deoarece acestia au fost obisnuiti sa faca mai mult rationamente fiscale decat economice si financiare;

slaba deconectare a contabilitatii de fiscalitate;

slaba constientizare de catre conducerea firmelor a importantei unui sistem de raportare bazat pe standarde internationale.

Prin aparitia Ordinului MFP nr.1.752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene au fost abrogate Ordinul MFP nr.772/2000, Ordinul MFP nr.94/2001, Ordinul MFP nr.306/2002 si Ordinul MFP nr.1.827/2003, acesta din urma obligand entitatile economice care indeplineau conditiile stipulate sa adopte IAS/IFRS in intregime. Noul Ordin din 2005 face distinctii in ceea ce priveste incadrarea intreprinderii in doua din cele trei criterii de marime, respectiv total active, cifra de afaceri neta si numarul mediu de angajati. Prin acest ordin s-a decis impementarea in legislatia nationala a Directivelor a IV-a cu amendamentele ulterioare, a VII-a cu amendamentele ulterioare si Directiva 25/2004/CE referitoare la ofertele de preluare.

La finele anului 2005 era anticipata, de catre specialisti, ideea mentinerii din 2006 a doua sisteme de contabilitate:

1. un sistem bazat pe IFRS, aplicabil la nivelul bancilor, intreprinderilor de interes public si societatilor mari, cotate la bursa;
2. un sistem simplificat, bazat doar pe directivele europene.

Sistemul articulat pe IFRS a fost amanat, prin Ordinul MFP din 2005, pentru 2007.

Prin Ordinul MFP nr. 907/2005 au fost aduse precizari privind folosirea celor doua referentiale, adica IFRS sau Directivele Europene si anume:

din exercitiul financiar al anului 2006 persoanele juridice prevazute la articolul 1 din Legea contabilitatii din 1991, republicata, vor aplica reglementarile contabile conforme cu Directivele Europene;

institutiile de credit intocmesc, din 2006, un set de situatii financiare conforme cu Directivele Europene si unul conform IFRS;

in anul 2006 institutiile de interes public au putut intocmi un set distinct de situatii financiare conforme cu IFRS pentru necesitati proprii de informare a utilizatorilor, altii decat institutiile de stat;

unitatile de interes public prevazute in articolul 3 au putut intocmi un set distinct de situatii financiare conforme cu IFRS tot pentru necesitati proprii de informare a utilizatorilor.

Profesiunea contabila din Romania a trebuit nu doar sa faca fata repetatelor modificari ale legislatiei contabile, insa, de multe ori, isi desfasoara activitatea intr-un mediu de afaceri in care comportamentul managerilor nu se ridica la nivelul cerut pentru sustinerea realizarii reformelor economico-financiare. CECCAR a prevazut, in vederea evolutiei profesionale, ca membrii sai sa aiba minim 40 de ore de dezvoltare profesionala anual.

Contabilul este considerat un profesionist al informatiei. Elliot si Jacobson (2002) au sustinut faptul ca un asemenea tip de profesionist depindede modelul economic existent la un anumit moment in societate, ceea ce face necesar ca profesia contabila sa inteleaga cerelatie are cu societatea si cu mediul de afaceri. In acest context, autorii amintiti au identificat patru paradigme si trasaturile specifice fiecarei paradigme in ceea ce priveste profesionistul informatiei. Paradigmele identificate ar fi: "vanatoarea si pescuitul", "agricultura", "industria" "economia informatiei" si fiecareia ii corespunde un alt tip de profesionist al informatiei, respectiv samanul, scribul, contabilul si noul profesionist al informatiei.

Paradigma contemporana a economiei informatiei sustine ca sursa principala a bogatiei este cunoasterea, asa cum se intampla in tarile dezvoltate din punct de vedere economic. In aceste conditii, rolul profesionistului informatiei nu mai este jucat doar de indivizi izolati, ci si de mari companii producatoare si vanzatoare de cunoastere (companii de consultanta contabila, audit, etc.).

Exista opinii conform carora economia informatiei ar fi inca in faza incipienta si ca profilul unui profesionist al informatiei nu ar fi complet definit, lucru valabil si pentru profesia contabila, fiind semnalata si posibilitatea marginalizarii rolului acestei profesii in cadrul societatii.

Mai recent, unii autori (vezi Avramescu, 2005) au accentuat latura practica a contabilitatii si au minimizat corpusul teoretic pe care acestea se bazau sustinand ca formarea profesionistilor contabili nu ar fi demna de mediul universitar, opinie cu care nu suntem de acord.

In vederea determinarii celor mai importante schimbari care pot afecta profesia contabila au fost identificate trei mega-tendinte care ar caracteriza lumea profesiei contabile din zilele noastre si anume:

formarea unui profesionist contabil universal in contextul globalizarii;

sporirea responsabilitatii si rolului profesionistului contabil in guvernarea intreprinderii;

cresterea importantei care este acordata rationamentului profesional in producerea si raportarea informatiei contabile.

Globalizarea profesiei contabile se va realiza doar cu convergenta celor doua mari referentiale contabile internationale - US GAAP si cel emis de IASB, ceea ce ar mai putea dura 5-10 ani, timp in care s-ar putea contura o profesie contabila universala deoarece profesionistul contabil ar putea sa activeze in orice context national in conditiile existentei unui referential unic.

"Pe fondul globalizarii afacerilor putem spune ca profesia contabila contemporana trece printr-un proces de conversie catre formarea unui profesionist contabil , care va produce si va difuza imaginea contabila a firmei ghidandu-se dupa un referential contabil normative aplicat la scara mondiala si avand drept finalitate furnizarea unei informatii financiare de calitate, care sa permita o buna functionare a pietelor". (Ionascu, 2006, p.534)

Organisme pentru armonizarea contabilitatii romanesti

La reforma contabilitatii romanesti au participat institutii nationale si observatori straini. La nivel national putem remarca activitatea BNR, a organismelor de supraveghere a pietei de capital (Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare - CNVM), a societatilor de asigurare (Comisia de Supraveghere a Asigurarilor - CSA), in interdependenta cu activitatea organismului profesiei liberale contabile (Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania - CECCAR), Ministerul Finantelor Publice - MFP.

S-a considerat ca ar trebui creat un organism independent care sa fie interlocutorul direct al EFRAG si IASB, rol care revine acum Consiliului Contabilitatii si Raportarilor Financiare (CCRF), creat in mai 2005 prin reorganizarea Colegiului Consultativ al Contabilitatii (CCCR). CCCR, creat in 1992, a fost responsabil cu monitorizarea implementarii IFRS in Romania.

Referitor la CCRF, Legea 401/2005 a recomandat includerea in consiliul superior a cate unui reprezentant al fiecarei institutii fondatoare. Constituit, apparent, dupa modelul EFRAG, CCRF are un consiliu de coordonare si comisii tehnice ce ar putea juca rolul TEG. Introducerea unei comisii ca Grupul Roman pentru Contabilitate (GRC) are valente multiple.

GRC, la el ca si TEG, este o componenta profesionala, independenta a CCRF, insa, dupa exemplul TEG, ar fi fost necesar sa se limiteze la emiterea unor opinii referitoare la proiecte trecute si viitoare ale IASB, insa exista opinii conform carora GRC ar putea sa vizeze si solutionarea unor aspecte importante in comunicarea cu IASB, IFRIC si cu utilizatorii informatiilor , ceea ce il face mai asemanator Mesei Rotunde de la nivel European.

In opinia noastra, cel mai in masura sa supervizeze planul pentru implementarea IFRS in Romania si conformitatea cu Directivele Europene ar trebui sa fie CCRF.

IFRS 1 - scop si obiectiv.

inlocuieste SIC - 8 ca baza pentru contabilitate si da asigurari asupra faptului ca:

primele situatii financiare IFRS ale unei entitati, si rapoartele financiare interimare pentru o anumita parte a perioadei la care se refera situatiile financiare contin informatii de inalta calitate care:

a)     sunt transparente pentru utilizatori si comparabile pentru toate perioadele prezentate;

b)     asigura un punct de plecare pentru contabilitatea ulterioara a entitatii in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS); si

c)     pot fi generate la costuri mai mici decat beneficiile utilizatorilor.

Data intrarii in vigoare a IFRS 1 a fost 1 ianuarie 2004, iar o entitate va aplica IFRS 1 daca primele situatii financiare IFRS sunt intocmite pentru o perioada care incepe la sau ulterior datei de 1 ianuarie 2004. Aplicarea acestora la o data anterioara este incurajata.

O entitate va aplica IFRS 1 in urmatoarele cazuri:

in momentul intocmirii primelor situatii financiare IFRS si

pentru toate rapoartele financiare interimare pe care le intocmeste in conformitate cu IAS 34 "Raportarea financiara interimara" pentru o parte din perioada la care se refera primul set de situatii financiare IFRS

Primul set de situatii financiare IFRS ale unei entitati

• este reprezentat de situatiile financiare anuale pentru care entitatea adopta IFRS ca baza a contabilitatii, printr-o declaratie explicita si fara rezerve in respectivele situatii financiare de conformare la IFRS;
• IFRS 1 se aplica in cazurile in care o entitate  adopta IFRS ca NOUA BAZA A CONTABILITATII.

Cazuri in care o entitate NU adopta o noua baza a contabilitatii:

inceteaza sa prezinte situatii financiare in conformitate cu reglementarile nationale, asa cum a procedat anterior, precum si un alt set de situatii financiare care au continut o declaratie explicita si fara rezerve de conformitate la IFRS;

a prezentat situatii financiare in anul anterior in conformitate cu reglementarile nationale iar respectivele situatii financiare au cuprins o declaratie explicita si fara rezerve de conformitate la IFRS;

a prezentat situatii financiare in anul anterior care au continut o declaratie explicita si fara rezerve de conformitate la IFRS, chiar daca auditorii au emis o opinie cu rezerve in raportul de audit asupra respectivelor situatii financiare.

Principalele caracteristici ale aplicarii IFRS 1

v  IFRS 1 se aplica in cazurile in care o entitate adopta pentru prima data IFRS, printr-o declaratie explicita si fara rezerve de conformitate la IFRS;

v  In general, IFRS 1 prevede ca o entitate trebuie sa aplice toate IFRS in vigoare la data de raportare in cazul primelor situatii financiare IFRS;

v  In particular, IFRS 1 impune entitatilor anumite conditii la intocmirea Bilantului contabil de deschidere IFRS ca punct de plecare pentru contabilitatea conform IFRS.

IFRS prevede efectuarea unor prezentari care explica modul in care trecerea de la aplicarea GAAP la aplicarea IFRS a afectat:

situatia financiara raportata a entitatii

performanta financiara si

fluxurile de numerar

Principalele diferente intre aplicarea IFRS 1 si SIC - 8 privesc urmatoarele aspecte:

existenta unor exceptii, in special in anumite cazuri in care aplicarea retroactiva este probabil sa necesite costuri care sa depaseasca beneficiile utilizatorilor situatiilor financiare, si a unui numar limitat de alte exceptii din motive practice;

precizeaza faptul ca se aplica ultima versiune a IFRS;

clarifica modul in care estimarile unei entitati care aplica pentru prima data IFRS se coreleaza cu estimarile facute la aceeasi data in conformitate cu GAAP;

specifica faptul ca prevederile tranzitorii ale altor IFRS nu se aplica in cazul unei entitati care le aplica pentru prima data;

prevede o prezentare detaliata despre tranzitia la IFRS.

Aplicarea in Romania

Potrivit Ordinului Ministrului Finantelor Publice nr.1121/4 iulie 2006, publicat in Monitorul Oficial nr.602/12 iulie 2006.

Politicile contabile vor fi conforme cu toate IFRS in vigoare la data de raportare pentru primele situatii financiare conforme cu IFRS, cu anumite exceptii prevazute de IFRS 1. O entitate poate aplica un nou IFRS care nu este inca obligatoriu daca acesta permite o aplicare anticipata.

O entitate va utiliza aceleasi politici contabile pentru:

Bilantul de deschidere IFRS precum si

pentru toate perioadele prezentate in primele situatii financiare IFRS.

Politicile contabile vor fi conforme cu toate IFRS in vigoare la data de raportare pentru primele sale situatii financiare conforme cu IFRS, cu anumite exceptii prevazute de IFRS 1.

O entitate poate aplica un nou IFRS care nu este inca obligatoriu daca acesta permite o aplicare anticipata.

IFRS 1 stabileste doua categorii de exceptii de la principiul ca bilantul de deschidere IFRS al unei entitati trebuie sa fie conform cu fiecare IFRS.

scutiri optionale de la aplicarea retroactiva;

exceptii obligatorii de la aplicarea retroactiva.

Scutirile optionale au fost stabilite cu scopul de a usura intr-o oarecare masura intocmirea primelor situatii financiare IFRS. Scutirile optionale de la aplicarea retroactiva sunt cuprinse la paragrafele 13-25 H si 36 A si 36 C din IFRS 1.

IFRS 1 interzice aplicarea retroactiva a IFRS privind:

-derecunoasterea activelor financiare si a datoriilor financiare;

-contabilitatea de acoperire impotriva riscurilor

-estimari

-activele clasificate ca detinute pentru vanzare si pentru activitati intrerupte.