 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
In literatura contabila din SUA au fost abordate probleme referitoare la teoria contabilitatii, darile de seama financiare; contabilitatea industriala, comerciala, bancara, bugetara etc. Intre problemele teoretice mai reprezentative din domeniul contabilitatii americane, sunt amintite cele legate de dificultatile contabile, consecinta ale fluctuatiilor dolarului, indeosebi in ceea ce priveste stabilirea profiturilor reale; evaluarea in bilant a mijloacelor de productie si a determinarii amortizarilor; contabilizarea capitalului propriu, determinarea si repartizarea profiturilor etc.
In sistemul continental (si ne referim mai ales la Franta) au aparut inca din secolul al XVII-lea lucrari dintre care amintim: "Negustorul perfect" (1675) si "Dictionarul comertului" (1724) ale lui Savary, "Tinerea registrelor" de Barrême (1682) etc. Apoi, in 1807, a fost elaborat Codul de comert napoleonian, contabilitatea intrand astfel in sfera dreptului comercial.
In Romania, intalnim catastife si registre din cele mai vechi timpuri, mai tarziu formele de inregistrare evoluand. Prima lucrare semnificativa de contabilitate a fost tiparita la Brasov, in 1837, sub titlul "Pravila comerciala" si a fost scrisa de E.I.Nechifor. Dintre reprezentantii marcanti ai literaturii contabile romanesti mentionam pe Ion Ionescu de la Brad, Th.Stefanescu, profesor la Scoala Comerciala din Bucuresti si director al B.N.R., care a publicat, in 1880, primul curs complet de contabilitate, Constantin Petrescu, care a publicat, in 1901, "Contabilitatea si administratia", lucrare in care a dezvoltat principiile logismografiei lui Cerboni, prof. Gr.Trancu-Iasi, autorul lucrarii "Curs de comert si contabilitate" din 1913 etc.
Eforturile autorilor romani s-au intensificat in secolul al XX-lea, si, astfel, I.C.Pantu a publicat, la Brasov, in 1907, "Stiinta conturilor sau contabilitatea in partida dubla". Spiridon Iacobescu, fost profesor la Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale din Bucuresti, a fost preocupat de stabilirea definitiva a caracterului de stiinta a contabilitatii si a publicat, impreuna cu prof. Al.Sorescu, in perioada 1923-1928, cursul de "Contabilitate comerciala generala in legatura cu dreptul si legile speciale ale comertului". Sp.Iacobescu a fost primul autor roman care a demonstrat valabilitatea permanenta a egalitatilor de schimb dintr-un patrimoniu privite din punct de vedere juridic.
La Cluj s-a remarcat prof. D.Voina, care a publicat, in 1932, "Fazele evolutiei contabilitatii" si, in 1947, la Brasov, cursul de "Contabilitate generala". Si prof. I.Evian a avut o contributie semnificativa la promovarea teoriei economice a contabilitatii prin lucrarile "Teoria conturilor" (1940), "Contabilitatea dubla, intelegere rationala a economiei acestui sistem de inregistrari contabile" (1946) si "Contabilitatea industriala" (1947). I.Evian a dorit dezvoltarea contabilitatii romanesti in vederea apropierii acesteia de gandirea contabila americana si germana, contemporane lui, care se afirmau pe plan mondial. Mai putem aminti, ca autori ai unor lucrari de contabilitate importante, pe prof. I.Garbacea de la Cluj, care a publicat, in 1927, prima lucrare de contabilitate industriala in limba romana, cu titlul "Organizarea si conducerea industriei", prof. St.Dumitrescu, din Bucuresti, care a publicat, in 1947, "Elemente si principii de stiinta contabila", V.M.Ioachim, T.Voiculescu, C.G.Demetrescu, M.I.Mihailescu, I.Marculescu, R.Topala, D.Rusu, V.V.Protopopescu, Gh.Enache, A.Dorwagen, G.Trancu-Iasi etc.
Ne vom referi in continuare la cateva teme abordate pe larg de catre cercetatorii din zilele noastre si care consideram ca sunt importante pentru studiul stiintei contabilitatii. Mentionam ca am amintit, in principal, lucrarile pe care le-am analizat in vederea realizarii acestei teze.
Profesia contabila - Lucrarile din acest domeniu sunt numeroase si amintim doar cateva la care am apelat in cadrul lucrarii: Botez (2005), Burns si Baldvinsdottir (2005), Cozos (2006), Elliott and Elliott (2008), Elliott si Jacobson (2002), Ionascu, I. (2006), Ionascu, M. (2006), Ketz (2004), Nobes and Parker (2008), Reynolds (1993), Vulcan, Leustean si Boyere (2006) etc.; acestea analizeaza cerintele ce stau in fata profesiei contabile si viitorul acestei profesii in contextul actual.
Este acceptat faptul ca profesia contabila are un puternic impact asupra reglementarilor contabile. Natura profesiei contabile se rasfrange asupra tipului de contabilitate practicat sau care poate fi practicat. (Nobes si Parker, 2008, p.36) Profesia contabila puternica reprezinta un factor ce favorizeaza cresterea gradului de compatibilitate a raportarilor financiare.
Competenta, marimea si gradul de influenta al profesiei contabile dintr-o tara poate avea un rol important la nivel national, mai ales sub aspectul raportarilor financiare (Roberts et.al., 2005, p.159), dar si in context international, in ceea ce priveste participarea la procesul armonizarii contabile.
Influenta profesiei contabile asupra capacitatii acesteia de a contribui la implementarea reglementarilor contabile poate fi pozitiva sau negativa. Daca la nivelul unui sistem national se pue problema adoptarii standardelor internationale (IAS/IFRS), rolul important revine profesiei contabile, care poate favoriza sau frana compatibilizarea dintre reglementarile nationale si referentialul international.
Un rol determinant al profesiei contabile este cel de a asigura si garanta comunicarea dintre utilizatorii si producatorii informatiilor financiar-contabile. Au existat probleme de traducere in diferite limbi a standardelor internationale emise de IASB. Din acest motiv, la nivelul IASB se deruleaza un program numit eXtensible Business Reporting Language (XBRL) destinat comunicarii in sistem electronic a datelor financiare, conceput cu scopul revolutionarii raportarilor financiare la nivel global.
Avantajele acestui sistem apar la nivelul pregatirii, analizei si comunicarii informatiilor financiare, el devenind o modalitate standard de comunicare a informatiei intre diverse entitati economice (IASB, 2008). Sistemul este folosit de IASB in vederea realizarii convergentei la nivelul terminologiei care este utilizata in standardele internationale si pentru transpunerea in limbajul national a propriilor reglementari.
Dintre studiile ce se axeaza pe aceasta problematica putem aminti Riahi-Belkaoui (2002), Nobes (2006, 2008), Elliott and Elliott (2006, 2008), dar preferam abordarea lui Nobes (2006) deoarece a realizat o abordare a terminologiei de specialitate, in special din punct de vedere conceptual.
Armonizare si standardizare contabila
In literatura de specialitate exista mai multe studii care pot oferi o trecere in revista a cercetarilor din acest domeniu si putem mentiona aici: D′Arcy (2001), Bonner et.al. (2006), Hahn (2007), Inanga and Schneider (2005), Lowe and Locke (2006), Napier (2006), Thinker (2006). Si, mai ales, Baker and Barbu (2007).
Se poate sesiza faptul ca interesul pentru problematica armonizarii contabile a sporit iar in epoca actuala exista o specializare a tematicilor abordate. In ceea ce priveste metodologia cercetarii se constata deplasarea dinspre abordari descriptive si comparative spre folosirea modelelor matematice, procedeelor statistice etc.
"Un rol determinant in evolutia cercetarilor existente in sfera armonizarii contabile internationale il au si acele organisme profesionale cu activitate la nivel international (spre exemplu IASC/IASB, IOSCO, IFAC etc.).
In aceste conditii, putem sublinia faptul ca literatura de specialitate (Baker and Barbu, 2007, p.274) apreciaza crearea International Accounting Standards Committee (IASC) drept o cauza pimordiala a cresterii interesului pentru sfera armonizarii contabile internationale". (Mustata, 2008, p.19)
In incercarea de a delimita evolutia in timp a cunoasterii stiintifice din sfera armonizarii contabile internationale au fost identificate patru perioade importante (Mustata, 2008, p.20-22):
Perioada initiala (1965-1973) - au existat studii referitoare la uniformitate contabila (Wilkinson, 1965; Morgan, 1967 etc.) care au avut o metodolgie a cercetarii bazata pe metode normative si descriptive; factorii identificati ca fiind elemente favorizante ale diversitatii contabile sunt sistemul economic si cultura, preocupari semnificative putand fi gasite in studiile urmatoare: Kollaritsch (1965), Davidson and Kohlmeier (1966), Hatfield (1966), Clapp (1967), Muller (1968), Tyra (1969), Choi (1973a,b). In perioada la care ne referim au existat si studii care au analizat obstacolele din calea armonizarii contabile internationale, majoritatea studiilor fiind preponderent descriptive.
Perioada intermediara (1974-1989) - a fost o perioada marcata profund de activitatea si evolutia IASC, elementele principale ale cercetarilor fiind reprezentate de elaborarea Directivelor Europene si a Cadrului Conceptual al IASC. In aceasta perioada a sporit volumul cercetarilor, au continuat cercetarile demarate in prima perioada dar au fost abordate si noi teme cum ar fi: cadrul conceptual al IASC, factorii de influenta a armonizarii contabile internationale, rolul, statutul si evolutia activitatilor IASC, probleme ridicate de directivele europene. S-au mentinut abordarile descriptive, dar au aparut si studii empirice, publicate in Journal of Accounting Research, The Accounting Review etc.
Perioada matura (1990-2004) - a fost caracterizata de focalizarea cercetarilor pe problematica ce tine de cauzalitatea diferentelor de la nivelul practicilor contabile, caracterul cercetarii devenind mai riguros si fondat pe o argumentatie preponderent logica. In acest sens, au existat studii care doreau clasificarea sistemelor contabile nationale pe baze empirice si studii care utilizau metode si indici statistici care se pretau la cuantificarea proceselor si fenomenelor ce tin de contabilitate si raportari financiare. Numarul studiilor a crescut semnificativ, au fost abordate noi teme de cercetare cum ar fi: masurarea gradului de armonizare contabila, dimensionarea nivelului implementarii IAS/IFRS in sistemele contabile nationale, impactul cursului actiunilor si castigurilor asociate etc. In aceasta perioada 50% dintre studiile publicate au avut caracter empiric si mult mai multe jurnale au manifestat interes pentru publicarea unor articole referitoare la armonizarea contabila (mai ales European Accounting Review).
Perioada contemporana (2005-2007) - este o noua etapa a studiilor centrate pe problematica ce tine de contabilitatea internationala.
In perioada contemporana au fost mentinute teme de cercetare din perioada precedenta, dar au aparut si teme noi: noi abordari ale masurarii gradului de armonizare formala (Fontes et.al., 2005), gradul de similitudine dintre referentialul american si cel international (Aisbitt, 2006; Meulen, 2007), masurarea costului implementarii IFRS (Ionascu et.al., 2007), cuantificarea gradului diversitatii contabile (Ding et.al., 2007) etc.
Conform abordarii lui Nobes (2004), exista, chiar din perioada matura, posibilitatea de a clasifica cercetarile in doua mari categorii: studii orientate mai ales spre problemele armonizarii contabile internationale si studii care vizeaza comensurarea gradului armonizarii. In cea din urma categorie avem de-a face cu studii care doresc sa masoare gradul de armonizare formala si cele care urmaresc masurarea armonizarii la nivelul practicii contabile.
In ceea ce priveste armonizarea formala, exista studii ce analizeaza procesul armonizarii contabile la nivel de reglementari si sisteme contabile (vezi Ampofo and Sellani, 2005) si altele ce vizeaza masurarea efectiva a armonizarii formale (Fontes et.al., 2005; Ding et.al., 2007). (vezi Mustata, 2008, p.23)
"Din punct de vedere al metodologiei de cercetare abordate in cadrul acestei perioade putem observa ca se pastreaza caracterul de abordare descriptiva, insa are loc o specializare puternica a studiilor de natura empirica. Aceasta stare de fapt se datoreaza in special utilizarii ca principale metode de cercetare analize si/sau abordari precum: analiza corelatiei parametrice si non-parametrice, metode statistice cantitative si calitative, analize bazate pe utilizarea de indecsi.
O alta tendinta observata la nivelul acestor studii este aceea de a apela cu preponderenta fie la baze de date dezvoltate in cadrul unor studii anterioare, fie la baze de date construite de catre autorii studiilor. Evident ca la baza oricaror baze de date de aceasta natura se afla informatii furnizate de catre organismele profesionale internationale si nationale (IFAC, IASB, FASB, IOSCO etc.), institutiile cu activitate la nivel global (World Bank, InternationalMonetary Fund, United Nations) organisme guvernamentale (bancile nationale ale diverselor state) si institutii private (KMPG, PWC, Deloitte etc.)". (Mustata, 2008, p.24)
Exista studii ce cuantifica gradul de compatibilitate dintre IAS/IFRS si standardele contabile nationale, care sunt incluse in categoria cercetarilor centrate pe problematica masurarii gradului de armonizare formala. O alta categorie de studii este constituita de cercetari care se bazeaza pe analiza, interpretarea gradului de compatibilitate dintre nivelul de implementare a regulilor internationale (IAS/IFRS) si prevederile acestora. Unii includ acest tip de studii in categoria celor care se ocupa de masurarea armonizarii materiale sau practice.
Diferenta dintre armonizarea formala si cea materiala este foarte bine surprinsa de unii autori, cum ar fi Fontes et.al. (2005), care sustin ca armonizarea formala se refera cu deosebire la modul de elaborare a standardelor contabile, iar cea materiala se axeaza pe nivelele de concordanta si comparabilitate din cadrul sistemelor contabile nationale vis-a-vis cu cele internationale.
"La nivelul studiilor privind masurarea armonizarii materiale, daca luam drept criteriu de analiza influenta exercitata de cercetarile precedente asupra studiilor considerate, putem realiza o separare a demersurilor stiintifice existente in cel putin urmatoarele doua categorii: (1) studiile influentate de cercetarile realizate de catre van der Tas (spre exemplu Aisbitt, 2006), si (2) studii care pot fi considerate drept noi abordari in sfera masurarii armonizarii materiale (spre exemplu Delvaille et.al., 2005". (Mustata, 2008, p.23)
Si cultura influenteaza sistemele contabile, la fel ca alte elemente numite "influente externe", cum ar fi: procesul armonizarii sau convergentei contabile, nivelul inflatiei, teoriile contabile conform specificului national (Nobes and Parker, 2008, p.35-36, in Mustata, 2008, p.45), religia, accidentele istoriei, influenta contabila a societatilor dezvoltate. (Roberts et.al., 2005, p.161)
Dintre numeroasele lucrari, studii, analize care se refera la instituirea unui referential international contabil in conditiile globalizarii si la directivele europene mai putem aminti: Brown si Tarca (2005), Bunea (2006), Cosma (1998), Deaconu (2006), Ding, Jeanjean si Stolowy (2005), Dutescu (2001), Elefterie (2006), Feleaga (2000), Filip (2006), Girbina (2006), Haller (2002), Haller si Walton (2003), Harris si Muller (2005), Leustean si Boyere (2006), Mates (2003), Matis , Mustata si Fekete (2006), Pacter (2006), Pantea si Bodea (2006), PricewaterhouseCoopers (2006), Schipper (2005), Van Greuning (2005), Whittington (2005) etc.
O alta tema abordata de multi autori este cea legata nu doar de armonizare ci si de conditiile in care s-a realizat tranzitia la economia de piata si armonizarea contabila in Europa Centrala si de Est si amintim aici: Bal (2001), Bertoni, Cristea si De Rosa (2006), Ionascu, I., Ionascu, M. si Sacarin (2006), Ionascu, I., Ionascu, M., Olimid si Calu (2006), Krzywda, Bailey si Schroeder (1995), Laptes (2006), Larson si Street (2004), Neag (2000), Pantea (1998), Popa (2001), Richard (1995 si 2003), Ristea (2002 si 2006), Sacarin (2006), Seal, Sucher si Zelenka (1993), Sucher, Kosmala, Bychkova si Jindrichovska (2005), Tarca (2006) etc. Bineinteles, in acest caz ne referim si la studii care vizeaza direct tara noastra.
Alte preocupari pe care le consideram remarcabile sunt cele referitoare la contabilitatea creativa, cum ar fi analizele realizate de Breton si Taffler (1995), Griffiths (1986), Jameson (1988) s.a.
In continuare sunt publicate manuale de contabilitate generala, contabilitate de gestiune si contabilitate financiara, drept contabil, previziuni asupra evolutiei contabilitatii ca: Andone, Tabara si Sireteanu (2006), Avram (2006), Budugan, Georgescu, Berheci si Betianu (2007), Bunea (2003), Caciuc si Mega (2003), Caraiani, Dumitrana si Dascalu (2006), Coman (2007), Epuran, Babaita si Grosu (1999), Epuran si Babaita (2002), Feleaga si Ionascu (1998), Feleaga, Malciu si Bunea (2002), Florea (2006), Horomnea (2001), Imbrescu si Moraru (2006), Malciu (2000), Nisulescu, Manolescu si Lepadatu (1998), Pop (2000), Walton, Haller si Raffournier (2003), Warren, Reeve si Fess (1994), Zlatescu (1999) etc.
O alta tema ce prezinta interes ar fi cea legata de contabilitatea publica si, in acest sens, putem remarca lucrari ale unor autori ca: Dascalu, Nisulescu si Stefanescu (2005), Ionescu (2006), Sosdean (2007) etc. Mai sunt numeroase studii ce abordeaza teme cum ar fi conceptul de calitate a informatiei contabile, evaluarea performantei in contabilitate, excelenta in domeniul contabil, etica in contabilitate si subdomeniile contabilitatii.
Nu consideram ca ar trebui sa insistam prea mult pe prezentarea acestor lucrari deoarece nu sunt direct legate de tema noastra de cercetare.
Am putea concluziona ca diversitatea contabila internationala se datoreaza urmatoarelor elemente (Nobes and Parker, 2008, p.46-47, in Mustata, 2008, p.46):
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
