"Unitatea patrimoniala - sfera de cunoastere si actiune a contabilitatii"

"Unitatea patrimoniala - sfera de cunoastere si actiune a  contabilitatii"

Contabilitatea reprezinta acea stiinta si important domeniu al practicii sociale ce functioneaza dupa principii si reguli privind inregistrarea in partida dubla a averii unei intreprinderi.

Conform Legii Nr. 82/1991, Legea contabilitatii, este definita contabilitatea ca "activitate specializata in masurarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute, asigurand inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea si publicarea informatiilor cu privire la pozitia financiara si fluxurile de trezorerie atat cat pentru cerintele interne cat si cele externe intreprinderii."

In functie de forma de proprietate entitatile contabile pot fi proprietate de stat sau proprietate privata.

Pentru exercitarea dreptului de proprietate privata s-au conturat doua forme de organizare economica a intreprinderii, personala si sociala.

Intreprinderea proprietate sociala, denumita si societate comerciala, se constituie prin aportul sau investitia de capital a doua sau mai multe persoane fizice sau persoane juridice in vederea efectuarii de acte de comert.

Intreprinderea personala reprezinta forma de exploatare a proprietatii in care o singura persoana participa cu intregul capital, conduce direct si raspunde pentru obligatiile asumate.

In cadrul intreprinderilor societatatea comerciala reprezinta sfera de actiune in limitele careia contabilitatea ia forme de supraveghere si control al resurselor, cheltuielilor si rezultatelor.

La acest nivel organizatoric se realizeaza cea mai deplina activitate de productie si circulatie a marfurilor, a titluri de credit si instrumentelor de plata si de prestari servicii.

Activitatea economica a societatii comerciale se desfasoara pe baza programului de activitate, concretizat sub aspect financiar in bugetul de venituri si cheltuieli.

Pe baza documentelor fundamentale se rezolva problemele privind organizarea si urmarirea activitatilor desfasurate: aprovizionarea, comercializarea, gestiunea personalului, finantarea si alocarea fondurilor, formarea beneficiilor si repartizarea lor.

In plan contabil, societatile comerciale sunt obligate sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca bilant contabil ca document oficial de gestiune a patrimoniului.

Activitatea unei intreprinderi depinde de formularea, aplicarea si controlul deciziilor.

Contabilitatea trebuie sa asigure realizarea unei informatii operative, complexe si de calitate, pentru adoptarea unor decizii optime. Potrivit articolului 11 privind "organizarea si conducerea contabilitatii" din Legea Contabilitatii, organizarea contabilitatii se realizeaza, de regula, in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabil-sef, sau alte persoane imputernicite.

Contabilitatea unei intreprinderi private poate fi condusa si pe baza de contracte de prestari servicii si de catre persoane juridice autorizate.

Dispozitivul de normalizare si reglementari contabile, desi diferentiabil de la o tara la alta se defineste prin urmatoarele componente:

cadrul contabil general,

reteaua de norme nationale

sistemul de reglementare normativa contabila (dreptul contabil),

planul de conturi,

ghiduri contabile profesionale,

politica de contabilitate si legea contabilitatii.

Cadrul contabil general se refera la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale necesare utilizatorilor externi, adica ceea ce trebuie sa fie contabilitatea

Cadrul contabil general IASC isi aroga dreptul pentru elaborarea normelor contabile internationale si reprezinta instrument de coerenta a normelor, reglemetarilor si procedurilor contabile. Cadrul contabil IASC abordeaza obiectivele situatiilor financiare, caracteristicile calitative ale informatiilor din situatiile financiare si conceptele de capital si de mentinere a capitalului.

I.1 Scurt istoric al societatii

Societatea Mozaic S.A. a functionat incepand cu anul 1981 sub denumirea de I.J.P.I.P.S. Braila, avand sediul in orasul Braila.

In 1991, odata cu inceperea procesului de privatizare a societatii, denumirea acesteia a devenit Mozaic S.A.

Conform actului constitutiv al firmei autentificat, in data de 11 august 2000 in baza Legii 36/1995, S.C. MOZAIC S.A. este persoana juridica romana cu sediul in orasul Braila.

Forma juridica a societatii este de societate pe actiuni S.A..

Actionar majoritar este in prezent directorul general cu 78% din actiunile societatii. Restul ponderii actiunilor de 22% este detinut de salariatii societatii Mozaic SA si de alti actionari.

Conform Legii Privatizarii, capitalul social al firmei a fost cesionat treptat de catre Fondul Proprietatii de Stat, actualilor proprietari (actionari).

Societatea comerciala astfel formata, este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului cu numarul 4007 din data de 11.08.2000

Societatea isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile actului constitutiv si cu legile in vigoare.

Conform actului constitutiv, societatea isi poate schimba sediul in alta localitate din Romania, pe baza hotararii Consiliului de Administratie.

Societatea poate avea filiale, sucursale, reprezentante, agentii situate si in alte localitati din tara si din strainatate. Durata societatii este nelimitata, incepand cu data inregistrarii in Camera de Comert si Industrie.

I. 2. Obiectul de activitate

Societatea Comerciala "MOZAIC" S.A. are caracter de productie, si de desfacere a mai multor produse alimentere de panificatie. Conform actului constitutiv principalul obiect de activitate il reprezinta

fabricarea si comercializarea produselor de morarit si panificatie.

Aceasta este si activitatea pe care unitatea "Mozaic S.A." o desfasoara in prezent.

Unitatea isi mai propune ca activitati viitoare. 

servicii pentru mecanizarea si chimizarea agriculturii si protectie fitosanitara

extractia argilei si caolinului

fabricarea uleiurilor si grasimilor rafinate

prelucrarea si conservarea pestelui si a produselor din peste

prepararea sucurilor din fructe si legume

I.3. Structura organizatorica si functionala a S.C. MOZAIC S.A

Structura organizatorica a societatii "MOZAIC " S.A. si organizarea activitatii contabile in cadrul acesteia.

Structura organizatorica este definita ca ansamblul persoanelor subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea, astfel incat sa se asigure premisele organizatorice adecvate realizarii obiectivelor propuse.

Cuprinde structura de conducere sau functionala si structura de productie sau operationaaa.

Conform acesteia, societatea este condusa de Adunarea Generala a Actionarilor formata din 53 de membrii. Aceasta este organul de condcere a societatii care decide structura organizatorica, politica si comerciala.

A.G.A. are urmatoarele atributii:

numeste Consiliul de Administratie si presedintele

numeste noi administratori

decide asupra schimbarii formei juridice a societatii, dizolvarii, duratei de functionare

decide asupra modificarii obiectivelor

In subordinea A.G.A. sa afla un Consiliu de Administratie.

Consiliul de administratie al societatii este format din 5 membri alesi de Adunarea Generala pe o perioada de 4 ani.

In prima sedinta, consiliul de administratie alege dintre membrii sai un presedinte si dupa caz un vicepresedinte, precum si ceilalti membrii ai biroului executiv..

Consiliul de administratie se intruneste o data pe trimestru si ori de cate ori este nevoie.

Deciziile se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti.

In subordinea acestuia isi desfasoara activitatea Directorul General. Subordonat acestuia functioneaza un oficiu juridic, un secretariat, un birou de productie si un compartiment privind organizarea muncii.

Procesul de management in cadrul societatii. este condus de directorul general.

Acesta are urmatoarele atributii:

reprezinta societatea in relatie cu tertii

angajeaza/concediaza personal

supervizeaza si aproba operatiunile de afaceri, contractele cu furnizorii si clientii, stabilirea preturilor, in limita competentelor delegate de Adunarea Generala

Pentru realizarea obiectivelor propuse managerul incearca sa organizeze, sa coordoneze, sa motiveze personalul, sa controleze rezultatele obtinute, iar in cazul unor abateri semnificative sa regleze activitatea societatii.

In tot acest proces, managerul este ajutat de directorii aflati in subordine si de membrii consiliului de administratie.

Consiliului de administratie ii este subordonat directorul general care la randul sau are in subordine: directorul tehnic, directorul comercial, directorul economic si consilierul juridic.

Directorului tehnic ii sunt subordonate: serviciul tehnic cu atelierul constructii si serviciul administrativ cu formatia intretinere si paza.

Directorului comercial ii este subordonat serviciul aprovizionare, comercial, transport, expeditii - cu cantine platforme, cantine nave, cantine terestre, depozit alimente.

Directorului economic ii este subordonat serviciul contabilitate si financiar si compartimentul personal-salarizare.

Biroul executiv este organul care conduce activitatea curenta a societatii studiate in perioada dintre sedintele consiliului de administratie si se compune din 4 membri alesi de consiliu.

Presedintele consiliului de administratie este si presedintele biroului executiv al societatii

Biroul executiv se intruneste lunar si ori de cate ori este nevoie, iar deciziile se iau cu votul majoritatii membrilor sai.

Biroul executiv are urmatoarele functii principale in cadrul societatii:

- ia masuri pentru realizarea programelor economice ale societatii "MOZAIC" S.A. si de crestere a eficientei activitatii acesteia;

- a duce la indeplinire hotararile consiliului de administratie si raporteaza acestuia despre activitatea desfasurata;

- angajeaza si concediaza personalul si stabileste drepturile si obligatiile acestuia, potrivit reglementarilor in vigoare.

Comisia de cenzori se alege de catre adunarea generala a societatii pe timp de patru ani, putand fi realesi.

Din cenzorii alesi trebuie sa fie cel putin unul expert contabil sau contabil autorizat.

Cenzorii sunt obligati sa supravegheze si sa verifice intreaga gestiune a societatii, tinerea cu regularitate a registrelor, intocmirea in concordanta cu acestea si cu prevederile legale, a bilantului contabil, a contului de profit si pierderi, precum si daca evaluarea patrimoniului s-a facut conform reglementarilor stabilite pentru intocmirea bilantului contabil. Toate acestea, impreuna cu propunerile pe care le cred necesare privind bilantul contabil si repartizarea profitului, cenzorii le vor prezenta organului care i-a ales intr-un raport amanuntit.

Cenzorii prezinta anual in fata Adunarii Generale, dari de seama despre activitatea desfasurata.

Unitatea Mozaic, pe langa evidentele prevazute de lege mai tine:

a) un registru al actionarilor, in care sunt mentionate numele, prenumele, denumirea, domiciliul actionarilor si numarul actiunilor cu care sunt actionari;

b) un registru al sedintelor si deliberarilor adunarii generale;

c) un registru al sedintelor si deliberarilor consiliului de administratie;

d)     un registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori in exercitarea mandatului lor

Structura functionala se prezinta sub urmatoarea forma:

Societatea dispune de doua sectii de productie de baza, reprezentate de doua ateliere de productie a painii.

Ca sectii auxiliare functioneaza

- un atelier de prestare servicii si de reparare a utilajelor

- un depozit de stocare a fainii si malaiului

- 10 mori repartizate in diferite locatii din judet.

Fiecare sectie de productie are o autonomie relativa in ceea ce priveste deciziile organizatorice. Cu toate acestea, fiecare dintre ele se alfa in subordinea unui birou central denumit Biroul de Organizare a Productiei. Intre acest birou central (aflat la sediul unitatii) si sectiile principale si cele auxiliare exista un permanent flux de informatii:

Astfel, directorul de productie, reprezentant al biroului, centralizeaza toate comenzile primite de la clienti prin intermediul agentilor comerciali.

Comanda Comanda

La nivelul acestui birou de organizare a productiei, se analizeaza comenzile primite si se realizeaza o selectie a acestora in functie de resursele materiale disponibile, de termenele de productie, de capacitatea de productie si de alti factori.

La randul sau, acest Birou de Productie primeste indicatii de la directorul general si Consiliul de Administratie in vederea realizarii obiectivelor societatii. Agentii comerciali ai societatii, sunt responsabili cu asigurarea resurselor materiale necesare productiei, prin gasirea furnizorilor si a clientilor pentru asigurarea desfacerii produselor.

Biroul de Organizare a Productiei se afla in stransa legatura manageriala si cu Biroul de Aprovizionare-Desfacere-Transport.

C.A.

In subordinea Biroului de Aprovizionare-Desfacere-Transport (A.D.T.), se afla depozitul de materii prime si doua magazine proprii de desfacere.

Gestionarul depozitului primeste materia prima in cantitatea solicitata si livreaza aceasta materie prima, sectiilor de productie in conformitate cu planul de productie. Cele doua sectii principale de productie se afla la un nivel ierarhic inferior si sunt subordonate Biroului de productie.

1) Sectia Nr. 1 reprezinta sectia de productie a produselor de panificatie. In intretinerea acesteia se afla, cele 10 mori amintite.

Aceasta settie este dependenta de biroul de productie si de mori.

Astfel, in urma comenzilor primite de la clienti, directorul de productie realizeaza un plan de productie si ofer sectiei de productie, informatii privind cantitatea de paine necesara a fi produsa.

Respectand acest plan, seful sectiei nr. 1, solicita morilor cantitatea de faina necesara.

Astfel faina de la mori se transporta la depozitul central. De la depozit, ea urmeaza a fi transportata la atelierul de panificatie. Produsele obtinute (painea) se livreaza clientilor si magazinelor proprii de desfacere.

Independent de aceasta sectie, functioneaza Sectia Nr. 2. Aceasta are ca obiect de activitate prelucrarea argilei si obtinerea caramizii.

Comenzile primite de la societatile de constructii sunt centralizate tot la Biroul de productie si sunt oferite spre realizare sectiei nr. 2.

Sectia Nr. 3 reperzinta atelierul de reparatii utilaje, acesta avand rolul de a intretine si repara untilajele din cadrul sectiilor de productie.

Concluzii:

Din analiza societatii se desprind urmatoarele aspecte privind situatia juridica, activitaea de productie-exploatare, activitatea comerciala, activitatea financiar-contabila si managementul resurselor umane:

In ceea ce priveste situatia juridica

a)    Forma juridica si statutul sunt corespunzatoare caracteristicilor societatii comerciale

b)    Toate elementele din patrimoniul societatii sunt proprietatea acesteia neexistand riscul unor litigii viitoare cu privire la dreptul de proprietate

c)    Absenta litigiilor contractuale si de munca

Activitatea de productie

a)    Nivelul tehnic al utilajelor este comparat cu cel al unor concurenti

Activitatea comerciala

a)    Societatea, prin produsele sale, se adreseaza unui segment de piata foarte extins

b)    Produsele sunt competitive ca pret si calitate

c)    Volumul vanzarilor de paine se realizeaza in principal prin magazinul propriu de desfacere, restul vanzarilor realizandu-se prin livrari la sediul clientului

Managementul resurselor umane

a)    Nivelul de pregatire profesionala a personalului este corespunzator proceselor de munca din intrepridere

Astfel, in prezent, in societate activitatea de productie este desfasurata de :

3 ingineri in cadrul biroului tehnic de productie

4 persoane un cadrul departamentului de "Desfacere-Transport"

7 brutari in cadrul atelierului de paine

15 morari specializati la cele 15 mori

5 vanzatori la centrele de vanzare proprii unitatii

I.4. Piata de aprovizionare si de desfacere

In conditiile economiei de piata, intreprinderea actioneaza intr-un mediu dinamic si foarte liber dominat de legea cererii si ofertei.

Piata - dar si celelalte componenete ale mediului extern firmei - obliga intreprinderea la schimbari, la readaptari la noile cerinte manifestate. Succesul societatii, depinde astfel foarte mult de politica de dezvoltare si de politica de adaptare a intreprinderii.

Piata cerealelor este caracterizata prin instabilitate si imprevizibilitate. Pe plan international productia de grau a crescut in ultimii ani, principalii producatori fiind S.U.A., Canada, Franta, cu productii de 6000 t/ha.

Piata cerealelor in Romania este supusa unui program de restructurare in vederea armonizarii cu standardele Uniunii Europene. Romania are o anumita traditie in cultivarea cerealelor. Profilul dominant din punct de vedere cerealier al agriculturii romanesti s-a mentinut pana azi iar ponderea cerealelor in totalul suprafetelor cultivate a variat de la 87% in 1938, la 61% in 1989 si la 70% in 2000.

In prezent oferta de cereale pentru panificatie impune adaptarea culturilor si soiurilor la cerintele impuse de U.E..

Cerealele sunt cultivate pe tot teritoriul Romaniei in principal in Campia Romana, Campia de Vest si Dobrogea. Desi deficitul de precipitatii masoara 250-300 l/mp se obtine maximum de randament. Zone in care se cultiva grau dar de calitate mai slaba sunt Estul Moldovei, Tulcea, Ilfov.

Cererea si oferta de cereale a fost direct influentata de revenirea la proprietatea privata asupra pamantului. Acest proces s-a dovedit a fi foarte complex, ponderea proprietatii private asupra pamantului si pozitia de monopol a intreprinderilor cu capital de stat au generat aparitia unei noi structurii organizate deficitar . Schimbarile din proprietatea funciara au avut implicatii directe asupra productiei agricole de grau astfel incat in perioada 2000-2002 aceasta a scazut.

De asemenea aceast scadere a fost influentata si de conditiile climatice nefavorabile. De aceea s-au inregistrat deficite in asigurarea necesarului de grau pentru industria de morarit si panificatie.

Productia in 2003 a fost de 1800 t grau boabe/ha si de 3200 t porumb/ha. In aceste conditii, Romania a importat 2000 t de grau pentru panificatie.

Se observa ca aceasta piata este inca o piata dominata de proprietatea de stat, fiind o piata de monopol pretul de vanzare fiind fixat de catre stat si prea putin de catre agentii producatori.

Piata cerealelor din judetul Braila s-a caracterizat in 2003 printr-un deficit de aproximativ de 4000 t de grau pentru panificatie. Datorita reducerii si instabillitatii productiei de grau si porumb, dezechilibrele pietei interne s-au accentuat, iar preturile acestora au atins niveluri ridicate pentru agentii prelucratorii ai aceste materii prime. Astfel in 1998 pretul unei tone de grau era de 1000 mii lei iar in 1999, de 1500 mii lei/tona ajungand in 2004 la 7500 mii lei/tona.

In aceste conditii ale pietei interne de materii prime, societatea Mozaic S.A. incearca satisfacerea cat mai bine a cererii de produse de panificatie de pe piata.

Astfel, societatea a stabilit prin contracte ferme legaturi de aprovizionare cu producatorii si societatile specializate in achizitionarea si depozitarea cerealelor (Comcereal, Celarom).

Pentru satisfacerea cererii si asigurarea securitatii financiare a societatii aceasta are nevoie de o politica de marketing eficienta.

Politica de marketing urmareste in primul rand o orientare de perspectiva. Orientarea de prespectiva nu presupune doar cresterea rolului previziunilor ci si abordarea unui marketing strategic.

Orientarea strategica a activitatii economice este, de fapt, o caracteristica a politicii de marketing. Politica de marketing incorporeaza un set de strategii adecvate conditiilor in care intreprinderea isi desfasoara activitatea si potrivit optiunilor acesteia.

Factorul determinant in asigurarea proprietatii societatii comerciale, consta in priceperea managerului de a antrena salariatii in vederea realizarii obiectivelor stabilite. Pentru aceasta managerul societatii stabileste precis si explicit politica economica a societatii. In cadrul politicii economice un rol important il ocupa politica de marketing.

Un rol foarte important in fundamentarea politicii de marketing il reprezinta cunoasterea pietei de aprovizionarea cu materii prime si a pietei de desfacere a produselor finite.

In ceea ce priveste piata de aprovizionare a S.C. MOZAIC S.A., aceasta este reprezentata de piata graului si a porumbului.

Furnizorii, sunt reprezentati de:

pentru grau - depozitele statului Romcereal, Comceareal si Celarom

pentru porumb - producatori particulari, tarani

pentru drojdie - "Fulger" Bucuresti

pentru amidon - "Amidon" Braila

pentru amelioratori - "Dobrogea" Constanta

pentru ambalaje - "Barleta" Buzau

Materia prima astfel procurata, se depoziteaza in depozitul societatii si se utilizeaza in procesul de productie.

Piata de desfacere

Piata de desfacere a S.C. MOZAIC S.A. este delimitata doar la nivelul judetului Braila, societatea neefectuand exporturi in alte zone ale tarii. In viiitor se urmareste o largire a sferei pietei de desfacere si in alte judete.

Pentru atingerea acestui obiectiv, politica de marketing a firmei urmareste imbunatatirea calitatii produselor de panificatie, diversificarea acestora prin producerea si a altor sortimenta cerute pe piata. In afara produselor de panificatie, diversificarea acestora prin producerea si altor sortimente pe piata.

In afara produselor de panificatie, societatea mai comercializeaza si faina si malai obtinute in morile proprii. Politica de marketing vizeaza imbunatatirea ambalajelor de prezentare a acestora precum si obtinerea unui pret de vanzare mai mic, in cazul unei ameliorari calitative.

In prezent, in ceea ce priveste piata de desfacere, aceasta trebuie diversificata. Contractele cu clientii sunt contracte incheiate pe perioade mai lungi de timp (1 an).

Potrivit legilor in vigoare, contractele se incheie in urma unor licitatii organizate de viitori beneficiari, care aleg societatea furnizoare de produse de panificatie in functie de conditiile indeplinite.

Livrarea produselor se realizeaza prin transportul asigurat de S.C. MOZAIC S.A.. Relatiile cu clientii se realizeaza prin intermediul agentilor de vanzari care au atributia de a pastra si de a forma noi clienti, fideli societatii.

De asemenea aceste relatii se pastreaza si prin calitatea superioara a produselor, respectarea termenelor de livrare, acordarea de discounturi unor clienti.

Clienti

Clienti pentru produsul "faina": S.C. PANROM S.A.

S.C. DEMOPAN S.A.

S.C. TRIX S.A. S.C. OSFATIFF S.A.

Clienti pentru produsul "paine Gradinite Tichilesti

Magazine particulare

Scoli Cantine

I.5. Organizarea generala a contabilitatii

Conform standardelor internationale de contabilitate fiecare intreprindere are obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale, inclusiv in situatia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii acestora, in conditiile legii.

Obiectivul Standardului International de Contabilitate IAS 1[1] este de a prescrie baza pentru prezentarea situatiilor financiare generale, pentru a asigura comparabilitatea, atat cu situatiile financiare ale intreprinderii pentru perioadele precedente, cat si cu situatiile financiare ale altor intreprinderi.

Aceste situatii sunt o reprezentare financiara structurata a pozitiei financiare a unei intreprinderi si a tranzactiilor efectuate de aceasta.

Obiectivul situatiilor financiare generale este de a oferi informatii despre pozitia financiara, performanta si fluxurile de numerar ale unei intreprinderi, utile pentru o gama larga de utilizatori in lumea deciziilor economice.

Situatiile financiare prezinta, de asemenea, rezultatele gestiunii resurselor incredintate conducerii intreprinderilor. Pentru a atinge acest obiectiv, acestea ofera informatii despre: activele, datoriile, capitalurile proprii, veniturile si cheltuielile, inclusiv castigurile si pierderile, fluxurile de numerar ale intreprinderii.

Responsabilitatea intocmirii si prezentarii situatiilor financiare revine consiliului de administratie si/sau altui organ de conducere al unei intreprinderi.

Situatiile financiar-contabile trebuie sa cuprinda:

- bilantul;

- contul de profit si pierdere;

- situatia modificarilor capitalului propriu;

- situatia fluxurilor de trezorerie;

- politici contabile si note explicative.

Situatiile financiare trebuie sa prezinte fidel pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de numerar ale intreprinderii.

Conducerea trebuie sa aleaga si sa aplice politicile contabile ale intreprinderii, astfel incat situatiile financiare sa fie conforme cu toate cerintele fiecarui Standard International de Contabilitate si ale fiecarei interpretari a Comitetului Permanent pentru Interpretari.

La intocmirea situatiilor financiare, conducerea evalueaza capacitatea intreprinderii de a-si continua activitatea. Situatiile financiare sunt intocmite pe baza continuitatii activitatii, cu exceptia cazului in care conducerea fie intentioneaza sa lichideze intreprinderea sau sa inceteze activitatea, fie nu are o alta alternativa.

Situatiile financiare sunt prezentate cel putin anual. Atunci cand, in circumstante exceptionale, data bilantului intreprinderii se schimba si situatiile financiare anuale sunt prezentate pentru o perioada mai lunga sau mai scurta de un an, intreprinderea trebuie sa prezinte, in plus fata de perioada acoperita de situatiile financiare: - motivul folosirii unei perioade diferite de un an si - faptul ca sumele comparative pentru contul de profit si pierdere, modificarile capitalurilor proprii, fluxurile de numerar si notele aferente nu sunt comparabile.

Obiectivul Standardului International de Contabilitate IAS 10 este de a stabili: momentul in care o intreprindere trebuie sa-si ajusteze situatiile financiare datorita evenimentelor ulterioare datei bilantului si prezentarile de informatii pe care trebuie sa le faca o intreprindere cu privire la data la care au fost autorizate pentru depunerea situatiilor financiare si la evenimentele ulterioare datei bilantului.

Intreprinderea trebuie sa prezinte data la care situatiile financiare au fost autorizate pentru depunere, precum si cine a dat aceasta autorizare. Daca proprietarii intreprinderii sau altii au puterea de a modifica situatiile financiare dupa emitere, intreprinderea trebuie sa prezinte acest fapt.

In ceea ce prezinta informatia contabila din situatiile financiare, atributele care o fac utila sunt caracteristicile calitative. Cele mai importante calitati sunt: inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea sau fiabilitatea, precum si comparabilitatea.

Inteligibilitatea exprima accesibilitatea, usurinta cu care utilizatorii inteleg continutul situatiilor financiare. Premisa certa a informatiilor oferite de situatiile financiare depinde de contabili si de utilizatori.

Relevanta detine semnificatia majora de a influenta decizia, prin a ajuta utilizatorii sa evalueze evenimentele petrecute pe durata exercitiului, sa confirme situatiile din prezent si sa priveasca spre viitor. Aceasta inseamna ca pentru a fi relevante, informatiile din situatiile financiare trebuie sa exprime fapte trecute, sa contribuie la formarea de previziuni si sa fie oportune.

Credibilitatea sau fiabilitatea are ca precepte absenta erorii semnificative, obiectivitatea si corectitudinea imaginii proceselor sau tranzactiilor prezentate in rapoartele financiare.

Comparabilitatea reprezinta o alta calitate fundamentala a informatiei financiare, insusire care participa nemijlocit la crearea utilitatii. Informatiile care caracterizeaza o entitate la un moment dat prezinta mai multa utilitate in cazul in care acestea pot fi comparate in timp cu date proprii din anii precedenti ale aceleiasi entitati sau in spatiu cu informatii referitoare la o alta sau la alte entitati, pentru aceleasi durate de timp.

Obiectivul situatiilor financiare sau al raportarilor financiare, dupa cum se precizeaza in O.M.F.P. nr. 94/2001[2] este de a furniza date referitoare la :

- pozitia financiara,

- performante,

- modificarile pozitiei financiare a intreprinderii.

Situatiile financiare prezinta rezultatele administrarii intreprinderii de catre conducatori, inclusiv modul de gestionare de catre acestia a resurselor incredintate. Partile componente ale situatiilor financiare interrelationeaza deoarece ele reflecta diferite aspecte ale acelorasi tranzactii sau ale altor evenimente.

Obiectivul situatiilor financiare, se precizeaza in Standardele Internationale de Contabilitate si il constituie furnizarea de informatii despre pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare ale intreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori in luarea de decizii economice.

In conformitate cu prevederile aricolului 11 din Legea Contabilitatii,

Contabilitatea societatii MOZAIC S.A. este organizata pe compartimente distincte conduse de contabilul sef. In cadrul fiecarui compartiment sunt diferentiate module pentru fiecare categorie de furnizori, clienti, etc..

Contabilitatea se realizeaza in partida dubla,ceea ce trebuie sa asigure:

inregistrarea cronologica in contabilitatea a tuturor operatiunilor patrimoniale in functie de natura lor

intocmirea lunara a balantei de verificare

prezentarea situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute prin contul de profit si pierdere

In ceea ce priveste formularele, ca elemente componenete ale formei de contabilitate, se includ:

documentele justificative,

registrele contabile

balanta conturilor

regimul- inventar

situatiile financiare si altele

Privita din punct de vedere informational, forma de contabilitate acopera prin sfera sa de cuprindere, subsistemul documente - fisiere - rapoarte. O asemenea interpretare este redata in figura de mai jos:

Societatea Comerciala MOZAIC S.A. utilizeaza ca forma de contabilitate, pe cea informatica bazata pe metoda maestru-sah.

Ciclul contabil de prelucrare a datelor are la intrare, in calculator, formula contabila. Pe baza acesteia se cladeste intregul sistem de stocare si prelucrare a datelor. Trasatura de baza a formei de contabilitate maestru-sah este cea a dezvoltarii pe conturi corespondente atat a rulajului debitor, cat si al celui creditor al conturilor sintetice.

Inainte de a fi inregistrate, documentele justificative sunt supuse prelucrarii contabile, sortare pe feluri de opratii, evaluare si control.

Principalele forme care se inregistreaza sunt: Registru-jurnal, Fisa sintetica-sah, Balanta conturilor, Registru-inventar si Registrele auxiliare folosite pentru evidenta analitica.

Registru-jurnal este folosit pentru inregistrarea cronologica a operatiunilor economice si financiare, stabilirea rulajului lunar al acestora. Pe masura inregistrarii in acest registru, documentelor cumulative si notelor de contabiltate li se atribuie un numar de ordine, corezpunzator datei la care au fost inregistrate. Lunar se totalizeaza in registrul-jurnal, obtinandu-se totalul lunii respective.

Unitatea: S.C."MozaicS.A."

Data operatiunii: 

REGISTRUL-JURNAL NR. 1

Fisa sintetica-sah (Cartea mare-sah) serveste la evidenta sintetica a operatiilor economice si financiare.

Atat pentru debitul cat si pentru creditul fiecarui cont sa foloseste acelasi nivel de fisa.

Inregistrarile in Cartea mare sah se fac in mod cronologic pe baza documentelor justificative sau a notelor de contabilitate dupa caz. Inregistrarea in fisele sah este precedata de inregistrarea cronola realizata prin registrul jurnal.

Registrele auxiliare pentru evidenta analitica capata forma:

- fiselor de cont analitic pentru valori materiale

- fiselor de cont pentru diverse operatii

- alte formulare folosite in acest scop

Astfel, pentru marfa depozitata in magazia S.C. MOZAIC S.A. se intocmste la primire Note de Intrare - Receptie. Magazia tine evidenta intrarilor, iesirilor si stocurilor de marfa pe fise de magazie (intocmite diferentiat pe tipul de marfa).

La nivelul sectiilor de productie, se completeaza alte documente precum: bonuri de consum, bonuri de predare - primire, bonuri de transfer a materiei prime.

Toate aceste documente mentionate reprezinta acte de evidenta contabila primara. Acestea se controleaza la serviciul financiar - contabil al societatii. Acestea stau la baza intocmirii bilantului annual si balantei conturilor.

Balanta conturilor se intocmeste lunar, pe baza fiselor sintetice sah. In cadrul acesteia se stabilesc soldurile si rulajele de la inceputul anului, pentru fiecare cont sintetic in parte.

De asemenea, pe baza inregistrarilor din contabilitatea analitica se intocmesc si balantele lunare pentru conturile analitice.

In cadrul acestei forme de contabilitate, registrul - jurnal se regaseste in doua variante:

registrul jurnal auxiliar pe genuri de operatii pentru inregistrarea analitica;

registrul jurnal general pentru inregistrarea sintetica, intocmit prin centralizarea registrelor auxiliare.

Utilizarea formei informatizate a contabilitatii, obliga respectarea de catre societate a unor reguli reglementate de Legea contabilitatii.

Fluxul informational este caracterizat prin continut, volum, frecventa, calitate, directie.

In abordarea efcientei perfectionarii sistemului informational trebuie sa se porneasca de la faptul ca acest sistem trebuie sa satisfaca integral cerintele informationale ale managementului dar nu oricum ci in conditile realizarii unui echilibru optim intre efectele sistemului informational si valoarea resurselor informationale alocate.

Analizand compartimentul contabilitatii mijloacelor fixe, trebuie sa avem in vedere si o imagine de ansamblu a contabilitatii unitatii patrimoniale.

Practica, intarita si de teorie, a demonstrat necesitatea organizarii contabilitatii mijloacelor fixe intr-un compartiment separat in cadrul compartimentului financiar-contabil al unitatii. Stiut fiind faptul ca mijloacele fixe ocupa ponderea cea mai mare in cadrul activului unitatilor patrimoniale, activitatea de organizare a contabilitatii mijloacelor fixe cuprinde un complex de operatii prin care se stabilesc procedurile si mijloacele de conducere a acestora.

I.6 Analiza principalilor indicatori economico-financiari ai S.C.MOZAIC S.A.

Evolutia principalilor indicatori economico-financiari pe ultimii trei ani

(mii lei)

Analizand aceste evolutii se observa o imbunatatire a activitatii societatii Mozaic S.A. datorita unei mai bune organizari si cresterii eficientei muncii.

Cifra de ";echo"".ucfirst($a);""; echo", reprezentand volumul total al vanzarilor, a crescut in 2002 si 2003 fata de 2001 cu 4.937.791 mii lei.

Aceasta crestere s-a inregistrat datorita cresterii productiei vandute si datorita incasarii la timp a creantelor de la clienti, nemaiexistand intarzieri in incasarea platilor de la acestia.

Cheltuielile totale au inregistrat o scadere semnificativa in 2002 fata de 2001 cu 3.065.812 mii lei.

In 2003 scaderea cheltuielilor totale a fost de numai 692.626 mii lei, dar aceasta scadere se inregistreaza in conditiile cresterii ratei inflatiei.

Reducerea cheltuielilor totale s-a realizat datorita reducerii cheltuielilor financiare si a celor exceptionale.

De asemene, cheltuielile cu materiile prime au inregistrat o reducere semnificativa, societatea "Mozaic SA" procurand o mare parte a materiilor prime (faina, malai) din productie proprie, in morile proprii cu un cost inferior celui de pe piata.

Veniturile totale au inregistat in anul 2003 o reducere, dar mult mai mica fata de reducerea cheltuielilor.

Aceasta reducere a veniturilor s-a inregistrat datorita achizitionarii in anul 2003 a unor utilaje noi cum ar fi: un malaxor, o masina de ruluit aluat, un cernator, un boiler pentru incalzit apa si altele.

Aceste utilaje noi urmeaza sa le inlocuiasca pe cele vechi, pentru realizarea unor randamente superioare si obtinerea unei productii mai mari si mai competitive calitativ.

Astfel in 2003 veniturile totale au devansat cheltuielile totale inregistrandu-se profit

Rezultatul net , in anii 2002 si 2003 a reprezentat un profit de 4.631360 mii lei respectiv 1.262.884 mii lei fata de anul 2001 incheiat cu o pierdere de 2.989.096 mii lei.

Inregistrarea profitului in 2002 si 2003 s-a realizat datorita cresterii veniturilor totale si reducerii cheltuielior totale.

Obtinerea de profit a avut un efect benefic asupra activitatii societatii "Mozaic SA" , aceasta realizand investitii in utilaje asa cum s-a mentionat mai sus, si asigurandu-si autonomie financiara.

Pentru a observa cauzele acestor evolutii vom analiza evolutia detaliata a principalilor indicatori din bilantul contabil al SC Mozaic SA.

Conform datelor anterioare, ponderea cea mai mare in totalul veniturilor o au veniturile din exploatare.

Venituri din exploatare structutate pe categorii de venituri au urmatoarea evolutie:

-mii lei-

Figura 2.Evolutia veniturilor din exploatare.

Analiza graficului

Se observa o crestere a veniturilor din exploatare de la 15.056.135 mii lei in 2001 la 16.610.117 mii lei in 2002, si la 17.317.042 mii lei in 2003.

Acesta crestere de 2.260.907 mii lei (in perioada 2001-2003) a veniturilor din exploatare se datoreza in principal cresterii veniturilor din vanzarea marfurilor cu 1.075.874 mii lei in 2003 fata de 2001.

Vanzarea marfurilor a inregistrat aceasta crestere datorita

cresterii calitatii produselor

cresterii cererii de produse de panificatie pe piata

incheierii unor contracte avantajoase cu anumiti clienti pe termen lung.

O alta cauza foarte importanta o constituie reducerea cheltuielilor cu marfurile cu suma de 263.593 mii lei.

De asemenea, se observa o pondere foarte mare a veniturilor din productia vanduta in totalul veniturilor din exploatare, ceea ce evidentiaza ca, de cresterea acestora depinde cresterea veniturilor totale din exploatare cu 706.925 mii lei in anul 2003 fata de 2002.

Acest aspect arata ca, majoritatea veniturilor societatii provin din vanzarea marfurilor,din vanzarea productiei obtinute si a productiei stocate.

Productia stocata a dus la obtinerea de venituri din productia stocata din ce in ce mai mici, dar ponderea acestora in totalul veniturilor este mica neinfluintand negativ nivelul veniturilor totale.

Cheltuielile de exploatare structutate pe categorii de cheltuieli au urmatoarea evolutie:

-mii lei-

Figura 3. Evolutia cheltuielilor de exploatare

Analiza graficului

La societatea "Mozaic SA" se observa o reducere a cheltuielilor de exploatare in 2002 in raport cu 2001 de 263.593 mii lei datorita reducerii cheltuielilor cu marfurile si a cheltuielilor cu materiile prime.

In 2003 cheltuielile de exploatare au crescut cu 390.647 mii lei, datorita cresterii cheltuielilor cu marfurile, cu 807.050 mii lei.

Societatea "Mozaic SA" a obtinut o reducere a cheltuielilor cu materiile prime de 173.427 mii lei in 2003 datorita obtinerii materiilor prime cu preponderenta din morile proprii si achizitionand cantitati mici de la furnizori externi.

De asemenea, cheltuielile cu personalul au crescut dar, cu doar 97.019 mii lei, o crestere prea mica avand in vedere cresterea inflatiei si scaderea puterii de cumparare. Se observa astfel ca societatea are probleme in ceea ce priveste remunerarea personalului.

Se recomanda astfel, o mai buna repartizare a veniturilor, aceasta insemnand o mai buna remunerare a personalului care a participat la obtinerea rezultatelor favorabile.

Se observa astfel, o cresterea cheltuielilor de exploatare de numai 390.617 mi lei in 2003, in comparatie cu cresterea veniturilor de exploatare de 706.925 mii lei ceea ce a dus la obtinerea unui profit din exploatare de 315.308 mii lei.

Analiza ratelor de structura a bilantului

Ratele de structura a bilantului caracterizeaza structura financiara a societatii studiate, in sensul de structura de finantare a bilantului si se defineste prin proportiile posturilor din activul si pasivul bilantului fata de totalul acestuia.

A.     Structura activului caracterizeaza compozitia patrimoniului economic al societatii.

Conform datelor din Bilantul Contabil pe anul 2003, structura activului la "S.C.Mozaic S.A."este urmatoarea:

Ratele de structura a activului reflecta apartenenta sectoriala si natura activitatii intreprinderii, ele fiind urmatoarele:

1. Ponderea imobilizarilor:

Si=3.466.473/4.795.474 * 100 (%) =72.2 %

Astfel, la societatea "MOZAIC " S.A. activele imobilizate detin o pondere de 72,2% in totalul activelor.

a)    Sic = (Imobilizari corporale nete / Activ total)*100(%), reprezinta ponderea capitalurilor fixe in patrimoniu;

Sic=3.466.473/4.795.474 * 100 (%) = 72.2 %

In urma rezultatului obtinut, rezulta ca la societatea noastra imobilizarile corporale inregistreaza o pondere destul de ridicata in totalul activelor si anume 72,2%, evidentiind astfel terenurile, inclusiv investitiile pentru amenajarea acestora, precum si existenta mijloacelor fixe cum sunt: constructiile, mijloace de transport, echipamente tehnologice, aparate si instalatii de masurare, control si reglare si mobilierul, aparatura existente in patrimonial societatii.  

b) Sif = (Imobilizari financiare / Activ total)*100(%), reprezinta ponderea imobilizarilor financiare, care exprima intensitatea relatiilor financiare cu alte unitati (prin participatii externe);

Sif = 0

La societatea studiata, imobilizarile financiare lipsesc datorita lipsei relatiilor financiare ale societatii cu alte unitati, deoarece societatea noastra nu obtine venituri financiare sub forma dividendelor si a dobanzilor.

2. Ponderea activului circulant:

Sa = 2.890.631/4.795.474 * 100 (%)= 60 %

La societatea "Mozaic SA" constatam ca ponderea activelor circulante in total activ este de 60% ceea ce inseamna ca desfasoara o activitate tehnico-economica eficienta concretizata in existenta stocurilor, creantelor asupra clientilor, disponibilitatilor banesti.

a) Ss = (Stocuri si productie in curs / Activ total)*100, care reprezinta ponderea stocurilor si productiei neterminate si depinde de sectorul de activitate si de durata ciclului de productie;

Ss = 1.430.829/ 4.795.474 * 100 (%) = 29%

Ponderea stocurilor si a productiei in curs, in total activ este de 29 %, dar aceasta depinde de sectorul de activitate si de durata ciclului de productie.

Unitatea "Mozaic SA" detine stocuri de materii prime, precum

faina

malai

ambalaje

pentru a asigura continuitatea activitatii de productie si de livrare pe tot parcursul anului, si pentu a nu fii afectata de fluctuatiile preturilor materiilor prime.

b) Sc = (Creante-clienti / Activ total)*100(%), reprezinta portofoliul de creante comerciale si depinde de durata termenelor de plata convenite cu clientela;

Si = 1.382.980/ 4.795.474 * 100 (%) = 28 %

Rezultatul obtinut la societate indica un nivel ridicat al creantelor comerciale, aceste valori in curs de decontare depind insa de durata termenelor de plata convenite cu clientela.

Creantele se concretizeaz in plati restante ale clientilor carora unitatea le-a furnizat produse .

c) Si = (Investitiile financiare pe termen scurt / Activ total)*100(%), reprezinta ponderea investitiilor pe termen scurt in patrimoniu;

Si=0

La societatea "MOZAIC " S.A. se observa un nivel scazut al investitiilor pe termen scurt, comparativ cu cele pe termen lung, acestea din urma fiind mult mai rentabile din punct de vedere economic.

Investitiile pe termen lung s-au realizat in ceea ce priveste modernizarea utilajelor si liniilor de productie constand in achizitionarea unui malaxor, a unei masini de ruluit aluatul, a unui cernator, e.t.c.

d)   Sd = (Disponibilitati / Activ total)*100, reprezinta ponderea lichiditatilor in patrimoniu, considerata ca expresie a esentei trezoreriei;

Sd=76.822 / 4.795.474 *100 (%)=0.02 %

Nivelul disponibilitatilor in total activ, la societatea "Mozaic SA" este de 76.822 mii lei reprezentand numerarul aflat in casieria unitatii si disponibilitatile din conturi la banci.

B. Structura pasivului evidentiaza politica de finantare a intreprinderii, subliniind gradul de stabilitate a finantarii si autonomia financiara pe care le asigura intreprinderii combinatia de resurse.

Ratele de structura a pasivului sunt urmatoarele:

1. Ponderea capitalurilor permanente:

Scp = 2.815.525/ 6.598.038 * 100 (%) = 42,67 %

La societatea "MOZAIC" S.A. se inregistreaza un nivel al ponderii capitalurilor permanente de unde rezulta gradul de stabilitate a finantarii si autonomia financiara.

2. Ponderea datoriilor pe termen scurt:

Sdts = 1.485.130/ 6.598.038* 100 (%) = 25,51 %

Sesizam ca ponderea datoriilor pe termen scurt la societate, indica un nivel ridicat datorita creditelor pe termen scurt la care a apelat unitatea.

Analiza ratelor de rentabilitate si a riscului financiar

Ratele de rentabilitate financiara exprima capacitatea capitalurilor proprii de a crea un surplus, dupa remunerarea capitalurilor imprumutate, care va permite remunerarea capitalurilor proprii ale actionarilor (prin dividende) si autofinantarea societatii "Mozaic S.A.".

Indicatorul de performanta care ocupa un loc central in cadrul analizei economico-financiare il reprezinta rata rentabilitatii financiare (Rrf) si se calculeaza dupa formula:

Rrf = 1.262.884 / 4.795.474 = 26.33 %

Acest nivel al ratei rentabilitatii financiare ii permite societatii, sa gaseasca noi capitaluri pe piata financiara pentru a-si finanta cresterea.

Nivelul mai mic al ratei rentabilitatii financiare de 26.33%, inregistrat in 2003, fata de anii anteriori, se datoreaza in special reducerii vitezei de rotatie a activelor.

In acelasi timp, s-a inregistrat o crestere a capitalurilor proprii ceea ce evidentiaza o indatorare pe termen lung a societatii,dar nu intr-o masura ingrijoratoare.

Totusi, un nivel ridicat al ratei rentabilitatii financiare nu este totdeauna favorabil, deoarece el poate fi consecinta unor capitaluri proprii prea slabe si a unui nivel de risc ridicat.

Acest lucru este pus in evidenta in cazul ratei rentabilitatii capitalurilor permanente (Rcp).

Rcp = 1.714.623 / 2.815.525 *100=60%

Aceasta rata ii intereseaza in special pe investitori, deoarece conditioneaza capacitatea de rambursare a unitatii.

Avand in vedere ca, valoarea capitalului permanent a ramas constanta, (2.815.525 mii lei), marimea acestei rate depinde deci, de valoarea profitului brut al societatii.

Profitul brut a inregistrat o crestere in 2002 fata de 2001, si o reducere de 3.353.244 mii lei in 2003 fata de 2002.

Rata rentabilitatii economice la societatea "Mozaic SA", este de:

Rcp = = 26,52 %

Aceasta relatie de calcul a ratei rentabilitatii este o expresie a eficientei cu care au fost utilizate capitalurile permanente ca resurse financiare globale de care a dispus societatea noastra.

Rata rentabilitatii economice mai poate fi calculata astfel:

Pentru societate "Mozaic" S.A., rata de rentabilitate economica este:

Rre = = 11,26 %.

In scopul unui proces de decapitalizare a societatii analizate este necesar ca aceasta expresie a ratei rentabilitatii economice sa aiba o marime care sa depaseasca rata medie a inflatiei.

Cea de-a treia varianta de calcul a ratei rentabilitatii economice la societatea "Mozaic" S.A. este urmatoarea:

Rre = = 15,03 %

Evolutia ratelor rentabilitatii la societatea "MozaicS.A." in ultimii trei ani este:

- %-

Dinamica ratelor rentabilitatii la societatea "MozaicS.A." in ultimii trei ani este:

Interpretarea datelor pe baza graficului

Se observa in perioada 2001-2003 o evolutie pozitiva si favorabila a ratei rentabilitatii capitalurilor permanente (Rcp), si ratei rentabilitatii economice (Rre) evidentiind o crestere a eficientei economice.

Rata rentabilitatii financiare a inregistrat o reducere semnificand o micsorare a mijloacelor financiare ale societatii Mozaic S.A.

Riscul financiar

Riscul financiar este evaluat prin mecanismul efectului de levier, care rezulta din relatia dintre rata rentabilitatii economice (Rre) si rata rentabilitatii financiare (Rrf), ca efect al indatorarii societatii luate in calcul.

Utilizarea indatorarii trebuie facuta cu prudenta, deoarece limiteaza independenta financiara a unitatii, reducandu-i posibilitatile suplimentare de indatorare in perioada de criza si ii creste volatilitatea rezultatelor si a rentabilitatii capitalurilor proprii.

Riscul financiar al societatii "Mozaic" S.A. decurge din utilizarea indatorarii, fiind legat de structura financiara reflectata in structura pasivului bilantului si creste odata cu gradul de indatorare.

ANALIZA INDICATORILOR CARE EXPRIMA GRADUL DE

SOLVABILITATE - INDATORARE, LICHIDITATE SI STRUCTURA FINANTARII

Efectul de levier financiar (ELF) exprima efectul indatorarii (al levierului financiar) asupra rentabilitatii capitalurilor proprii, care insemna un risc ce ameninta societatea indatorata de a nu putea face fata angajamentelor sale, afectandu-i solvabilitatea.

Analiza ratelor de structura a bilantului permite studiul structurii financiare a societatii "MOZAIC" S.A. care vizeaza examinarea modului in care sunt repartizate sursele de finantare a activelor intre capitalurile proprii si aporturile externe, rezultand autonomia sau independenta financiara a firmei.

Aceasta autonomie este amenintata de existenta unei structuri financiare inadecvate, care conduce la incetarea platilor sau la pierderea controlului de catre actionari.

Solvabilitatea constituie aptitudinea societatii de a face fata scadentelor pe termen lung si mediu si depinde de marimea datoriilor pe termen lung si mediu si de cheltuielile financiare (costul indatorarii). Ea constituie un obiectiv prioritar al intreprinzatorului care doreste sa-si pastreze autonomia financiara si flexibilitatea gestiunii.

Solvabilitatea se defineste mai ales in perspectiva unei lichidari a unitatii, daca se afla in incetare de plata ca urmare a lipsei de lichiditate a bilantului. Intreprinderea este solvabila in masura in care activul real este suficient pentru a-i permite plata tuturor datoriilor.

In aprecierea solvabilitatii se utilizeaza o serie de rate care caracterizeaza indatorarea si autonomia financiara a societatii

1.Rata de solvabilitate = Activ / Datorii totale

Rs = 4.735.474 / 1.485.130 * 100 (%) = 31.8 %

Nivelul ratei solvabilitatii arata ca, SC "MozaicSA" are suficiente active circulante pentru a-si onora obligatiile pe termen scurt, ceea ce nu se poate evidentia prin acest indicator fiind capacitatea societatii de a-si onora datoriile la scadenta. Pentru acest aspect se calculeaza rata lichiditatii.

Evolutia ratei de solvabilitate la societatea "Mozaic SA" se poate urmarii in graficul alaturat:

-%-

Dinamica ratei solvabilitatii la SC Mozaic SA.

2.Lichiditatea generala=37%

3.Rata indatorarii totale = Datorii totale / Capital propriu

Rata indatorarii totale = 30%

Exprima dependenta societatii analizate, fata de creditori, fiind numit levier financiar (Lf), un indicator de risc, cu incidenta asupra rentabilitatii financiare si dependent de structura de finantare a societatii.

Dependenta societatii fata de creditori consta in cheltuieli cu dobanzi, prelevari pentru fondul de rambursare a imprumutului, sau prelevari din profit pentru alte fonduri.

Se observa ca, la S.C."Mozaic S.A." rata indatorarii totale este de 30%, deci mai mica decat lichiditatea generala de 37%, si decat rata solvabilitatii de 31,8% ceea ce demonstreaza un echilibru financiar concretizat in autonomie financiara a societatii.

Se observa o capacitate de plata mai mare decat rata indatorarii totale ceea ce demonstreaza ca societatea nu prezinta riscul incapacitatii de plata

4.Capacitatea de indatorare = Capital propriu / Capital permanent, exprima ponderea capitalului propriu in capitalul permanent, fiind dependenta de structura financiara, indicand posibilitati de indatorare crescute, daca are valoarea 0,5.

Capacitatea de indatorare = 4.795.474/2.815.525 = 1.7 %

Datorita faptului ca indicatorul capacitatii de indatorare are o valoare mai mare de 0,5, rezulta posibilitati de indatorare crescute ale societatii"Mozaic S.A".

Pentru a evita riscul de insolvabilitate societatea noastra trebuie sa se limiteze la valori acceptabile de banca

1.Datoriile pe termen lung si mediu / Pasiv = 0

2.Cheltuieli financiare / Productia exercitiului = 0

Pentru ca societatea "MOZAIC" S.A. sa fie intr-o situatie satisfacatoare, nu este suficient ca ea sa-si poata achita datoriile (sa fie solvabila), ci trebuie ca ea sa poata sa le achite la scadenta convenita. Societatea analizata poate fi solvabila, avand un activ total superior datoriilor (situatia neta pozitiva), dar sa nu posede suficiente lichiditati pentru a respecta scadentele, ceea ce impune analiza separata a solvabilitatii si lichiditatii sale.

Daca solvabilitatea vizeaza aptitudinea unitatii de a-si regla datoriile pe termen mediu si lung si ofera o informatie partiala asupra lichiditatii pe termen scurt, gradul de lichiditate exprima calitatea echilibrului financiar al societatii pe termen scurt.

Lichiditatea masoara aptitudinea societatii. de a face fata obligatiilor pe termen scurt si implica capacitatea de a transforma rapid activele circulante in disponibilitati. Societatea in cauza este "lichida" doar daca resursele degajate de operatiunile curente ale exercitiului ii furnizeaza suficiente disponibilitati pentru a face fata scadentelor pe termen scurt.

Valoarea supraunitara obtinuta la societatea noastra arata existenta unei lichiditati satisfacatoare.

4. ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICO-FINANCIARE

ALE SOCIETATII "MOZAIC" S.A. PE BAZA

CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

Instrumente de apreciere a performantelor economico-financiare ale societatii

Operatiile economice si financiare care au loc in cadrul societatii MOZAIC' S.A. sunt reflectate in documentele contabile de sinteza, sub forma fluxurilor si stocurilor. Fluxurile exercita o influenta nemijlocita asupra rezultatului exercitiului, in timp ce stocurile au un impact, temporar sau de durata, asupra echilibrului financiar, nevoii de finantare a operatiilor de gestiune si, in final, asupra solvabilitatii unitatii.

Fluxurile financiare imbraca forma veniturilor si cheltuielilor aferente perioadei de gestiune. Ele sunt generate in principal de activitatea desfasurata in cadrul societatii si se prezinta ca flux de exploatare, financiar si flux exceptional. Structura activitatii societatii analizate pe cele trei niveluri (exploatare, financiara si exceptionala) permite prezentarea in consecinta a indicatorilor din contul de profit si pierdere, facilitand pe aceasta baza stabilirea unor marimi valorice cunoscute sub denumirea de solduri intermediare de gestiune (SIG).

Soldurile intermediare de gestiune contribuie la caracterizarea comportamentului economic al societatii. Ele se prezinta sub forma unor marje de acumulare baneasca, care pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului, pe baza elementelor de venituri si cheltuieli aferente fiecarei categorii de activitati.

Utilizarea soldurilor intermediare de gestiune raspunde, pe de o parte, necesitatilor analizei economico-financiare a unitatii, iar pe de alta parte, functionarii contabilitatii nationale (aceste solduri asigura legatura intre nivelul microcontabil si conturile nationale).

Desi normalizatorii contabili din tara noastra nu au prevazut obligativitatea intocmirii "Tabloului soldurilor intermediare de gestiune" (TSIG) si nici nu au lasat o astfel de optiune, necesitatea analizei modului de formare a rezultatelor, totusi il impun in activitatea practica a oricarei societati.