Contractul de mandat

Contractul de mandat

Felurile mandatului : cu reprezentare si fara reprezentare.

MANDATUL CU REPREZENTARE

Mandantul este un contract prin care o parte , numita mandatar, se obliga , sa incheie acte juridice pe seama si in numele altei parti ,numita mandant,care ii da aceasta imputernicire si pe care o reprezinta.

Mandatul este, de regula, un contract consensual, care ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor, fara a fi supus vreunei forme speciale.in practica mandatuleste constatat de obicei printr-un inscris numit procura sau imputernicire.

Procura, ca negotium, este un act juridic unilateral, iar ca instrumentum, este inscrisul in care se enumera actele juridice ce urmeaza sa fie indeplinite de mandatar in numele mandantului. Partile redacteaza un inscris pentru ca tertii sa fie in masura sa verifice puterile conferite mandatarului, precum si limitele in care aceasta poate contracta in numele mandantului.Mandatul poate fi express au tacit.Cand mandatul este special consimtamantul trebuie sa fie expres.mandatul tacit rezulta din unele imprejurari de fapt care exprima intentia partilor.

Mandatul este prin natura si nu prin esenta un contract cu titlu gratuit. Art. 1534 C.civ - ''mandatul este fara plata cand nu s-a stipulat contrariu '' dar din art. 1432 reiese ca mandatarul se obliga « fara plata« a incheia acte juridice   ptr mandant.Putem afirma ca gratuitatea mandatului este doar prezumata iar atunci cand mandatarul reste retribuit , mandatul devine contract cu titlu oneros.Art. 1547 C.civ - obligatia mandantului de a plati onorariul datorat mandatarului.Mandatul va fi cu titlu oneros , cand mandatarul (avocat) incheie acte juridice sau il reprezinta in instant ape mandant.

Mandatul este , in principiu , un contract unilateral caz in care se obliga mandatarul si acesta in situatia cand mandatul este cu titlu gratuit.Cand este cu titlu oneros , madatul devine contract sinalagmatic , dand naste de obligatii reciproce intre parti.

Mandatul este contract intuitu personae , avand in vedere persoana mandatarului care incheie acte juridice in numele si pe seama mandatului.Imputernicirea data mandatarului se bazeaza pe increderea pe care mandantul o are in insusirile profesionale si morale ale acestuia.

Mandatul este un contract numit , avand o denumire si reglementare proprie.

Conditii de validitate.

Conditiile de validitate sunt: consimtamantul valabil exprimat , capacitatea de a contracta , un obiect determinat si o cauza licita.

Mandantul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia el insusi actele pe care le incheie mandatarul , in numele sau.Capacitatea mandantului depinde , astfel , de natura actului juridic incheiat de catre mandatar : act de conservare, act de administrare sau act de dispozitie.Daca actul juridic incheiat este un act de conservare sau de administrare , mandatul poate avea capacitatea restransa de exercitiu.Daca mandatarul incheie in numele mandatului acte de dispozitie , mandatul trebuie sa aiba , in mod obligatoriu , capacitatea deplina de exercitiu.Mandatarul trebuie sa aiba intotdeauna capacitate deplina de exercitiu deoarece la incheierea actului juridic cu tertii el trebuie sa exprime un consimtamant valabil.

Obiectul si intinderea mandatului. Obiectul mandatului trebuie sa fie determinat , posibil si licit, ca la orice contract . In toate cazurile , mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte juritice de catre mandatar , acte materiale putand avea numai caracter accesoriu.Iar actele juritice cu caracter strict personal nu pot fi facute prin mandatar

In ceea ce priveste intinderea, mandatul poate fi special sau general. Mandatul este special atunci cand se da peste o singura operatie juritica sau pentru anumite operatii determinate , si general cand mandatarul primeste imputernicirea de a se ocupa de toate treburile mandatului.

Pentru de dispozitie se cere un mandat special. Specializarea nu trebuie dusa insa la extrem; mandatul va fi cu suficienta special daca va indica natura operatiei juritice si obiectul ei .

Actele de conservare sau de administrare pot fi incheiate de mandatar pe baza unui mandat general.

Potrivit art. 1536 alin. C.civ., mandatul conceput in termeni generali nu este valabili decat pentru actele de administrare. Inseamna ca puterile conferite mandatarului sunt supuse unei interpretari restrictive, ceea ce explica prin grija legiuitorului fata de interesele mandantului, care ar putea fi pagubit in cazul redactarii imprecise , echivoce a procurii.

Mandatul cu sine insusi si dubla reprezentare. Mandatul in interes comun. In cazul in care mandatarul incheie actul juritic care formeaza obiectul mandatului cu sine insusi sau cu o terta persoana pe care tot el o reprezinta, exista pericolul neglijarii intereselor mandantului, in primul caz, sau al unui dintre mandanti,in cel de al doilea. Bineinteles, un asemenea pericol nu exista daca mandantul, respectiv mandantii, fiind in cunostinta de cauza, convin sa dea imputernicire mandatarului in acest sens ori daca cauzele actului sunt astfel precizate, incat este exclusa vatamarea intereselor mandatului. In caz contrar, desi C.civ. nu contine o regula generala si expresa in aceasta privinta, consideram ca mandantul poate cere anularea actului pentru dol prin reticenta.

Actul cu sine insusi si dubla reprezentare nu trebuie sa fie confundate cu mandatul in interes comun. In acest caz nu se poate pune problema nulitatii intrucat mandatarul contracteaza cu un tert pe care nu-l reprezinta, numai ca- alaturi de mandant - este si el cointeresat in incheierea actului care formeaza obiectul mandatului.

Precizam ca mandatul in interes comun nu se confunda cu mandatul remunerat; in primul caz, mandatarul este cointeresat in incheierea actului care formeaza obiectul mandatului, cat timp, in cel de-al doilea caz, interesul lui rezida in contractul de mandat care il indreptateste la plata remuneratiei, chiar daca operatiunea juridica in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi realizata.

Efectele contractului mandat

Intrucat mandatarul este reprezentantul mandantului, contractul de mandat produce efecte nu numai intre parti, dar si in privinta tertului cu care se incheie actul juritic ce formeaza obiectul mandatului.

Efecte intre parti

Obligatiile mandatarului

Indeplinirea mandatului sau executarea mandatului. Principala obligatie a mandatarului este de a executa mandatul. Neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a acestei obligatii face ca mandatarul sa fie raspunzator nu numai in dol dar si de culpa simpla.

Precizam ca prin executarea mandatului nu trebuie inteleasa neaparat incheierea actului proiectat. Daca mandatarul, cu toate diligentele depuse, nu poate incheia actul juritic in conditiile imputernicirii primite, raspunderea lui nu va fi angajata.

Diligenta ceruta mandatarului in indeplinirea mandatului, inclusiv pastrarea sumelor de bani sau a altor bunuri primite de la sau pentru mandant, va fi apreciata cu mai putina rigurozitate daca mandatul este cu titlu gratuit. In acest caz, culpa mandatarului se apreciaza in concret deci in functie de diligenta pe care o depune in propriile sale treburi. Daca mandatul este cu titlu oneros, raspunderea lui se va aprecia dupa tipul abstract al omului prudent si diliget, adica dupa regula generala aplicabila raspunderii contractuale.

Daca lucrul detinut in baza mandatului piere fortuit mandatarul nu raspunde chiar daca l-ar fi putut salva, sacrificand un bun propriu, intrucat art. 1566 C.civ. nu este aplicabil in materia mandatului.Conditiile raspunderii mandatarului pot fi modificate prin conventia partilor.

Obligatia de a da socoteala ( de a da seama). Mandatarul trebuie sa dea mandantului socoteala despre indeplinirea mandatului.

In virtutea acestei obligatii mandatarul este dator sa dea in plinire mandantului tot ce I s-a predat in puterea mandatului pe care l-a executat, chiar daca acestea nu s-ar cuveni mandantului, deoarece tertul pagubit va cere - daca este cazul - restituirea platii nedatorate de la mandant.

Sumele de bani cuvenite mandantului si intrebuintate de mandatar in folosul sau sunt producatoare de dobanzi din ziua intrebuintarii, fara sa fie nevoie de vreo punere in intarziere.

Obligatii care rezulta din substituirea mandatarului. In principiu, mandatarul trebuie sa execute personal insarcinarea primita. In contractul de mandat se poate prevedea insa dreptul mandatarului de a-si substitui o terta persoana, trecandu-I parte sau toate drepturile ce-I sunt conferite de mandant.

In cazul cand s-a facut substituirea, mandatarul este obligat sa raspunda de faptele substituitului,dar numai in urmatoarele doua cazuri:

a)                   daca a efectuat substituirea fara sa fi avut acest drept ;

b)daca a fost autorizat sa se substituie si a trecut puterile asupra unei persoane cunoscuta ca incapabila sau de insolvabilitate notorie; culpa in eligendo. Daca mandatarul a fost autorizat sa se substituie, va putea acorda acest drept si substituitului.

Obligatiile mandantului

Obligatia de a-l despagubi pe madatar ptr cheltuielile facute.Mandantul este obligat sa restitue mandatarului toate cheltuielile facute cu ocazia executarii mandatului. El nu poate refuza restituirea acestor cheltuieli chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata si nici sa ceara reducerea lor pe motiv ca ar fi fost exagerate, daca mandatarului nu I se poate imputa nici o culpa. Mandantul trebuie sa plateasca si dobanzi la sumele avansate de mandatar; aceste dobanzi curg, fara punere in intarziere, din ziua cand mandatarul a facut plata.

De asemenea, mandantul suporta si pierderile suferite de mandatar cu ocazia indeplinirii mandatului, daca nu i se poate imputa vreo culpa.

Obligatia de plata a prestatiei mandatarului. Cand mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca suma stipulata, chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata. Numai culpa mandatarului in indeplinirea mandatului il poate scuti pe mandant de plata remuneratiei. Chiar daca mandatul a fost executat dupa expirarea termenului stipulat, dar mandantul se foloseste de actul incheiat, el este obigat sa plateasca remuneratia, considerandu-se ca a renuntat implicit la termenul stipulat.

Efectele mandatului fata de terti.

Raporturile intre mandant si terti.Intre mandant si tertul cu care a contractat mandatarul , in numele si pe seama mandantului , se nasc raporturi contractuale directe.In fapt , tertul trateaza cu mandatarul , in drept , el contracteaza cu mandantul.In aceste conditii , efectele executarii mandatului se produc nu intre mandatar si terti , ci intre mandant si terti.Mandatarul va actiona ptr incheierea actelor juridice , in limitele imputernicirilor ca i-au fost date (art 1546 alin 1 C.civ).Mandantul nu este tinut de efectele actelor incheiate de catre mandatar decat daca le va confirma expres sau tacit , aceasta valorand mandat.Daca mandatarul a depasit limitele imputernicirilor , el va fi obligat fata de tertul cu care a contractat , peste limitele imputernicirilor sale.

Raporturile intre mandatar si terti.Intrucat in executarea mandatului , mandatarul incheie acte juridice nu ptr sine ci in numele si pe seama mandantului , de regula , intre mandatar si tertii cu care contracteaza nu iau nastere raporturi juridice contractuale.Actul incheiat in limitele imputernicirii date de catre mandant , nu produce efecte fata de mandatar.

INCETAREA MANDATULUI

Ca orice contract civil , mandatul poate inceta datorita cauzelor generale de stingere a obligatiilor contractuale.Contractul de mandat fiind , insa , un contract intuitu personae , ii sunt aplicabile si unele cauze speciale de incetare.Aceste cauze rezulta din dispozitiile art. 1552 C.Civ care prevede ca mandatul se stinge in urmatoarele cazuri:

1.Prin revocarea mandatului

2.prin renuntarea mandatarului la mandat

3.prin moartea , interdictia , insolvabilitatea si falimentul ori a mandantului ori a mandatarului.

Mandatul este, in principiu, revocabil; mandantul poate revoca mandatul oricand, chiar daca este un termen si poate sa-l constranga pe mandatar a-I restitui procura. In caz de pluralitate de mandanti revocarea se poate face numai prin consimtamantul tuturor.

Revocare exista atat pentru mandatul cu titlu gratuit, cat si pentru cel cu titlu oneros; legea nu face o dinstinctie in acest sens. Dar daca mandatul este cu titlu oneros; mandatarul poate cere o indemnizatie cand revocarea ar fi intempestiva sau abuziva. Iar in cazul mandatului in interes comun, daca mandantul nu si-a rezervat facultatea de revocare unilaterala, va fi obligat la despagubiri, daca nu justifica o cauza straina exoneratoare sau culpa mandatarului care il determina sa reconvoce mandatul. Aceste din urma reguli sunt aplicabile si daca in contractul de mandat s-a prevazut o clauza de irevocabilitate, intrucat mandantul nu poate fi reprezentat de catre o persoana in care si-a pierdut increderea.

Revocarea poate fi expresa sau tacita.

Revocarea expresa nu este supusa vreunei forme speciale, dar manifestarea de vointa trebuie sa fie neindoielnica.

Revocarea nu este insa opozabila tertilor, decat dupa ce a fost adusa la cunostinta lor. Pana la notificarea revocarii mandantului va raspunde fata de tertii de buna-credinta, insa cu drept de regres contra mandatarului incorect. 

MANDATUL FARA REPREZENTARE

In cazul mandatului fara reprezentare , mandatarul incheie , de asemenea , acte juridice tot pe seama mandantului dar in numele sau personal.SE observa ca reprezentarea nu este de esenta ci de natura contractului de mandat.

Mandatul fara reprezentare este , in opinia majoritatii autorilor , un caz particular de simulatie prin interpunere de persoane.

Efectele mandatului fara reprezentare.

1.efecte intre parti.Mandatarul va fi obligat sa predea mandantului tot ceea cea a primit in executarea contractului iar mandantul sa-I restituie sumele avansate si sa-l despagubeasca ptr cheltuielile facute cu incheierea actului juridic.

2. efecte fata de terti.Fata de tertii de buna credinta inclusiv fata de cocontractantul care nu a fost partas la simulatie , efectele se vor produce in persoana mandatarului.Intre mandatar si tertul contractant se creeaza , astefel , raporturi juridice directe , rezultate din incheierea actului juridic.