Cercetari personale asupra dinamicii si modalitatilor de moarte prin asfixii mecanice

CERCETARI PERSONALE ASUPRA DINAMICII SI MODALITATILOR DE MOARTE PRIN ASFIXII MECANICE

Ipoteza de lucru

În aceasta lucrare mi-am propus efectuarea unui studiu asupra dinamicii si modalitatilor de realizare a mortii prin asfixii mecanice. Cazurile studiate au fost selectate din arhiva institutului Medico-Legal din Cluj pe anul 1998.

O alta latura a studiului a vizat legatura dintre articolele 174, 175, 179 Cod Penal referitoare la omor, omorul calificat si determinarea sau inlesnirea la sinucidere si aceste cazuri de morti prin asfixie mecanica.

Materiale si metode de lucru

Am luat in studiu un numar de 70 cazuri de morti realizate prin asfixii mecanice.

Dinamica asfixiilor am cercetat-o in functie de mai multe criterii si anume:

-in functie de tipul de moarte;

-dupa sexul victimei;

-dupa grupa de varsta in care se incadreaza victima:

1 - 18 ani;

18 - 30 ani;

30 - 60 ani;

peste 60 ani.

-in functie de mediu:

-dupa cauza mortii;

-in raport cu anotimpurile.

Rezultatele obtinute si interpretarea lor

În functie de tipul mortii

Moartea in medicina legala este violenta sau neviolenta (de cauza patologica). Din dosarele cercetate am evidentiat 63 cazuri de moarte violenta si 7 cazuri de moarte neviolenta.

90% -reprezinta 63 cazuri de morti violente

10% -reprezinta 7 cazuri de morti neviolente

Se evidentiaza din grafic ca ponderea cea mai mare o au mortile violente. Mortile de cauza patologica (neviolente) sunt foarte reduse. Aceasta proportie poate da loc la discutii din punct de vedere juridic - mortile violente fiind de obicei anchetate, mai mult decat atat in Laboratorul Exterior de Medicina Legala de unde am evidentiat aceste cazuri se autopsiaza mortile violente, cele suspecte si subite, cazurile de morti neviolente fiind de competenta Anatomiei Patologice.

Dupa sexul victimei

Cum se vede din graficul prezentat majoritatea victimelor sunt barbati, respectiv 59 de cazuri si doar 11 femei. Multe din cazurile intalnite la barbati sunt sinucideri ceea ce denota ca modalitatea de suicid, des intalnita in randul barbatilor este asfixia mecanica in special spanzurarea.

84% -reprezentand 59 barbati

16% -reprezentand 11 femei

Ponderea mare pe care o au barbatii in randul victimelor - 84% se datoreaza duritatii mortii realizate prin asfixii mecanice, femeile fiind in pondere mai mica - 16 %.

Specialistii considera ca in cazul sinuciderilor la femei, tentativele lipsite de finalitate sunt mult mai frecvente. În general este vorba de asa zisul suicid santaj - prin care sinucigasa doreste sa faca presiuni asupra celorlalte persoane, evidentiind lucruri la care tine, pe care le doreste; sau suicidul apel - victima atenteaza la propria viata pentru a avertiza anturajul de starea limita in care se gaseste, cerand sprijin.

Pe de alta parte, sinuciderea prin spanzurare e o modalitate hotarata de suicid, nelasand aproape nici o sansa victimei fiind in general preferata de barbati, ceea ce explica rezultatele obtinute.

Moartea prin asfixie mecanica raportata pe grupe de varste

Grupele de varste le-am ales ca fiind:

-1 - 18 ani -unde apar 3 cazuri de asfixii mecanice dintre care 2 cazuri sunt prin obsturarea cailor respiratorii superioare cu bol alimentar, cotate a fi accidente.

-18 - 30 ani -apar 8 cazuri de asfixii dintre care 6 prin spanzurare, 5 fiind barbati si o femeie.

-30 - 60 ani -am gasit 46 cazuri.

-peste 60 ani - 13 cazuri

4,2 % - reprezinta 3 cazuri

11,5% - reprezinta 8 cazuri

65,7% - reprezinta 46 cazuri

18,5% - reprezinta 13 cazuri

Pentru grupa de varsta 30-60 ani un factor important in cazul sinuciderilor il reprezinta somajul - care determina o criza generalizata, avand repercusiuni asupra intregii vieti a omului - dand nastere la tulburari inclusiv in cadrul vietii de familie. Subiectul devine dezorientat, labil, iar preexistenta unui teren psihic fragil poate favoriza aparitia gestului autolitic.

Sinucideri frecvente apar si la persoanele din ultima grupa de varsta (peste 60 ani) datorita patologiei psihiatrice senile caracteristice.

Pentru prima grupa de varsta nu poate fi vorba de sinucidere deoarece copiii nu realizeaza continutul acestei notiuni - ei nu stiu ce este moartea; sinuciderea este frecventa la tineri (intre 18-30 ani) a caror viata este plina de angoase. Se poate intampla ca gandul sinuciderii sa nu poata fi depasit atunci cand la toate tramantarile tanarului se adauga contextul familial negativ (relatia mama-fiu, prezenta unui tata "rau" sau slab, absenta acestuia) si imposibilitatea tanarului de a iesi din acest cadru si de a se intalni cu alti tineri.

În functie de mediu

În urmatorul grafic am evidentiat rezultatele cercetarii din punct de vedere al mediului de provenienta - 28 cazuri in mediul rural si 42 in mediul urban.

60% - reprezinta 42 cazuri in mediul urban

40% - reprezinta 28 cazuri in mediul rural

Se poate observa ca majoritatea cazurilor de asfixii mecanice se gasesc in orase 60% pe cand la sate apar 40%.

Mortalitatea crescuta in mediu urban poate fi cauza stresului zilnic si a grijilor cotidiene. Pe de alta parte, in mediul rural argumentul religios pledeaza impotriva sinuciderii cu mult mai puternic decat in mediul urban.

Dupa cauza mortii

Analizele pe care le-am efectuat evidentiaza 12 cazuri de moarte prin sufocare, din care 2 prin bol alimentar, 12 cazuri de compresii toraco-abdominale realizate si in cadrul accidentelor rutiere (2) si a caderilor (6).

Spanzurarea este prezenta cu 31 cazuri avand ponderea cea mai mare; inecul 14 cazuri, iar strangulari 2 - realizate cu latul.

Grafic - prezentarea acestor cazuri va fi:

-strangulari 2 =>

-compresie toraco-abdominala 12 => 17,1%

-sufocari

-inec 14 =>

-spanzurare 31 => 44,1%

Se observa o proportie foarte mare a mortilor prin spanzurare (44,1%), lucru care se explica prin faptul ca este o modalitate des intalnita in sinucideri, inecul ocupa pozitia a doua, 20% datorita faptului ca multe morti accidentale se petrec in apa. La egalitate, 17,1% reprezinta moartea realizata prin compresie toraco-abdominala mai ales in cazul caderilor (precipitarilor) si a acoperirii corpului cu obiecte tari; iar sufocarile sunt des intalnite in accidentele copiilor si batranilor.

Ponderea cea ma mica o are strangularea care presupune in primul rand crima (2,8%).

În raport cu anotimpurile

Dosarele cercetate au permis observatia ca majoritatea cazurilor de morti prin asfixie se produc primavara (34) si iarna (33). Toamna am intalnit doar 3, toate fiind morti neviolente datorate: 2 pneumoniei si 1 bronhopneumoniei. Pe perioada de vara nu am intalnit nici un caz de asfixie mecanica cu toate ca anotimpul ar putea favoriza inecul; deoarece in judetul Cluj se gasesc multe lacuri si ape curgatoare.

-primavara 34 cazuri => 48,5%

-iarna 33 cazuri => 47,1%

-toamna 3 cazuri => 4,3%

-vara 0 cazuri

Primavara are procentajul cel mai mare 48,9% iar iarna 47,1% din cazuri ceea ce se poate interpreta in sensul deceselor pe fond psihic atat accidente, sinucideri cat si omucideri in perioada sarbatorilor de iarna (Craciun - Anul Nou). Toamna am gasit doar 4,3% din cazuri.

Corelarea art. 174, 175, 179 C.P. cu cazurile de asfixii mecanice

Din totalul cazurilor studiate, 68 au fost nementionate in ce priveste aspectul juridic, iar restul : -10 cazuri de suicid

-7 cazuri de accidente

-5 cazuri de crima

97% reprezinta 68 cazuri neevidentiate

1,4% reprezinta 10 cazuri de suicid

0,7% reprezinta 5 cazuri de crima

0,4% reprezinta 7 cazuri de accidente

Se observa din grafic ca 1,4% reprezinta suicidele ceea ce indica o frecventa crescuta in randurile deceselor, 0,4% accidente si numai 0,7% crimele. Am catalogat crimele avand in vedere: leziunile si semnele existente pe cadavru; multe atesta lupta dintre agresor si victima.

Cazurile de suicid (10) evidentiate in studiu au fost realizate prin spanzurare in numar de opt si doua prin compresie toraco-abdominala, respectiv prin cadere - se observa si din aceasta statistica ca ponderea mare in cazul sinuciderilor o are spanzurarea.

Accidentele in proportie de 0,4% (7 cazuri) au fost realizate prin accidente rutiere, asfixie mecanica cu bol alimentar si compresii toraco-abdominale. Crimele au fost savarsite prin strangulari.

Din grafic se poate trage concluzia ca infractionalitatea este in continua crestere, procentul accidentelor fiind la mica diferenta de cel al crimelor (0,4% fata de 0,7%).

Astfel Codul Penal si Codul de Procedura Penala trebuie sa intervina si sa preintampine acest fenomen, deoarece majoritatea infractiunilor se realizeaza prin asfixii mecanice, acestea dand toate agravantele si conditiile existente in articolul 174, 175 si 179 C.P.

CONCLUZII

Din studiul efectuat se pot desprinde urmatoarele aspecte:

Se constata preponderenta cazurilor de moarte violenta (90%). Explicatia rezida in faptul ca moartea neviolenta nu se regaseste in cazuistica medico-legala decat in mod accidental. Rezultatul reflecta, in consecinta, activitatea Laboratorului Exterior de Medicina Legala Cluj, si nu adevarata situatie a raportului dintre moartea violenta si cea neviolenta datorata asfixiilor mecanice.

Din studiu rezulta ca majoritatea victimelor sunt barbati (84,2%), lucru datorat atat faptului ca, prin specificul activitatii lor barbatii sunt mai expusi accidentelor cat mai ales faptului ca sinuciderea prin spanzurare (care ocupa primul loc in cazuistica studiata) este o modalitate antolitica dura, caracteristica sexului masculin.

Ponderea mai mare a deceselor prin asfixie mecanica in mediul urban (60%) fata de cel rural se poate explica mai ales prin retinerile -in special de natura religioasa- pe care cei din mediul rural le au in fata sinuciderii, care reprezinta cea mai importanta parte din mortile violente studiate.

Dupa cauza mortii pe primul loc se situeaza spanzurarea cu 44,1%, urmata de inec cu 20% , sufocare si compresiune toraco-abdominala la egalitate cu 17,1%, si pe ultimul loc se situeaza strangularea cu 2,3% din totalul cazurilor studiate.

Referitor la repartitia pe gradul de varsta se constata un maxim in grupa de varsta de 30-60 ani (65,7%) si ponderi mai mici pentru grupa de peste 60 ani (18,9%) si pentru grupa de 18-30 ani (11,5%). O posibila explicatie a acestui fapt ar fi atat repartitia pe grupe de varsta a populatiei -grupa de varsta 30-60 ani fiind cea mai bine reprezentata - cat si riscului crescut de accidente a acestor grupe precum si faptului ca aceasta grupa este cea mai afectata de depresiile exogene si endogene ce stau la baza majoritatii sinuciderilor.

Corelatia intre decesele prin asfixie mecanica si anotimp poate fi explicata tot prin ponderea mare a sinuciderilor in cazuistica studiata: primavara si iarna apar cele mai multe depresii acute, situatie superpozabila cu cea a asfixiilor mecanice prin spanzurare.

Se constata ca un procent de 97% din cazurile studiate nu prezinta incadrare juridica. Pe de alta parte 44,1% din total sunt spanzurari. Moartea accidentala sau crima prin spanzurare sunt rarisime, ceea ce ne permite sa afirmam ca un mare numar de cazuri de sinucidere nu a fost raportat ca atare, preferandu-se nespecificarea incadrarii juridice in scopul protejarii apartinatorilor de reactiile sociale si religioase pe care o specificare directa le-ar fi generat.

Dintre cazurile a caror incadrare juridica a fost facuta se constata ca procentul sinuciderilor (1,4%) este dublu fata de cel al omuciderilor (0,7%) si de cel al accidentelor (0,4%).