Particularitati si aspecte de natura juridica privind traficul international ilicit de autoturisme

ACADEMIA DE POLITIE "ALEXANDRU IOAN CUZA"

BUCURESTI

MASTERAT: COMBATEREA CRIMINALITATII ORGANIZATE

PARTICULARITATI SI ASPECTE DE NATURA JURIDICA PRIVIND TRAFICUL INTERNATIONAL ILICIT DE AUTOTURISME

TRAFICUL INTERNATIONAL DE AUTOVEHICULE FURATE

CONSIDERATII GENERALE

Odata cu evolutia si progresul pe care il observam in toate domeniile, lumea in care traim devine din ce in ce mai mica, indeosebi Europa.

Notiunea de "frontiera" nu mai are sensul recent. Frontierele intre tari nu mai sunt bariere de netrecut ce separau o populatie de alta. Astfel, tot ce usureaza viata cetatenilor ordinari, usureaza si activitatea infractorilor.

La ora cand restrictiile in calatoriile internationale au fost simplificate si cand mijloacele de transport si comunicare s-au modernizat, posibilitatile oferite criminalitatii internationale au crescut considerabil. Dezvoltarea economica si sociala a societatii moderne, implementarea elementelor noi de structura deschid incontinuu noi posibilitati criminalitatii internationale.

Expresia "criminalitate internationala" nu inseamna o categorie de infractiuni delimitate juridic. Ea se aplica totusi la un numar mare de infractiuni, printre care furtul si traficul de autoturisme de lux.

In toate cazurile mentionate se dovedeste a fi greu de identificat si de arestat autorii infractiunilor. Numai cooperarea si conlucrarea in comun, schimbul de informatii intre autoritatile de politie ale tarilor cointeresate, va contribui la aducerea infractorilor in fata justitiei¹.

Urmarirea si descoperirea autorilor unor astfel de fapte ridica probleme privind schimbul de informatii, identificarea, investigatii la nivel international si arestarea in vederea extradarii infractorilor.

Toate acestea fac necesara cooperarea politiilor pentru lupta impotriva aspectelor internationale ale criminalitatii.

Criminalii, in special infractorii profesionali, devin din ce in ce mai activi in Europa. In toate tarile Europei statistica nationala denota o crestere semnificativa - dupa numar si gravitate - a delictelor si crimelor, in deosebi a furturilor, actelor de viol, consumarii drogurilor si infractiunilor comise de minori.

Tot prin intermediul acestui portal, in 2004, au fost puse la dispozitie bazele de date eASF ale Interpolului referitoare la persoane urmarite, vehiculele urmarite, documente de calatorie/administrative furate/pierdute. Acest lucru permite, in premiera, prin intermediul echipamentelor Biroului Central National respectiv, accesul la aceste baze de date a tuturor unitatilor nationale de politie cu atributiuni in combaterea criminalitatii de orice fel.

CAPITOLUL I

REGLEMENTAREA JURIDICǍ A FAPTELOR CE INTRǍ IN CADRUL TRAFICULUI ILICIT DE AUTOTURISME

Sectiunea 1

Furtul si Traficul International de Autoturisme Furate

Furtul autovehiculelor promoveaza, de cele mai multe ori, traficul ilegal international de autovehicule. Activitatile desfasurate de catre infractorii ce comit asemenea fapte sunt incriminate de norme juridice cuprinse in Codul Penal Roman, Titlul III - cum ar fi art. 208 si art. 209.

Norma de incriminare se refera la posesie/detentie, deoarece, prin simpla posesie sau detentie, se exteriorizeaza dreptul de proprietate. Pentru a exista infractiunea, nu intereseaza daca posesia sau detentia este legitima sau neligitima, este suficient sa existe aparenta legitimitatii prin faptul ca bunul se afla in mana unei persoane de la care faptuitorul incearca sa-l ia fara consimtamantul detentorului cu intentia de a si-l insusi.

Conform alin. 3 "fapta constituie furt chiar daca bunul apartine in intregime sau in parte faptuitorului, dar in momentul savarsirii, acel bun se gasea in posesia sau detinerea legitima a altei persoane

De asemenea, constituie furt - conform alin. 4 - "luarea, in conditiile alin.1, a unui vehicul, cu scopul de a-l folosi pe nedrept", cunoscut in practica judiciara drept furtul de folosinta.

Art. 209 Cod Penal prevede infractiunea cunoscuta sub numele de "furt calificat". Aceste imprejurari prevazute de art. 209, care dau un caracter calificat faptelor, sunt deseori intalnite in cazul faptelor comise de catre traficantii de autovehicule furate.

In practica judiciara, in general autoturismele furate din strainatate au fost ridicate de la cumparatori si restituite partilor vatamate urmarindu-se respectarea principiului repararii in natura a prejudiciului, care impune ridicarea bunului de la orice tert, chiar de buna credinta, intrucat nu i se poate rezerva partii civile calea unei actiuni civile separate in revendicare mobiliara impotriva tertului, deoarece acest procedau ar echivala cu nesolutionarea actiunii civile in procesul penal.

Cumparatorul de buna credinta are dreptul de a se constitui parte civila in cadrul procesului penal avand in vedere legatura indisolubila care exista intre cele doua activitati ilicite savarsite de inculpat (insusirea bunului si valorificarea acestuia), chiar daca persoana cumparatoare de buna - credinta a fost prejudiciata prin activitatea ilicita desfasurata de faptuitori, ulterior savarsirii actiunii de furt (de catre el sau de catre altul), aceasta infractiune fiind o conditie fara de care nu era posibila valorificarea ilicita a bunului.

Activitatile ilicite desfasurate de faptuitori trebuiesc privite unitar, ele constituind un complex cauzal care produce prejudiciu in patrimoniul cumparatorului de buna credinta.

Actiunea civila formulata de tertul de buna credinta impotriva inculpatului in cadrul procesului penal este admisibila, intrucat prejdiuciul material este produs prin acelas complex cauzal indivizibil in care este integrata si infractiunea.

Deasemenea, practica judiciara ne-a demonstrat faptul ca in contextul actual, furtul de autoturisme la comanda mai include si comiterea altor infractiuni, prevazute si sanctionate de Codul Penal, printre care: inselaciunea - art. 215, asocierea pentru savirsirea de infractiuni - art.323, falsuri in inscrisuri si uzul de fals, conf. art.288, 289, 290 si 291, infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul, conf. art. 248, 249, 254 si 255-Cod Penal.

Avandu-se in vedere dinamica vietii sociale actuale, care nu ii dǎ cetateanului cinstit ragazul necesar pentru a intelege complicatiile sociale ale criminalitatii, rolul de a explica acest fenomen revine, pe langǎ alte componente ale statului de drept, politiei, organelor de procuraturǎ si instantelor judecatoresti.

Sectiunea a 2-a

Sarcinile organelor de politie privind descoperirea si investigarea infractiunilor legate de Traficul International de Autovehicule

In cazul acestui gen de infractiuni, organele judiciare pot fi sesizate prin unul din modurile de sesizare prevazute de de art. 221 Cod procedura penala.

Activitatile ce urmeaza a fi desfasurate necesita, in acest domeniu, verificari si cercetari laborioase care nu pot fi finalizate corespunzator decat numai cand sunt exploatate evidentele Ministerului Administratiei si Internelor, ale altor organe ale administratiei de stat si organisme internationale.

In principal, aceste verificari si cercetari se pot face la Institutul Criminalistic al Inspectoratului General al Politiei Romane, Centrul de Comunicatii si Informatica, Biroul National Interpol, Centrul de Informare si Documentare, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, Directia Generala a Vamilor, Directia Generala de Evidenta Informatizata a Persoanei, Cazier Judiciar si Evidenta Operativa, Directia Politiei Rutiere, Camera de Comert si Industrie a Romaniei, Registrul Auto Roman, cat si societatile comerciale din Romania care au ca obiect de activitate valorificarea de autovehicule.

Prin Biroul National Interpol, putem solicita date ce intereseaza munca de politie de la Interpol sau Birourile Nationale Interpol din tarile de unde suspectam a proveni autoturismele furate.

De asemenea, in cursul cercetarilor, de cele mai multe ori se impune verificarea pasapoartelor persoanelor implicate in furtul, transportul si valorificarea autoturismelor, inclusive a dobanditorului din Romania, pentru a corobora datele inscrise in pasaport cu datele obtinute in ancheta.

Astfel, orice element rezultat din cercetari trebuie verificat si exploatat in toate categoriile de evidente.

Sectiunea a 3-a

Verificarile ce se impun a se efectua in cazul traficului de autoturisme furate

Avand la baza o sesizare facuta in unul din modurile prezentate (plangere, denunt, sesizare din oficiu), practica in materie de cercetare a demonstrat ca se pot efectua, inca din faza actelor premergatoare, constatari tehnico-stiintifice, expertize criminalistice, verificari ale documentelor de provenienta si de proprietate ale autoturismelor, inspectarea vizuala a autovehiculului si exploatarea evidentelor proprii ale M.A.I., ale altor organe administrative de stat sau organisme internationale in lupta impotriva criminalitatii pe aceasta linie, ce pot fi transformate in mijloace de proba.

Aceste verificari, ce se efectueaza de catre organele de cercetare penala, sunt dupa cum urmeaza:

verificarea documentelor, atat a celor straine ce insotesc autoturismele, cat si a documentelor elaborate in limba romana ( documente ce se regasesc la dosarul de inmatriculare);

verificarea chitantei vamale, respectiv a documentelor ce au stat la baza eliberarii acesteia;

verificarea tehnica a autoturismului, respectiv a documentelor ce au stat la baza verificarii tehnice in vederea omologarii ( dosarul de la R.A.R.);

verificarea documentelor proprietarului.

CAPITOLUL II

FILIERE CRIMINALE TRANSNATIONALE

Sectiunea 1

Clasificare, organizare, atributii

Realitatile societatii romanesti, au impus diversificarea muncii de politie in domeniu, pentru a putea contracara activitatea retelelor de infractori la nivel national si transnational, care se ocupǎ cu traficul de autoturisme furate la comandǎ.

Organigrama unei retele de infractori aratǎ cǎ fiecare membru al bandei se ocupa de o activitate infractionalǎ in care el este specializat: astfel, unul fura autoturismul, altul falsifica seria de caroserie sau numerele de inmatriculare, altul fabrica documentele false, altul o transportǎ si altul o valorifica.

In ceea ce priveste furturile de autoturisme, se cuvine sǎ facem deosebirea intre douǎ principale tipuri de Grupari Infractionale Ocazionale. Mai intai sunt cei ce fura autoturisme de lux (Mercedes, BMW, Porsche, Ferrari, etc.) si infractori care se ocupa cu furtul de autoturisme de categorie mijlocie.

Aceste Grupari Infractionale Ocazionale sunt organizate, la randul lor, in grupuri mici, specializate pe diverse activitati, conform fiecarei verigi a lantului infractional in plan international, la randul lor, grupurile de infractori in cauza sunt organizate in alte subgrupuri mai mici, deoarece in cazul arestarii unor membri ai bandei, sa nu existe posibilitatea descoperirii si a altor membri din "reteaua infractionala".

Grupurile de infractori care sustrag prin diverse metode masini de lux sau de categorie mijlocie, actioneraza de obicei dupa o intelegere prealabila cu viitorii cumparatori, si in acest caz avem de-a face cu furtul la comanda, sau infractorii fura masinile dupa cum reusesc sa le localizeze, trebuie precizat ca si in cel de-al doilea caz infractorii fura masinile care au o desfacere asigurata.

Activitatile infractionale desfasurate de fiecare veriga a lantului infractional in vederea furturilor si traficului de autoturisme de lux la comanda, se deruleaza astfel:

A)   Grupa de recunoastere

Este constituita din infractorii care identifica autoturismele corespunzatoare telului lor si care stabilesc, in principal, locurile si intervalele temporale in care sunt parcate masinile ce urmeaza a fi furate sau identifica societatile care inchiriaza masini si ce documente sunt necesare in vederea realizarii scopului propus.

B) Grupa tehnica

Din practica judiciara a rezultat ca infractorii cu abilitati tehnice, se organizeaza la randul lor in grupari specializate in derularea stricta a unor anumite activitati :

- gruparea care se ocupa cu intocmirea documentelor insotitoare ale unui autovehicul false (acte de proprietate, taloane de autoturisme, documente de identitate false sau procure, precum si carti de credit);

- alta grupare confectioneaza cu rapiditate dublura cheilor autoturismului furat, numere de inmatriculare (acestea putand fi numere "dublate", adica numere de inmatriculare ce apartin unor autoturisme de aceeasi marca si culoare ce se afla in circulatie in Romania sau in alta tara, ori numere false ce nu se regasesc in nici o evidenta) sau falsifica numarul de identificare al vehiculului - vin (seria caroseriei), .

Experienta in domeniu arata ca aceasta grupare de infractori are moduri foarte variate de operare,de exemplu: imediat dupǎ furtul autoturismului, acesta este introdus intr-un camion TIR, care de fapt este un microatelier si pana la destinatie masina furatǎ este falsificata in totalitate (fiind schimbate culoarea, seria de sasiu, numerele de inmatriculare, cit si documentele autoturismului).

Acest mod de operare este facilitat de faptul ca intre tarile din Uniunea Europeana nu se fac controale la granitele interne. Astfel un autoturism furat din tarile nordice ajunge in Romania sau alta tara in maxim doua zile, avind o noua identitate.

De multe ori, membrii subgrupelor se intrepatrund si uneori comit activitati infractionale in comun.

C) Grupa de transport

Este constituita din infractori care se ocupa de transportul autoturismului furat, peste granita, iar pentru a se intelege activitatea acestora, trebuie facute cateva precizari.

Din tarile Comunitatii Europene, un autoturism de lux, poate fi scos numai de catre un cetatean al tarii respective sau un cetatean care are rezidenta in aceasta tara.

Un cetatean din tarile foste C.S.I., sau care nu face parte din Comunitatea Europena, nu poate scoate un asfel de autoturism, decat daca pe documentele de proprietate ale autoturismului s-a facut mentiunea de export si i s-a atribuit numar de inmatriculare special de export, iar cetateanul in cauza este trecut in actele de provenienta ale autoturismului ca fiind proprietatea acestuia.

De cele mai multe ori, cu ocazia actiunilor politienesti, cel ce conduce autoturismul furat, declara ca asa l-a cumparat sau ca a fost rugat de catre un prieten sa transporte autoturismul intr-o tara sau alta.

In cazul in care autoturismul este furat, cel ce l-a condus va declara ca nu provine din furt sau in cel mai bun caz va declara ca a furat singur autoturismul, iar daca este intrebat cum a falsificat actele, seria de caroserie si de unde anume a fost furat, raspunsurile nu vor putea fi convingatoare, existand multe neconcordante.

D) Grupa de valorificare-comercializare

Infractorii din aceasta grupa sunt cei care cauta comenzi (furturi la comanda) sau identifica potentiali cumparatori, care de regula sunt cetateni cu foarte mari posibilitati materiale.

Racolarea cumparatorilor se face la targurile ocazionale, la cele organizate sau direct la societatile comerciale, prin oferte.

Cetatenii care doresc sa cumpere un astfel de autoturism accepta (cu stiinta sau din necunoasterea prevederilor legale) ca documentele de vanzare sa se incheie cu nerespectarea legii.

Astfel, se incheie contracte de vanzare-cumparare in fals, pe teritoriul Romaniei, ca si cum cumparatorul a cumparat autoturismul din strainatate, nu identifica vanzatorul si platesc suma de bani in valuta pe teritoriul Romaniei.

D) Grupa de siguranta

Aceasta grupa este folosita, cu precadere, de infractorii italieni si bulgari precum si de cei din fosta C.S.I., avand ca obiect de activitate supravegherea si derularea in toate fazele a etapelor infractionale. Daca infractorul ce apartine unei grupe este interceptat de organele vamale sau de politie, imediat este anuntata organizatia criminalǎ transnationala.

In alte cazuri, transportatorii au sarcina, ca la anumite intervale de timp, sa telefoneze si sa comunice situatia in care se afla. Daca transportul a fost interceptat si nu are posibilitatea sa comunice acest lucru, conform intelegerii, dupa 24 sau 48 de ore de tacere, inseamna ca s-a intamplat ceva si sunt alertati ceilalti infractori.

In practica judiciara, au fost cazuri cand organele de politie romane au retinut in vederea cercetarilor astfel de cetateni straini si la cateva ore s-a prezentat un avocat relatand ca a fost sunat din strainatate si solicitat sa se ocupe de cazul respectiv.

Sectiunea a 2-a

Moduri de operare folosite

In ceea ce priveste furtul autoturismelor la comanda, se pot identifica urmatoarele moduri de operare:

- frauda la asigurari - cand reteaua fura autovehiculul cu sprijinul proprietarului care ulterior, pe langa banii primiti de la retea pentru sprijin, fraudeaza societatea de asigurari, care-i acopera dauna conform contractului incheiat cu aceasta;

- furtul la comanda - metoda practicata de retele vechi si foarte bine organizate, care actioneaza la cererea de pe piata de desfacere. Periculozitatea foarte ridicata a acestui mod de operare rezida nu numai din faptul ca la savarsirea infractiunii au conlucrat infractori de diverse "specializari", deci infractori care s-au asociat in vederea comiterii de infractiuni, ci si din aceea ca pentru introducerea in tara si valorificarea masinilor, reteaua incearca sa corupa, cu sume mari de bani functionari care au atributii pe linia combaterii acestui fenomen, omologare si inmatriculare a autovehiculelor.

- frauda la firmele de inchirieri - modalitate de deturnare a scopului initial pentru care un vehicul a fost achizitionat. Astfel, vehiculele inchiriate de la firme de specialitate, sunt "indigenate" cu ajutorul unor documente false si vandute ulterior intr-o alta tara;

- reabilitarea radierii - se refera la substituirea vehiculelor avariate grav si punerea in circulatie cu documentele si numerele de inmatriculare ale acestora a unor autovehicule furate;

- furtul in dauna societatilor de leasing - autovehiculele sunt achizitionate in sistem leasing, iar dupa plata primelor doua-trei rate din pretul total, sunt scoase din tara si vandute cu documente de provenienta false;

furt prin falsificarea cheilor originale ale autoturismului si cu ajutorul unor documente de identitate false sau a unor carti de credit sustrase titularilor;

- furt la intelegerea cu proprietarul autoturismului, care dupa o perioada de timp, reclama disparitia acestuia, el incasand pe langǎ banii primiti conform intelegerii, de la infractori si contravaloarea asigurǎrii autoturismului;

- furt direct din magazinele specializate in vanzarea autoturismelor.

Pentru a demonstra inventivitatea infractorilor, exemplificam, in acest sens, rezultatul unor cercetari efectuate asupra unei filiere de infractori romano-germane, cand un membru al bandei s-a angajat ca detectiv la un magazin specializat in vanzarea autoturismelor de lux.

"Aceste autoturisme, ce erau expuse la vanzare, aveau cheile de contact la bord. Infractorul lua mulajul cheii si facea dubluri, iar dupa ce autoturismul era vandut, verifica in evidenta societatii adresa persoanei ce a cumparat autoturismul si dupa localizarea acesteia, masina era furata si transportata in alta tara, dupa metodele si mijloacele prezentate".

CAPITOLUL III.

PARTICULARITATI SI ASPECTE DE NATURA JURIDICA PRIVIND TRAFICUL INTERNATIONAL ILICIT DE AUTOTURISME

In cercetarea acestui gen de infractiuni, se vor desfasura activitati specifice investigarii infractiunilor de furturi de autoturisme, ca: audieri de martori sau de alte personae, expertize criminalistice, constatari tehnico-stiintifice, perchezitii, etc., care toate au dublu scop, respectiv de a identifica faptuitorii, cat si intreaga retea mafiota, care comit astfel de fapte.

Componenta a investigatiilor criminale, traficul cu autovehicule furate a luat o amploare deosebita si vizeaza in special furtul autoturismelor de lux din tarile Uniunii Europene si Statele Unite ale Americii si valorificarea acestora pe diferite filiere in tarile Europei de Est si Orientul Apropiat.

La nivel national, contracararea traficului cu autoturisme furate reprezinta o problema sociala complexa ale carei modalitati de manifestare, repercursiuni si moduri de solutionare intereseaza atat factorii institutionali ai statului, cat si opinia publica, datorita faptului ca este un fenomen deosebit de grav si periculos, atat pentru stabilitatea economico-sociala a comunitatii, cat si pentru buna dezvoltare a institutiilor democratice ale statului.

Componenta a investigatiilor criminale, traficul cu autovehicule furate, a luat o amploare deosebita si vizeaza in special, furtul autoturismelor de lux din Occident si valorificarea acestora pe diferite filiere. La aceasta activitate internationala si-au facut tot mai simtita prezenta si infractorii autohtoni, care au patruns in retelele italiene, germane, poloneze, bulgare, ucrainene si din Republica Moldova.

Intre anii 1990-2000, fenomenul traficului cu autovehicule a cunoscut o evolutie exploziva, datorata vidului legislativ in domeniu si exportului masiv de autovehicule folosite din Occident catre tarile fost comuniste.

Intre acestea Romania detine o pozitie cheie, atat ca tara de tranzit, cat si ca piata de desfacere a autoturismelor de provenienta straina.

Inlesnirile vamale privind introducerea si scoaterea in/din Romania de diverse bunuri, cu deosebire in primii 3 - 4 ani dupa 1989, au fost exploatate cu promptitudine de organizatiile criminale interesate, care au inclus tara noastra in "Ruta Balcanica" de tranzitare a autovehiculelor furate din Occident catre Orient, folosind-o totodata ca o piata rentabila de desfacere.

Astfel, au fost introduse in Romania un mare numar de autoturisme cu documente false, prin eludarea taxelor vamale, prin intermediul unor fundatii ori cu certificate (adeverinte) de repatriere falsificate sau cumparate de la diverse persoane, de regula cetateni repatriati din Republica Moldova.

De asemenea, prin acordarea cetateniei romane unui numar foarte mare de cetateni straini, in majoritate de origine araba, s-a creat posibilitatea introducerii in Romania a unor autoturisme de lux furate din Occident si valorificate pe diverse filiere in tarile fostei U.R.S.S. sau Orient.

Radiografia unei retele de infractori in domeniul furturilor de autovehicule arata ca fiecare membru al grupului se ocupa de o activitate infractionala in care este specializat. Astfel, un anumit segment are in responsabilitate furtul masinii, un altul fabrica documente false, altul falsifica numerele de inmatriculare ori seria caroseriei, unii le transporta si altii le valorifica.

Faptele comise de aceste grupuri de infractori prezinta un pericol social deosebit de ridicat nu prin aceea ca fiecare a contribuit la savarsirea infractiunii, ci prin modul lor de organizare, care constituie o suprastructura bine definita, de sorginte mafiota.

Amploarea acestui fenomen in Romania a avut la baza vidul legislativ in acest domeniu, precum si exportul masiv de autovehicule folosite din tarile cu potential economic ridicat (Germania, Italia, Franta) catre tarile cu cerere foarte mare pe piata de autovehicule. Intre acestea Romania detine o pozitie cheie, atat ca tara de tranzit, cat si ca piata de desfacere a autoturismelor care fac obiectul traficului.

Analiza acestui fenomen a stabilit ca Romania este tinta mai multor retele de traficanti care isi deruleaza activitatile infractionale pe mai multe rute.

Pana in prezent au fost identificate urmatoarele filiere:

Filiera italiana - actioneaza pe ruta Italia-Austria-Ungaria-Romania (zona de vest: P.P.F.Nadlag si P.P.F.Turnu-Arad), precum si pe ruta Italia-Grecia-Macedonia-Slovenia-Bulgaria-Romania (zona de sud-vest: P.P.F.Giurgiu si P.P.F.Portile de Fier).

Filiera germana - actioneaza pe ruta Germania-Austria-Ungaria-Romania (zona de nord-vest: P.P.F.Bors si P.P.F.Petea)

Filiera moldoveano-ucraineana - actioneaza pe teritoriul Romaniei, unde preia autovehiculele care nu pot fi inmatriculate si comercializate in tara noastra. Acestea sunt transportate si scoase din Romania prin P.P.F.Albita (zona de est) cu destinatia Moldova, Ucraina sau tarile Orientului Apropiat.

Rute de trafic naval - actioneaza intre Statele Unite ale Americii/Canada-Italia Romania (zona de est P.P.F.Constanta)-Orient.

Unul dintre cele mai intalnite moduri de operare il constituie "furtul cu acordul proprietarului", specific pentru Germania si Italia, unde achizitionarea unui autovehicul se face printr-o procedura simpla, riscului disparitiei masinii revenind societatilor de asigurari.

Autoturismul este achizitionat de la proprietar de catre traficanti pentru aproximativ 50-65% din valoarea sa reala, fiind preluat de diversi carausi si transportat pana in tara unde urmeaza a fi inmatriculat si comercializat. Reclamarea "furtului" intervine dupa o perioada prestabilita, la o data ulterioara inmatricularii si comercializarii autoturismului in Romania, neexistand astfel nici un impediment la inmatricularea masinii.

Un alt mod de operare nou intalnit este "deturnarea", ce consta in aceea ca un autoturism este inchiriat de la o societate de tip "rent-a-car", de regula pe baza unor documente de identitate si carti de credit false. Ulterior masina paraseste statul unde a fost inchiriata cu numerele de inmatriculare originale, insa cu documente de inmatriculare falsificate (tipizate furate in alb si completate).

Avantajul consta in aceea ca autoturismul poate trece foarte usor prin frontiere, fiind traficat cu certificatul de inmatriculare fals, completat cu aceleasi date ca si cel original, fara a avea insa interdicitia de a nu parasi spatiul Schengen.

La data introducerii in tara, autoturismul nu figureaza reclamat furat, acest lucru avand loc la expirarea perioadei de inchiriere, care, de obicei, este ulterioara inmatricularii in Romania.