Interpretarea tehnica a urmelor create de armele de foc. Probleme rezolvate prin balistica judiciara

Interpretarea tehnica a urmelor create de armele de foc. Probleme rezolvate prin balistica judiciara

Din punct de vedere criminalistic, interpretarea urmelor si mijloacelor materiale de proba in cursul cercetarii la fata locului urmareste, in primul rand, stabilirea relatiei care exista intre acestea si fapta savarsita. In al doilea rand, o astfel de interpretare vizeaza explicarea provenientei urmelor si obiectelor descoperite, mecanismul de formare a diferitelor categorii de urme, precum si a relatiilor ce exista intre urmele si mijloacele materiale de proba existente in campul infractiunii.

Interpretarea corecta a urmelor descoperite la fata locului poate conduce la elucidarea multiplelor probleme pe care le ridica investigarea criminalistica: natura faptei comise, timpul si locul savarsirii, modul de operare folosit, numarul participantilor, actiunile ori inactiunile faptuitorului dupa savarsirea infractiunii etc.

Probleme solutionate cu ajutorul expertizei balistice judiciare in cazul infractiunilor la regimul armelor si munitiilor

Expertiza balistica judiciara, fiind o expertiza criminalistica, va fi efectuata in cadrul unui laborator de specialitate . Solicitarea pentru efectuarea expertizei se adreseaza institutiei in care functioneaza laboratorul, iar nu unei persoane anume. Stabilirea specialistului care va efectua expertiza este atributul conducatorului institutiei in raport de natura lucrarii, specialitatea care reclama executarea acesteia, gradul de complexitate si incarcatura pe fiecare specialist criminalist din subordine

Intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul trebuie sa vizeze doar aspectele de specialitate; aria acestora nu se poate largi la aspecte care nu intra in competenta sa (incadrare juridica, de exemplu). In cazul infractiunilor la regimul armelor si munitiilor, prin expertiza balistica judiciara, pot fi lamurite, in principal, urmatoarele probleme:

a)     Cu privire la arma:

• daca dispozitivul supus examinarii reprezinta arma, in sensul legii[3];
• categoria in care se incadreaza arma;
• care este tipul, modelul si calibrul armei;
• care este seria si numarul armei;

In cazul in care inscriptiile stantate pe arma au fost inlaturate, trebuie avuta in vedere relevarea acestora prin metodele chimica, feromagnetica sau electrochimica;

• Starea de functionare a armei.

Numai armele care sunt in stare de functionare constituie obiectul material al infractiunii de nerespectare a regimului armelor si munitiilor[4]. In literatura de specialitate , pentru existenta obiectului material al infractiunii se adauga conditia ca este necesar ca arma sa fie completa.

b)     Cu privire la utilizarea armei:

• Datele care atesta ca au fost efectuate trageri recente;
• Posibilitatile de tragere cu o arma defecta;
• Posibilitatile de declansare a focului fara a se actiona asupra tragaciului;
• Starea de functionare, calibrul si eficacitatea unei arme de constructie artizanala;
• Existenta pe teava armei a urmelor factorilor suplimentari ai tragerii;
• Distanta si directia din care s-a tras, eventual pozitia victimei si a tragatorului;
• Daca un orificiu de impuscatura este de intrare sau de iesire;
• Daca victima a fost lovita printr-un foc direct sau prin ricoseu;
• Tipul, modelul si marca armei cu care s-a tras, dupa urmele de pe tuburile sau gloantele supuse examinarii;
• Daca tuburile sau gloantele ridicate de la fata locului au fost trase sau nu cu arma in litigiu , pusa la dispozitie
• Daca arma in litigiu pusa la dipozitie a mai fost folosita si in cazul altor agresiuni.

c)     Cu privire la munitie: 

• Seria, calibrul, modelul, felul glontului si al tubului;
• Starea calitativa a cartusului;
• Daca acestea au fost confectionate industrial sau artizanal;
• Daca alicele sau munitiile folosite pentru incarcarea acesteia prezinta asemanari cu modelul de comparatie;

d)     Cu privire la dispozitivul de amortizare:

• Daca a fost montat la arma un dispozitiv de amortizare;
• Caracteristicile tehnice ale amortizorului;
• Daca este de fabricatie industriala sau este realizat artizanal.

Expertiza balistica poate rezolva si alte probleme: examinarile acustice (examinarea urmelor sonore ale impuscaturii, armarii si percutiei), examinarea armelor de foc atipice si a celor de fabricatie artizanala (stabilirea caracteristicilor de fabricatie, a particularitatilor balistice generale, precum si a eventualelor elemente particulare pe baza carora se face identificarea), examinarea urmelor lasate de pistoalele de implantat bolturi si a armelor de alarma si aparare

Stabilirea tipului , marcii, modelului si calibrului armei cu care s-a tras

Atat gloantele si tuburile, cat si cartusele descoperite cu ocazia cercetarii la fata locului pot furniza o serie de elemente pretioase. Astfel, diametrul glontului - in partea cea mai groasa - indica, in general, calibrul armei. Explicatia consta in faptul ca glontul, component al cartusului destinat pentru o anumita arma, are un calibru cu 0,2 - 0,5 mm mai mare decat calibrul tevii . Din acest motiv el nu poate fi introdus in arma nici inainte de tragere si nici dupa efectuarea tragerii. Dupa tragere, deci dupa parasirea tevii, glontul fie ca revine la dimensiunile initiale, fie ca sufera anumite deformari longitudinale.

Constructia interioara a tevii unei arme este indicata cu precizie de urmele ghinturilor si plinurilor existente pe glont. Lungimea pasului, respective unghiul de rasucire al ghinturilor, in raport cu axa longitudinala, ofera date privitoare la tipul, marca si modelul armei cu care s-a tras . De exemplu, in cazul in care pe glont nu se gasesc striatii oblice, intreaga camasa fiind acoperita cu striatii longitudinale, fie ca s-a tras cu o arma cu teava puternic corodata , fie ca au fost folosite cartuse care nu au fost destinate pentru tipul de arma cu care s-a tras. Tot astfel, la fata locului pot fi descoperite gloante deformate, uneori, chiar sfaramate. Acest lucru poate fi cauzat fie de folosirea unei arme cu teava retezata, fie a unei arme normale, insa glontul a lovit un obstacol si prin ricosare a ajuns in tinta.

In cazul tuburilor descoperite la fata locului, marimea, forma si greutatea acestora indica tipul armei de foc folosite: pusca, pistol sau revolver. Trebuie retinut ca atat tubul si gatul acestuia, cat si diametrul sau interior arata intotdeauna calibrul armei. In momentul declansarii focului, ca urmare a presiunii gazelor, tubul si gatul acestuia sufera o usoara dilatare, determinand marirea diametrului. Daca dilatarea este mai pronuntata, iar gatul tubului este mai mult ori mai putin crapat se poate aprecia ca la o arma de un anumit calibru s-a folosit un cartus de calibru mai mic.

In urmatorul tabel sunt redate caracteristicile gloantelor si tuburilor dupa care se poate determina atat tipul si marca cat si calibrul unor arme.

In ceea ce priveste stabilirea modelului si tipului armei cu care s-a tras, apare o problema in cazurile in care specialistului sau expertului i se prezinta spre examinare o arma de foc putin cunoscuta. In prima etapa se procedeaza la examinarea inscriptiilor existente pe arma in litigiu, marcii fabricii, semnele firmei producatoare. Pistoalele de fabricatie straina au inscriptionate, in afara seriei armei, si alte inscriptii cu diferite semnificatii, de exemplu denumirea pistolului, calibrul, firma.

In a doua etapa, mai ales in situatia in care inscriptiile mentionate mai sus lipsesc, se trece la stabilirea datelor tehnice si a particularitatilor constructive ale armei prezentate.

Datele tehnice ale oricarei arme de foc consta in:

Lungimea totala;

Greutatea armei, atat cu cartuse, cat si fara cartuse;

Lungimea canalului tevii;

Grosimea peretelui tevii;

Numarul, directia si latimea ghinturilor.

Particularitatile de constructie a armei se concretizeaza in:

Constructia tevii;

Sistemul de dare a focului;

Modul - schema - de montare a tevii si a inchizatorului;

Felul piedicii de siguranta;

Directia de aruncare a tuburilor.

Atat datele de ordin tehnic, cat si cele de constructie sunt comparate cu alte arme de foc asemanatoare si cu  datele existente in cataloagele de specialitate . Astfel, masuratorile fizice trebuie facute cu cea mai mare exactitate, orice abatere putand conduce la erori de identificare. Este important faptul ca particularitatile de constructie si datele tehnice pot conduce la o identificare generala a armei.

Se poate concluziona ca, atat constructia pieselor armei care lasa urme pe tubul cartusului, cat si dimensiunile acestora, inclusiv amplasarea se constituie intr-o caracteristica ce poate conduce - in majoritatea cazurilor - la stabilirea cu precizie a modelului armei.

3 Starea de functionare a armei

Stabilirea starii de functionare a armei se pune in cazul in care persoana care a executat tragerea invoca anumite defecte ale armei. Tinand cont de faptul ca expertizele de acest gen sunt foarte dificile, practica criminalistica recomanda ca examinarea armei sa se faca intr-o anumita ordine, folosindu-se instructiunile fiecarei arme trimise spre examinare. Arma se examineaza atat montata cat si demontata.

Examinarea armei montate. Se face cu scopul de a stabili starea de pastrare a pieselor si modul lor de functionare. Se recomanda ca inainte de a demonta arma sa se faca roentgenografia sau gammagrafia acesteia pentru evitarea unor accidente, in cazul cand este blocata sau incarcata. Fotografia obtinuta indica starea si modul in care se imbina piesele armei. este necesar sa se stabileasca gradul de efort ce trebuie aplicat pe tragaci pentru a determina declansarea inchizatorului. Acesta se stabileste cu ajutorul unui dinamometru sau unei greutati atarnate pe tragaciul armei. gradul de efort cel mai mic obtinut de la o arma in stare de functionare trebuie sa nu fie sub valoarea minimala aratata in tabele sau indicata de constructor. Examinarea armei montate vizeaza, in principal, urmatoarele :

Gradul de efort ce trebuie aplicat pe tragaci pentru declansarea inchizatorului ;

Daca pe suprafata armei exista rugina sau zgarieturi ;

Existenta sau inexistenta crapaturilor la piesele componente ;

Daca splintul extractorului si capul percutorului sunt sau nu deplasate ;

Daca dispozitivul de oprire retine sau nu inchizatorul in stare deschisa la introducerea incarcatorului fara cartuse ;

Starea clamei de sustinere a incarcatorului, respectiv daca tine incarcatorul in manerul armei, chiar in situatia in care acesta iese usor din locas ;[16]

Impingerea cartusului din incarcator in camera cartusului ;

Functionarea mecanismului de siguranta.

Pentru aceasta incarcatorul se incarca cu cartuse de exercitiu si se introduce in manerul pistolului, se trage inchizatorul inapoi si i se da drumul. Se verifica daca inchizatorul a revenit in pozitia anterioara si daca a fost impins cartusul in camera sa.

Cand cocosul este blocat cu piedica de siguranta si se apasa pe tragaci, trebuie ca tragaciul sa nu se miste inapoi si nici inchizatorul sa nu se deplaseze.

Se verifica daca cocosul pus in pozitia "armat" este tinut bine in aceasta pozitie. La pistolul in buna stare de functionare cocosul pus in pozitia "armat" nu se va declansa la o usoara apasare din spate.

Ultima verificare urmareste sa stabileasca daca mecanismele de tragere functioneaza bine. In acest scop se verifica daca, la apasarea pe tragaci, cocosul scapa usor de pe pozitia "armat". La incetarea apasarii pe tragaci mecanismul de tragere revine in pozitia anterioara.

Examinarea armei demonate. Se va examina separat fiecare piesa componenta. In primul rand, se verifica daca piesele respective poarta sau nu aceeasi serie. Examinarea tevii - dupa ce a fost stearsa cu calti ori carpe uscate - vizeaza stabilirea eventualelor defecte ale canalului, respectiv:

stirbituri, pori, ciocanituri mai mari sau mai mici, coroziuni ale metalului;

rotunjiri ale colturilor campurilor ghinturilor, vizibile in special pe muchiile acestora;

dilatari transversale de culoare inchisa, observate sub forma unui inel continuu sau cu intreruperi.

pete mici, formate de oxizi ferici, care au aspectul unor puncte mici situate pe canalul tevii;

urme de oxizi ferici - pete de culoare inchisa - superficiale, ramase dupa scoaterea ruginii[18];

zgarieturi cu aspect de liniute, avand, uneori, metalul atacat pe margini;

La verificarea inchizatorului se va constata: daca splinturile inchizatorului si ale capacului percutorului sunt sau nu miscate din loc; uzura dispozitivului de blocare a inchizatorului; usurinta cu care percutorul se misca in canalul inchizatorului, uzura varfului percutorului si proeminenta lui in canalul de ghidaj (varful percutorului va iesi din canal cu 1,3 - 1,7 mm.), daca varful percutorului este impins de catre arc spre inapoi si intra dupa peretele anterior al inchizatorului; daca capatul exterior al extractorului este impins de catre arc spre centru.

La examinarea blocului armei si amecanismului de percutie se verifica: starea arcurilor, daca proeminenta ejectorului nu este uzata, uzura orificiilor pentru axul cocosului si pintenul opritor, precum si cea a splintului de sprijin al arcului pragului de armare. La cocos se cauta uzura orificiului pentru axul sau, eventuala turtire a metalului si rotunjirea crestaturilor piedicii de siguranta.

La cercetarea dintelui opritor se va constata uzura muchiilor proeminentei sale, a varfului si arcului sau, daca acesta se mentine strans in locasul sau.

Trebuie avuta in vedere o problema importanta cu care se confrunta expertii criminalisti din domeniul balisticii judiciare si anume aceea de a se pronunta cu privire la posibilitatea de tragere cu o arma defecta .

Impuscaturile fara apasare pe tragaci au loc, de obicei, datorita uzurii unei piese, si anume:

uzura generala a suprafetei exterioare a inchizatorului si cea concomitenta a suprafetei interioare a lacasului sau;

curbarea si slabirea arcului sustinator al tragaciului

uzura pieselor care mentin percutorul in pozitia "armat";

slabirea arcului percutorului;

o oarecare largire a lacasului inchizatorului fata de detunator, stiut faptul ca dimensiunile cutiei tevii trebuie sa fie aceleasi pe toata intinderea ei.

Posibilitatea degradarii armei se mareste odata cu uzura suprafetelor inchizatorului si a lacasului sau, care duce la marirea jocului dintre ele, ceea ce creaza posibilitatea inchizatorului, sub presiunea pintenului opritor, sa se ridice putin in sus.

Slabirea arcului de armare a percutorului ca si existenta unsorii, micsoreaza forta de frecare intre pragul de armare si pintenul opritor si prin aceasta, usureaza decalnsarea lui .

Impuscaturile accidentale se produc in majoritatea cazurilor in care exista mai multe defecte, aparute dupa o indelungata si neglijenta folosire a armei.

In cazul defectarii armei, fapt ce se poate constata cand inchizatorul cu cocosul lasat in jos are posibilitatea de a se deplasa cu cutia tevii 1,6 - 2 mm., impuscatura este posibila in urma unor lovituri puternice in patul sau manerul armei.

In cazul loviturilor in capul patului armei, cartusul, in baza inertiei, se deplaseaza din detunator spre varful percutorului. Sistemul percutor - cocos tinde, de asemenea, sa se deplaseze prin actiunea fortei de inertie, la care se opune arcul de armare, care deplaseaza percutorul in pozitia initiala, ajunge la capsa si, daca forta de lovire este suficienta, produce impuscatura.

La declansarea impuscaturii fara apasare pe tragaci poate sa se produca si o montare gresita a inchizatorului armei (cocosul nu este suficient insurubat pe percutor).

De multe ori exista posibilitatea producerii unei impuscaturi din intamplare, cu o arma in stare de buna functionare.

Impuscaturile din intamplare, cu o arma in buna stare de functionare, se produc, in general, ca urmare a folosirii imprudente sau neglijente a acesteia.

Expertiza balistica trebuie sa evidentieze particularitatile de constructie ale armei, care permit posibilitatea unei impuscari din intamplare. De exemplu, atunci cand automatul incarcat nu are siguranta pusa si este lovit cu capul de pamant, inchizatorul aluneca inapoi, in virtutea greutatii sale, pana la peretele din spate al lacasului si introduce cartusul in detunator, revine si loveste capsa, producand impuscatura.

O impuscatura accidentala se poate produce fara a apasa degetul mainii pe tragaci, prin agatarea tragaciului de proeminenta unui obiect oarecare, de exemplu, la vanatoare, prin agatarea tragaciului de o crenguta din padure.

Unele pistoale, daca nu au siguranta pusa, iar cartusul se gaseste in detunator, se pot declansa prin lovirea cocosului. La alte pistoale, printr-o lovitura puternica, poate sari siguranta, din care cauza se elibereaza percutorul, iar daca sunt incarcate, se produce impuscatura.

O alta situatie o constituie aceea in care apasarea asupra tragaciului se face in mod intentionat, dar exista convingerea ca impuscatura nu se va produce intrucat tragatorul este convins ca arma nu este incarcata, acest lucru impunand controlul armamentului dupa fiecare tragere. Rolul expertului in asemenea cazuri se reduce la stabilirea imprejurarilor in care a fost introdus cartusul in detunator si daca acest lucru se poate produce in conditiile relatate de persoana care a efectuat impuscatura.

Stabilirea posibilitatii unei impuscaturi din intamplare, cu o arma in stare de buna functionare, se face prin efectuarea de trageri experimentale.

Formularea concluziei

Specialistul poate formula una din urmatoarele concluzii:

a) cert - pozitiva, respectiv: "Arma litigiu este un pistol . . . ., model . . .., calibru . . si este in stare de functionare" ;

b) cert - negativa cum ar fi: "Arma in litigiu este un pistol . . . , model . . ., calibru . . .si nu este in stare de functionare" ;

c) de probabilitate de exemplu: "Arma in litigiu este un pistol . . ., calibru . . . si se afla, probabil, in stare de functionare" ;

d) de imposibilitate de genul: "Nu se poate stabili modelul si tipul pistolului in litigiu".

Starea de functionare a munitiei

Investigarea criminalistica a munitiei are rolul de a stabili tipul, modelul si anul de fabricatie al cartuselor pe baza caracteristicilor, a inscriptiilor fabricilor producatoare, existente pe rozeta tubului

a)     Examenul tehnic de laborator al munitiei.

Examenul tehnic de laborator al munitiei are drept scop stabilirea urmatoarelor :

starea cartuselor si daca pot fi utilizate pentru tragere;

modelul cartusului caruia ii apartine glontul;

seria de fabricatie si daca toate cartusele fac parte din aceeasi serie ;

daca bucata de metal este un glont deformat sau o parte din el; daca metalul prezentat este un glont se va preciza felul si modelul glontului;

cauza deformarii glontului; felul si modelul glontului ;

daca anumite cartuse sau alice se aseamana cu cele prezentate pentru comparatie;

daca materialele folosite pentru incarcarea anumitor cartuse de vanatoare (tuburi, capse, alice, bure, pulberi), se aseamana cu cele prezentate pentru comparatie;

daca pentru fixarea capsei intr-un anumit tub a fost folosit un aparat special;

daca bucatile de plumb sunt confectionate manual;

daca alicele artizanale au fost confectionate de un anumit instrument;

daca anumite alice, modelul de fabricatie si compozitia chimica a celor pentru comparatie sunt asemanatoare;

caracteristicile burelor extrase dintr-o plaga, in timpul operatiei chirurgicale sau la autopsia medico-legala a cadavrului, ori gasite la locul savarsirii infractiunii;

rondelele (discurile de carton) destinate sa tina alicele in cartuse pana la producerea impuscaturii (de regula, in timpul impuscaturii sunt faramitate de alice si, rareori, constituie obiectul unei expertize);

mecanismul folosirii urmelor pieselor armei pe tuburile arse, caracteristicile si semnificatia lor;

modelul si tipul armei din care s-a tras;

daca cartusul in litigiu a fost tras din arma examinata;

mecanismul formarii pe glont a urmelor canalului tevii;

daca un glont tras si un tub ars au format acelasi cartus, necesitatea acestui gen de expertiza se iveste indeosebi atunci cand glontul gasit nu are pe el urmele canalului tevii pentru a se putea identifica arma cu care s-a tras;

care din tuburi sau gloante a fost tras primul;

daca tuburile sau gloantele sunt standardizate sau inlocuitoare pentru arma respectiva.

b)     Examinarea fizico-chimica

La examinarea fizico-chimica, dupa cercetarea urmelor lasate de incarcatura de pulbere din munitia trasa se procedeaza la recoltarea tuturor particulelor gasite atat pe canalul tevii armei cu care s-a tras, cat si pe obiectele in care s-a tras . Trebuie rezolvate urmatoarele aspecte :

carui fel de pulbere ii apartine cea prezentata pentru expertiza (pulberi negre - cu fum - si pulberi coloidale - fara fum);

daca din teava armei respective s-a tras vreun foc;

felul si compozitia pulberii cu care s-a efectuat tragerea cu arma respectiva; acest lucru se poate stabili dupa resturile pulberii nearse din canalul tevii, dupa resturile de ardere ale pulberii explozive depuse pe canalul tevii, pe gloante, pe bure si obstacole aflate in apropierea armei;[24]

daca incarcatura de pulbere din cartusele de alicele respective nu este excesiva, daca acestea sunt incarcate regulamentar si daca se poate trage cu ele, fara teama ca teava armei va fi deteriorata. Pentru rezolvarea acestei probleme este necesar a se stabili marca pulberii si cantitatea ce o contine fiecare cartus, de asemenea, corelatia dintre greutatea pulberii si a alicelor, iar daca incarcatura este facuta cu pulbere fara fum, se va stabili si gradul de apasare a pulberii de catre bura;

cat timp a trecut de la efectuarea impuscaturii prin teava armei respective.