Aspecte generale asupra sistemului electoral si drepturile electorale ale cetatenilor romani

Aspecte generale asupra sistemului electoral si drepturile electorale ale cetatenilor romani

1. Preliminarii. Constituirea structurilor de putere in epoca moderna se realizeaza prin sistemul votului exprimat de popor. In acest sens se adopta o serie de acte normative privitoare la reglementarea exercitiului dreptului la vot, a dreptului de a fi ales, desfasurarea campaniilor electorale, proceduri electorale, control, toate acestea constituind un sistem politic si juridic denumit sistem electoral. Continutul acestui sistem institutionalizat este alcatuit din norme juridice care stabilesc drepturile electorale, conditiile pentru ca o persoana sa poata alege sau sa fie aleasa, obligatiile autoritatilor publice in organizarea alegerilor, desfasurarea alegerilor, stabilirea rezultatelor alegerilor pana la punerea in executare (realizare) a rezultatelor alegerilor constand in constituirea Parlamentului, intrarea in functie a Presedintelui, stabilirea componentei Guvernului prin acordarea votului de incredere, ori la nivel local alegerea autoritatilor publice autonome locale, constituirea acestora. In acest sens exista legi organice care stabilesc desfasurarea alegerilor parlamentare, alegerea Presedintelui Romaniei sau pentru alegerile locale-comunale, orasenesti si judetene.

Din punct de vedere al sistemului electoral trebuie analizate mai intai care sunt drepturile electorale ale cetatenilor romani, limitele de exercitare a acestora[1].

2. Drepturile electorale ale cetatenilor romani

Prin intermediul sistemului electoral se realizeaza in concret exercitiul puterii suverane a poporului. Art. 2 din Constitutia Romaniei stabileste cat se poate de limpede ca suveranitatea nationala apartine poporului roman care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.

Exercitiul puterii in mod direct se realizeaza prin alegeri libere si prin referendum. In rest, in urma exercitiului dreptului de vot se deleaga exercitiu continuu al puterii unor autoritati reprezentative - Parlament, Presedinte, la nivel national carora le revin obligatii ferme de organizare generala sau speciala a puterii, respectiv numirea Guvernului, infiintarea ministerelor, infiintarea altor autoritati publice la nivel central si local etc., iar la nivel local prin alegerea autoritatilor locale - consilii locale, consilii judetene si primari.

Drepturile electorale sunt drepturi fundamentale, ele se realizeaza numai in ceea ce priveste exercitarea puterii, instituirea acesteia etc.

Constitutia reglementeaza doua drepturi fundamentale electorale: dreptul de vot si dreptul de a fi ales. Unele legi fundamentale prevad si dreptul de revocare ca un drept fundamental.

In doctrina se apreciaza ca in categoria drepturilor electorale trebuie cuprinse si alte drepturi care desi nu sunt reglementate prin Constitutie, isi gasesc fundamentare in legile electorale. Sunt incluse in cadrul acestor drepturi electorale pe care le-am putea denumi drepturi electorale derivate, urmatoarele:

dreptul cetatenilor de a verifica inscrierea pe listele electorale permanente;

dreptul de a face intampinare contra omisiunii inscrierii pe listele electorale sau a inscrisurilor gresite sau eronate;

dreptul persoanei care nu se poate deplasa la sectia de votare de a cere deplasarea urnei mobile la locul unde se afla in ziua alegerilor etc.

a. Dreptul de a alege - denumit de art. 36 din Constitutie dreptul de vot. In doctrina se incearca a face o departajare intre a alege si a vota aratandu-se ca "termenul alegere, dreptul de a alege, este specific situatiei cand cetatenii aleg membrii unei autoritati publice", iar atunci cand voteaza se pronunta pentru sau contra unei reguli sau hotarari existand sinonimie intre votare si referendum"[2].

In realitate si in cazul referendumului cetatenii cu drept de vot aleg intre doua variante (optiuni) pe care le au la dispozitie, intre DA si NU, cum ar fi in cazul aprobarii Constitutiei, demiterea Presedintelui Romaniei, a Primarului etc.

b) Dreptul de a fi ales. Legea stabileste cine poate fi ales si in ce conditii prevazute in Legea fundamentala sau alte legi. In acest sens este de precizat ca dreptul de a fi ales are mai multe circumstantieri in sensul ca exista conditii diferite: acest drept se naste la 23 de ani pentru a fi ales in Camera Deputatilor, in consiliul local, consiliul judetean sau ca primar, la 33 de ani pentru a fi ales in Senat si la 35 de ani pentru a fi ales Presedintele Romaniei.

c) Dreptul de revocare. Unele legislatii prevad posibilitatea ca un parlamentar sa fie revocat de catre alegatori, iar altele prevad posibilitatea excluderii unui parlamentar din Parlament de catre ceilalti membri ai autoritatii legiuitoare. In legislatia romana nu este reglementat sistemul de revocare de catre alegatori ci doar institutia incetarii mandatului de parlamentar daca impotriva unui membru al Parlamentului s-a dispus masura pedepsei inchisorii cu titlu irevocabil si executoriu.

3. Drepturile electorale ale cetatenilor romani in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana

Pe de alta parte, Tratatul de la Maastricht din 1992, intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993 a instituit cetatenia europeana. Pe de alta parte, una din institutiile de baza ale Uniunii Europene este Parlamentul European. Fata de aceste doua coordonate trebuie amintita si imprejurarea ca, in prezent, este intr-o faza destul de avansata in ceea ce priveste aprobarea Tratatului stabilind o Constitutie pentru Europa care cuprinde un capitol privitor la Drepturile fundamentale si cetatenia europeana unde se regaseste reglementarea ca cetatenii Uniunii Europene au dreptul de a vota si de a fi alesi in Parlamentul European si in cadrul autoritatilor locale ale statului membru al Uniunii unde isi au resedinta ca resortisantii acelui stat. Notiunea de resortisant are in vedere pe cei care domiciliaza permanent in statul respectiv. De asemenea, cu ocazia discutarii proiectului Tratatului de la Nisa[3], cele trei institutii fundamentale ale Uniunii, Parlamentul European, Consiliul si Comisia au semnat o proclamatie solemna, prin care a au adoptat Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene (2000/C 364/01), ce stabileste in Capitolul V "Cetatenia", art. 39 "Dreptul la vot si de eligibilitate in alegerile pentru Parlamentul European", iar in art. 40 se reglementeaza "Dreptul de vot si de eligibilitate in alegerile municipale".