CONTINUTUL DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT

CONTINUTUL DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT

Continutul dreptului international privat il constituie normele juridice care formeaza aceasta ramura de drept, si anume: norme conflictuale si norme materiale sau substantiale.

Sectiunea 1

Normele conflictuale

1. Definitia normei conflictuale

Norma conflictuala nu carmuieste propriu-zis raportul juridic cu element strain. De aceea, norma conflictuala nu arata direct si nemijlocit drepturile si obligatiile partilor raportului juridic cu element strain. Ea arata numai legea competenta a carmuirii nemijlocit raportul respectiv. Cu ajutorul normei conflictuale se alege dintre legislatiile interne aflate in concurs (conflict), legislatia aplicabila. Din momentul in care s-a desemnat legea interna aplicabila (competenta), rolul normelor conflictuale inceteaza si intra in actiune norma de drept intern (de drept civil, de dreptul familiei, etc.) a tarii care va carmui raportul juridic cu element strain. Norma conflictuala este, prin urmare, o norma de trimitere sau fixare. Norma conflictuala are un caracter prejudicial, prealabil, indirect. Ea solutioneaza conflictul de legi. Un exemplu de norma conflictuala este art. 19 din Legea nr. 105/1992 potrivit caruia forma incheierii casatoriei este supusa legilor tarii unde se celebreaza .

Norma conflictuala poate figura in dreptul intern al fiecarei tari, cum, sunt, de exemplu, normele conflictuale cuprinse in Legea nr. 105/1992, sau poate figura in cuprinsul unei conventii ori tratat international.

2. Structura normei conflictuale.

Norma conflictuala este formata din doua elemente de structura: continutul si legatura. Continutul normei conflictuale este acea parte a normei care cuprinde raporturile de drept la care se refera. Legatura normei conflictuale este acea parte a normei care indica legea competenta a carmui raportul de drept respectiv.

Legatura normei conflictuale se poate prezenta intr-unul din urmatoarele feluri:

a) Indicarea directa, cand se precizeaza legea carei tari este competenta a carmui raportul juridic respectiv.

b) Indicarea generala, cand cu ajutorul unei formule generale se poate determina legea competenta. In acest caz, norma conflictuala nu se indica direct legea unui anume stat, a unui stat determinat direct.

3. Punctul sau elementul de legatura.

Indicarea legii competente de catre norma conflictuala se face pe baza "legaturii" existente intre un raport juridic si un anumit sistem de drept. Elementele prin care se stabileste legatura "dintre un raport juridic si o lege" (sistem de drept) se numesc puncte sau elemente de legatura. Cele mai importante puncte de legatura sunt urmatoarele:

A. Cetatenia este punct de legatura, in mod obisnuit, in problemele privind starea civila si capacitatea persoanelor, precum si in raporturile succesorale referitoare la bunurile mobile.

B. Teritoriul prezinta mai multe aspecte:

1. Domiciliul sau resedinta care este punct de legatura, in raporturile juridice privind starea civila si capacitatea persoanelor, relatiile de familie.

Sediul persoanei juridice, care este punct de legatura pentru cele mai importante raporturi juridice la care persoana juridica ia parte;

Locul unde s-a incheiat actul juridic este punct de legatura pentru determinarea formei actului in sens de instrumentum (locus regit actum) si pentru stabilirea legii competente a carmui acel raport, adica drepturile si obligatiile partilor care rezulta din actul juridic (lex loci actus);

4. Locul executarii contractului constituie punct de legatura pentru determinarea legii contractului potrivit unor sisteme de drept, indeplinind acelasi rol, ca locul incheierii contractului, in alte sisteme de drept;

5. Locul unde s-a produs faptul cauzator de prejudiciu constituie punctul de legatura pentru raporturile juridice care se nasc din acel fapt;

6. Locul situarii bunului este punctul de legatura pentru raporturile juridice cu privire la imobile (modul de dobandire, transmisiune, stingerea drepturilor asupra bunurilor);

7. Locul unde se judeca litigiul determina legea procesuala care se aplica litigiului respectiv, intrucat instantele judecatoresti sau de arbitraj se calauzesc dupa legile procesuale ale tarii careia ii apartin (lex fori).

C. Pavilionul unei nave sau aeronave este punct de legatura in cadrul relatiilor de comert exterior, pentru contractele de transport maritim, precum si pentru raporturile cu privire la aceste nave.

D. Alte puncte de legatura; se pot ivi situatii in care legea competenta se stabileste in raport de alte elemente precum: vointa partilor sau alte imprejurari pentru legea contractului; autoritatea competenta sesizata pentru determinarea legii potrivit careia se instrumenteaza (regula auctor regit actum); ultimul domiciliul al sotilor (in materia regimului matrimonial).

4. Clasificarea normelor conflictuale.

Normele conflictuale se pot clasifica din punctul de vedere al elementelor lor de structura, adica dupa continut si legatura.

A. Clasificarea normelor conflictuale dupa felul legaturii. Deosebim mai multe categorii de norme conflictuale:

1) Norme conflictuale unilaterale sunt acelea care determina numai cazuri cand legea romana (locala) este competenta, fara a arata si cazurile cand legea straina este competenta.

2) Norme conflictuale cu actiune dubla sunt acelea care determina, in acelasi timp, cazurile cand este competenta legea locala si cazurile cand este competenta legea straina. Norma conflictuala cu actiune dubla arata deci si ce se intampla in situatiile cand legea locala nu este competenta intr-o anumita materie.

B. Clasificarea normelor conflictuale dupa continutul lor. Din acest punct de vedere, normele conflictuale se clasifica in norme conflictuale privitoare la persoane, la proprietate, la contracte, la mostenire, la raporturile de dreptul familiei etc. In acest fel, normele conflictuale pot fi grupate pe categoriile de norme corespunzatoare raporturilor cu element strain, care pot forma obiectul dreptului international privat.

Sectiunea a II-a

Normele materiale si normele de aplicare imediata sau necesara.

1.Normele materiale-izvor al dreptului international privat.

Atunci cand normele materiale reglementeaza un raport juridic cu element de extraneitate, acestea devin izvoare ale dreptului international privat, reglementand direct aceste raporturi, spre deosebire de normele conflictuale, care sunt norme de fixare, de trimitere.

Aceste norme materiale se clasifica in: norme de drept material si norme de drept procesual.

Cele mai importante norme materiale sunt cele referitoare la conditia juridica a strainului in Romania si cele referitoare la efectele hotararilor judecatoresti si arbitrale straine in Romania.

2. Norma sau legile de aplicatie imediata sau necesara

A. Notiunea normei de aplicatie imediata Desi autorii admit existenta normei de aplicatie imediata sau necesara, totusi ei nu sunt de acord asupra notiunii acesteia. Pentru definirea ori caracterizarea normelor sau legilor de aplicatie imediata au fost propuse mai multe criterii:

a) Criteriile formaliste. Legile de aplicatie imediata sunt acelea care datorita importantei lor deosebite, caracterul lor de imperativitate, si-au determinat domeniul lor de aplicare in spatiu, in mod unilateral, inlaturandu-se astfel aplicarea normei conflictuale obisnuite.

b) Criteriile tehnice. Intr-o parere se considera ca sunt legi de aplicatie imediata cele teritoriale. Se pune, deci, semnul egalitatii intre legile de aplicatie imediata si cele teritoriale.

Intr-o alta parere, se considera ca legile de aplicatie imediata sunt cele de ordine publica.

c) Criteriile finaliste. Sunt legi de aplicatie imediata, cele care exprima un interes social deosebit si care se aplica, in principiu, pe teritoriul statului respectiv, persoanelor juridice, raporturilor juridice ce se au in vedere, ele inlaturand conflictul de legi.

In concluzie, normele de aplicare imediata sau necesara sunt acele norme materiale ale sistemului de drept intern ale statului forului, care se aplica cu prioritate, datorita caracterului imperativ, atunci cand raportul juridic cu element de extraneitate, caruia i se aplica, are un anumit punct de legatura concret cu tara forului, excluzand conflictul de legi si deci aplicarea legii straine.

B. Domeniul legilor de aplicatie imediata implica o norma conflictuala. Aceste legi presupun un punct de legatura, care prezinta unele deosebiri fata de cele de la normele conflictuale obisnuite. Dupa cum s-a spus, domeniul legilor de aplicatie imediata se face prin norma conflictuala pe care ele o implica. De aceea, folosirea acestor legi reprezinta un aspect particular al metodei conflictuale.

Ce se intampla in cazul in care instanta constata ca in cauza nu este competenta norma de aplicatie imediata? Se considera ca normele de aplicatie imediata constituie o metoda prealabila conflictului de legi obisnuit si ca, deci, se va consulta norma conflictuala obisnuita pentru a se determina legea aplicabila.