Caracterele juridice ale actiunii

Caracterele juridice ale actiunii

In doctrina nu exista unitate de vederi cel putin in privinta catorva din caracterele juridice ale acestei actiuni.

a. In primul rand, se sustine de catre majoritatea autorilor ca actiunea este una reala intrucat mostenitorul apare, in sens larg, ca un adevarat proprietar al succesiunii deschise si, de asemenea, prin scopul ei care este deposedarea mostenitorului aparent de bunurile succesorale. Creantele din masa succesorala sunt vizate ca o valoare patrimoniala si nu ca un raport juridic ce se valorifica impotriva debitorului Dar s-a mai sustinut si ca actiunea ar avea un caracter personal intrucat, in primul rand, in cadrul ei se discuta care dintre partile din proces are calitatea de mostenitor si nu aceea de proprietar al bunurilor detinute de catre parat.

Alti autori au conchis ca natura juridica a actiunii ar fi variabila in functie de natura lasamantului succesoral, care poate cuprinde drepturi reale, dar si drepturi de creanta sau drepturi izvorate din creatia intelectuala si, in fine, s-a mai sustinut si caracterul mixt al actiunii. Acesta ar fi conferit atat de natura complexa a lasamantului succesoral cat si de faptul ca obiectul litigiului este calitatea de succesor universal sau cu titlu universal, pe care ambele parti o revendica.

In adevar, a transa chestiunea intr-un sens sau altul este greu, dar credem ca, dand prevalenta finalitatii acestei actiuni, care pe baza recunoasterii de catre instanta a calitatii de mostenitor a uneia sau alteia dintre parti, urmareste dobandirea bunurilor succesorale de la un aparent mostenitor de catre mostenitorul adevarat, se poate sustine ca actiunea in petitie de ereditate este o actiune reala.

b. Petitia de ereditate este o actiune divizibila astfel ca, pe de o parte, daca sunt mai multi mostenitori, fiecare lucreaza pentru sine neputandu-i reprezenta pe ceilalti, iar pe de alta parte, daca exista mai multi detinatori de bunuri de la care acestea se pretind, actiunea se va porni impotriva fiecaruia in parte, iar hotararea este opozabila numai partilor din proces.

c Actiunea este imprescriptibila. Si in legatura cu prescriptibilitatea actiunii in petitie de ereditate s-au nascut discutii in doctrina pe care nu dorim sa le reluam , sustinand insa ca de vreme ce obiectul ei este format din constatarea calitatii de mostenitor si predarea drept consecinta a bunurilor succesorale, iar ambele actiuni, in constatare si in revendicare, sunt imprescriptibile pe cale extinctiva, se impune sa-i acordam acelasi caracter si petitiei de ereditate . Acceptarea in termenul de 6 luni, prevazut de art. 700 C. civ., a mostenirii este o chestiune prealabila, care odata facuta duce la consecinta imprescriptibilitatii pe cale extinctiva a calitatii de mostenitor si a aceleia de proprietar al bunurilor succesorale. Evident, mostenitorul aparent poate invoca dobandirea dreptului de proprietate asupra bunurilor succesorale imobiliare prin uzucapiune, sau asupra celor mobiliare prin posesia de buna-credinta, potrivit art. 1909 C. civ. In cazul creantelor succesorale mostenitorul aparent si tertii debitori pot invoca prescriptia extinctiva a dreptului de a cere obligarea lor la plata prin hotarare judecatoreasca, daca sunt intrunite conditiile legale in acest sens

A se vedea: M.B. Cantacuzino, op. cit., p. 270; C. Statescu, op. cit., p. 227; D. Chirica, op. cit., p. 268; St. Carpenaru, op. cit., p. 513; D. Macovei, op. cit., p. 160.

A se vedea C. Statescu, loc. cit.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 536.

A se vedea, pentru amanuntele discutiei, M. Eliescu, op. cit., p. 190.

Idem.

S-a afirmat, de altfel, ca indiferent de calificarea juridica a acestei actiuni competenta ei de solutionare apartine, potrivit art. 14 C. proc. civ., instantei de la locul deschiderii mostenirii. (A se vedea: M. Eliescu, loc. cit.; Fr. Deak, loc. cit.) Nu mai putin trebuie observat ca determinarea caracterului acestei actiuni are importanta, asa cum vom vedea, si din perspectiva prescriptibilitatii actiunii.

A se vedea: M. Eliescu, op. cit., p. 191; Camelia Toader, L. Stanciulescu, R. Popescu, Veronica Stoica, op. cit., p. 163; Fr. Deak, op. cit., p. 537.

S-a sustinut ca actiunea este prescriptibila in termenul general de prescriptie de 3 ani.

A se vedea, in acelasi sens, D. Chirica, op. cit., p. 269.

Idem.