Comitetul Economic si Social

Comitetul Economic si Social

a)Ce este Consiliul Economic si Social

Consiliul Economic si Social este o institutie publica de interes national, tripartita, autonoma, constituita prin Legea 109/1997, cu modificarile ulterioare, in scopul realizarii dialogului social la nivel national dintre patronat, sindicate si Guvern si a climatului de stabilitate si pace sociala.

El reprezinta o platforma institutionala, non-politica, prin care reprezentantii mediilor economico - sociale europene pot, si trebuie sa isi exprime punctele de vedere, de maniera formala, asupra politicilor europene;

Constitutia Romaniei (revizuita in 2003) defineste Consiliul Economic si Social ca un organ consultativ al Parlamentului si Guvernului in domeniile de specialitate stabilite prin Legea sa de organizare si functionare.

Consiliul Economic si Social din Romania este membru al Asociatiei Internationale a Consiliilor Economice si Sociale si Institutiilor Similare. Prin decizia Consiliului de Asociere UE - Romania s-a infiintat Comitetul Consultativ Mixt UE - Romania intre Comitetul Economic si Social European si Consiliul Economic si Social din Romania.

Comitetul Economic si Social a fost infiintat prin Tratatele de la Roma din 1957, in masura sa implice grupurile de interese din domeniile economic si social in stabilirea unei piete comune si pentru a asigura un mecanism institutionalizat pentru a furniza Comisiei Europene si Consiliului European informatiile esentiale necesare in legatura cu problemele de competenta acestora.Actul European Unic din 1986, Tratatul de la Maastricht din 1992 si Tratatul de la Amsterdam din 1997, au intarit rolul Comitetului Economic si Social al Uniunii Europene.

b)Membrii Consiliului Economic si Social

Comitetul economic si social numara, in prezent, 222 de membri(numiti consilieri), reprezentand patronatul, salariatii si diferite ramuri de activitate (agricultori, mestesugari, proprietari de intreprinderi mici si mijlocii, liberi profesionisti, reprezentanti ai consumatorilor, ai comunitatii stiintifice si pedagogice, ai economiei sociale, ai familiei, ai miscarilor ecologiste).

Comitetul Eeconomic si Social este modelul, la nivel comunitar, al Comitetelor economico-sociale existente in statele membre, in cadrul carora patronii se pun de acord cu sindicatele.

Membrii C.E.S. sunt alesi, in unanimitate, de catre Consiliul Uniunii Europene. In practica, statele isi mentin influenta in numirea membrilor C.E.S., deoarece Consiliul voteaza o lista de propuneri primita de la statele membre.

Compozitia Comitetului nu este statica; ea evolueaza la fiecare reinnoire din 4 in 4 ani astfel incat sa reflecteze in modul cel mai fidel evolutia societatii civile organizate in fiecare din statele membre.

Ultima innoire a CESE, pentru o perioada de patru ani, a avut loc in luna octombrie 2002 (40% din membrii au fost inlocuiti cu acesta ocazie).

Pana in luna septembrie 2006, presedintia Comitetului va fi asigurata de Doamna SIGMUND.

Secretariatul Comitetului este condus de domnul Patrick VENTURINI, Secretar general

Comitetul Economic si Social are, in afara de cei 222 de membri, doua categorii de personal: personal ce lucreaza exclusiv pentru comitet, in numar de 135 de persoane si personal ce are dubla subordonare, catre Comitetul Economic si Social si catre Comitetul Regiunilor (516 persoane, majoritatea membri ai Secretariatului Comitetului Economic si Social).

Consilierii continua in general sa exercite activitatea lor profesionala in tara de origine si se deplaseaza la Bruxelles decat pentru a-si exercita mandatul lor. Ei nu sunt remunerati pentru activitatea lor, dar primesc indemnizatii de deplasare si de reuniune, a carei valoare este fixata de catre Consiliu.

Mandatul membrilor C.E.S. poate inceta in urmatoarele cazuri (potrivit Regulamentului intern al C.E.S.):

    implinirea termenului de 4 ani, perioada pentru care sunt desemnati;

    demitere;

    forta majora;

    pierderea cetateniei/nationalitatii in baza careia au fost numiti;

    absenta repetata de la sesiunile plenare;

    condamnarea pentru o cauza penala;

    deces.

c)Rolul Consiliului Economic si Social

Consiliul Economic si Social are rol consultativ in stabilirea strategiilor si politicilor economice si sociale, in aplanarea starilor conflictuale la nivel de ramura sau la nivel national aparute intre partenerii sociali, precum si in realizarea, promovarea si dezvoltarea dialogului social si a solidaritatii sociale. Este consultat, obligatoriu sau facultativ, dupa caz, de catre Parlamentul European, Consiliu sau Comisia Europeana.

Pentru indeplinirea rolului consultativ in solutionarea problemelor, Consiliul Economic si Social are urmatoarele atributii:

analizeaza si avizeaza proiectele de hotarari si de ordonante ale Guvernului si proiectele de lege ce urmeaza a fi prezentate spre adoptare Parlamentului;

analizeaza si avizeaza proiectele de programe si strategii nematerializate in proiecte de acte normative, inainte de adoptarea lor;

semnaleaza Guvernului sau Parlamentului aparitia unor fenomene economice si sociale care impun elaborarea unor noi acte normative;

analizeaza cauzele starilor conflictuale aparute la nivel national sau de ramura si face propuneri de rezolvare a acestora in interes national;

elaboreaza, la solicitarea Guvernului, a Parlamentului sau din proprie initiativa, analize si studii privind realitatile economice si sociale;

elaboreaza si sustine implementarea de strategii, programe, metodologii si standarde in domeniul dialogului social;

urmareste indeplinirea obligatiilor ce decurg din Conventia nr. 144/1976 a Organizatiei Internationale a Muncii privitoare la consultarile tripartite destinate sa promoveze aplicarea normelor internationale ale muncii

Rolul de informare si integrare. In ultimii ani Comitetul Economic si Social si-a intarit rolul in cadrul U.E. si si-a largit aria atributiilor si competentelor, asa cum rezulta din tratatele Uniunii. El actioneaza ca un forum consacrat pietei unice si organizeaza, beneficiind si de sprijinul altor institutii ale Uniunii Europene, o serie de evenimente ce au rolul de a aduce institutiile europene mai aproape de populatie.

Consiliul Economic si Social analizeaza situatia economica si sociala a tarii si face propuneri Guvernului si Parlamentului privind:

restructurarea si dezvoltarea economiei nationale;

privatizarea, functionarea si cresterea competitivitatii agentilor economici;

relatiile de munca si politica salariala;

protectia sociala si ocrotirea sanatatii;

invatamantul, cercetarea si cultura;

politicile monetare, financiare, fiscale si de venituri.

2 misiuni complementare sunt asigurate de CESE:

- sa permita o mai buna aderare si o mai mare participare a societatii civile organizate la proiectul european, atat la nivel national cat si la cel european;

- sa intareasca rolul societatii civile organizate in tarile sau zonele geografice extra-comunitare unde Comitetul dezvolta un dialog structurat cu organizatiile societatii civile si sa promoveze crearea de structuri consultative inspirate dupa modelul sau: tari candidate la aderarea la Uniunea europeana, tari partenere (sau asociate) mediteraneene, tari din Africa, din Caraibe si din Pacific, India,China, America Latina (Mercosur) si Brazilia in mod deosebit. Astfel, datorita CESE, constructia europeana nu este numai opera institutiilor europene si a oamenilor politici. Ea este de asemenea rezultatul aportului adus de cetatenii organizati angajati in viata economica, sociala si civica din tarile lor.

Ca urmarea a expirarii Tratatului CECA in luna iulie 2002 si la propunerea Comisiei europene, Comitetul a fost insarcinat sa preia competentele Comitetului consultativ al CECA. El a constituit la expirarea tratatului o Comisie consultativa de schimbari industriale (CCMI) compusa din membrii CESE si din delegati reprezentand sectoarele mineritului si al otelului, dar de asemenea alte sectoare ce au legatura in evolutia lor cu modernizarea economiei. Propunerile Comitetului sunt elaborate de raportori asistati in general de un grup de studiu ai caror membrii au fost alesi din cadrul celor trei Grupuri tinand cont de competenta lor fata de subiectul abordat si de necesitatea de a asigura un anumit echilibru geografic. Marimea acostor grupuri de studiu variaza intre 3 la 18 membrii urmarind importanta subiectului tratat. Raportorii pot sa fie asistati de catre experti din afara.

In anumite probleme importante specifice, Comitetul poate organiza audieri publice inainte de a primi punctele de vedere al unui larg evantai de parti interesate.

Dupa o discutie aprofundata in cadrul grupului de studiu, apoi in sectiune, propunerile sant adoptate cu majoritate simpla in Sesiunile plenare (noua pe an). Dupa adoptarea lor ele sunt transmise Comisiei, Consiliului si Parlamentului european si publicate in Jurnalul oficial al Uniunii Europene.

Consilierii aduna o expertiza competenta. Acestia sunt femei si barbati 'de teren' (de specialitate) angrenati in viata economica si sociala din tara lor. Aceasta capacitate de expertiza a Consilierilor este intarita prin metode de munca specifice (grupuri de studiu, ajutorul expertilor, audieri).

Consilierii cotribuie in exercitarea functiei incredintate de experienta si competenta care a justificat numirea lor. CESE permite reprezentantilor organizatiilor economice, sociale, socio-profesionale si civice sa fie parte integranta in procesul de elaborare al politicilor si de luare a deciziilor la nivelul Uniunii Europene. In sistemul institutional al Uniunii Europene, CESE practica o forma particulara de dialog, de concertare si de consultare. El contribuie sa se faca astfel incat functiile legislative si executive ale Uniunii Europene sa beneficieze de experienta, asteptarile si propunerile organizatiilor reprezentative ale societatii civile.

In plus, inainte de a demara cu ei un dialog structurat, CESE a infiintat recent un "Grup de legatura" cu anumite retele europene ale societatii civile.

Prin rolul care ii este atribuit lui CESE prin Tratate, cat si prin compozitia si competenta membrilor sai, CESE constituie deci o incinta institutionala de reprezentare, de informare si de exprimare a societatii civile organizate. El este, prin consecinta, un garant al modelului pluralist care intareste legitimitatea procesului decizional si raspunde exigentelor unei guvernari europene moderne. In acest fel, el se afirma ca o punte unica in genul sau intre Europa si cetatenii sai.

Recomandarile din proprie initiativa ale Comitetului prezinta un interes aparte deoarece ele au adesea ca scop sa sensibilizeze instantele decizionale si al Comisiei in primul rand, pe teme care au, pana acum, putin sau deloc retinut atentia lor. Opiniile exploratorii, in ce le priveste, permit diferitelor componente ale societatii civile organizate reprezentate in cadrul sau si intr-o faza incipienta, sa exprime asteptarile, preocuparile si cererile celor direct implicati in cadrul cautarii convergentelor intre opiniile uneori diametral opuse. Ei contribuie astfel la cresterea calitatii, credibilitatii si mai ales acceptabilitatii de catre cetateni a politicilor comunitare si a deciziilor pe care le pun in pratica afirmand in acest fel rolul lui CESE atat ca si cadru institutional de sinteza stimuland dialogul cat si concertatarii cu societatea civila organizata.

CESE dezvolta o stransa cooperare cu Consiliile economice si sociale si institutiile similare din si din afara Uniunii. In cadrul Uniunii Europene, care numara 21 de Consilii din 19 tari, aceasta cooperare se bazeaza pe reuniuni regulate pe subiecte punctuale, schimbul de informatii si dezvoltarea unui site Internet comun. El participa de asemenea activ la lucrarile Asociatiei internationale de consilii economice si sociale si de institutii similare (AICESIS) la care au aderat 50 de tari.

d)Structura Comitetului Economic si Social

Consiliul Economic si Social are o structura tripartita si este compus dintr-un numar de 27 de membri numiti de partenerii sociali, dupa cum urmeaza:

-noua membri numiti, de comun acord, de confederatiile patronale reprezentative la nivel national;

-noua membri numiti, de comun acord, de confederatiile sindicale reprezentative la nivel national;

-noua membri numiti de Guvern.

Functionarea Consiliului Economic si Social este asigurata de:

-plen;

-biroul executiv;

-presedinte si vicepresedinti;

-secretarul general.

Presedintele CES este validat de Parlament, pe o perioada de 4 ani, la propunerea plenului Consiliului Economic si Social.

Presedintele reprezinta consiliul in relatiile cu tertii, potrivit hotararilor luate in plen sau in biroul executiv.

In structura Consiliului Economic si Social functioneaza un secretariat tehnic, care este aparatul de lucru de specialitate si tehnico-administrativ. Secretariatul tehnic al Consiliului Economic si Social este condus de secretarul general. 

CESE este compus din 6 sectiuni specializate care acopera un foarte larg evantai de competente comunitare:

o      Uniunea economica si monetara, coeziunea economica si sociala (ECO);

o      Piata unica, productie si consum (INT)

o      Transport, energie, infrastructuri si societatea informatica (TEN)

o      Angajator, afaceri sociale si cetatenie (SOC)

o      Agricultura , dezvoltare rurala si mediu (NAT)

o      Relatii externe (REX)

Opiniile ce urmeaza a fi formulate oficial de catre Comitet sunt elaborate in forma de proiect in cadrul unor grupuri de lucru. Acestea au de regula, cate 12 membri, incluzand un raportor care poate fi asistat de catre experti (in mod normal in numar de patru).

Comitetul Economic si Social are dreptul de a stabili, pe o durata limitata, subcomitete pentru solutionarea unor probleme specifice.

Aceste subcomitete actioneaza in aceleasi domenii cu cele sase sectiuni. Ca norma, Comitetul Economic si Social se reuneste in sedinte plenare de zece ori pe an. In cadrul acestor sesiuni plenare, diversele opinii sunt adoptate pe baza propunerilor formulate de cele sase sectiuni, cu majoritate simpla a voturilor. Opiniile sunt inaintate Institutiilor Europene si publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Comitetul mentine contacte permanente cu consiliile economice si sociale constituite la nivel regional si national din cadrul Uniunii Europene. Aceste legaturi implica, in special, schimburi de informatii si discutii ce au loc in fiecare an, pe tema unor probleme specifice.

Comitetul mentine contacte cu grupuri de interese din domeniul economic si social dintr-un numar important de tari nemembre si grupuri de tari, incluzand tarile mediteraneene, cele din Europa Centrala si de Est, grupul tarilor EFTA, tarile din America Latina. Pentru aceasta, Comitetul Economic si Social stabileste si trimite delegatii formate din 15-30 de membri, conduse de catre presedinte sau unul din vicepresedinti. Este de asteptat ca unele reuniuni ce implica participarea tarilor din Europa Centrala si de Est, sa capete un caracter institutionalizat, in baza unor intelegeri europene.

In structura Consiliului Economic si Social sunt organizate comisii de specialitate permanente sau temporare.

Comisiile de specialitate permanente sunt urmatoarele:

Comisia pentru restructurarea si dezvoltarea economiei nationale;

Comisia pentru privatizarea, functionarea si cresterea competitivitatii agentilor economici;

Comisia pentru relatiile de munca si politica salariala;

Comisia pentru protectia sociala si ocrotirea sanatatii;

Comisia pentru invatamant, cercetare si cultura;

Comisia pentru politici monetare, financiare, fiscale si de venituri.

Un exemplu deosebit, care confirma nivelul de impact, poate sa fie remarcat in activitatile Observatorului pietei unice (OMU), pus in practica de CESE in 1994 cu scopul de a evalua regulat si concret stadiul avansarii Pietei unice in realitate si abilitatea de a propune imbunatatiri. Activitatile Observatorului acopera patru domenii principale:

- Gestiunea retelei informatice interactive care stocheaza datele comunicate de membrii Comitetului, organizatiile lor si utilizatorii din Piata unica.

- Prezentarea rapoartelor de investigatie consacrate temelor alese in stransa legatura cu partile interesate.

- Elaborarea de recomandari asupra rapoartelor anuale sau semestriale ale Comisiei despre Piata unica si reformele economice

- Identificarea obstacolelor in realizarea Pietei unice, inventarul si apoi difuzarea celor mai bune practici, astfel incat aceste informatii sa incurajeze parteneriatele.

Bibliografie

-Fuerea, Augustin, "Drept comunitar european. Partea generala", Editura AllBeck, Bucuresti, 2003;

-Fuerea, Augustin, "Manualul Uniunii Europene", Editura Actami, Bucuresti, 2000;

-Fuerea, Augustin, "Institutiile Uniunii Europene", Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2002;

-Gilles Ferrol, Dictionarul Uniunii Europene", Ed. Polirom, 2001;

-Jinga, Ion; Popescu, Andrei, "Integrarea Europeana - Dictionar de termeni comunitari", Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000

- Marcu Viorel, Drept comunitar general", Ed. Lumina Lex, 2002;

-Manolache Octavian, "Drept comunitar", Ed. All Beck, Bucuresti, 2001;

-Munteanu Roxana, "Drept european. Evolutie. Institutii. Ordine  juridica", Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1996;

-Popescu, Andrei; Jinga, Ion, "Organizatii europene si euroatlantice", Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001;