Conditiile reprezentarii succesorale

Conditiile reprezentarii succesorale

Reprezentarea opereaza numai daca sunt prezente trei conditii, din care doua privesc persoana celui reprezentat, iar a treia persoana celui care reprezinta. Aceste conditii sunt urmatoarele:

a. Cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii mostenirii. Articolul 668 C. civ. prevede ca nu se reprezinta decat persoanele moarte. S-a precizat ca reprezentatul nu este necesar sa fie predecedat fata de de cuius caci reprezentarea va opera chiar in ipoteza in care cel reprezentat a decedat concomitent cu de cuius , ca de pilda in cazul comorientilor sau al persoanelor decedate in acelasi timp fara sa fie comorienti, astfel ca mai corect este sa se spuna ca cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii succesiunii, decat sa se foloseasca notiunea de predecedat la data deschiderii mostenirii.

In legatura insa cu situatia comorientilor s-a exprimat si parerea ca in acest caz reprezentarea nu ar opera pentru ca cel ce ar urma sa fie reprezentat, fiind prezumat mort in acelasi moment cu de cuius el nu are capacitate succesorala caci nu exista in acel moment si, asa fiind, locul sau nu este util . Impartasim prima opinie numai pentru argumentul de echitate caci, in adevar, daca de pilda de cuius impreuna cu unul din cei doi fii ai sai decedeaza in aceeasi catastrofa, fiind considerati comorienti, daca fiii celui decedat impreuna cu tatal lor nu ar putea veni la mostenirea bunicului lor prin reprezentare, aceasta mostenire ar fi culeasa in totalitate de celalalt fiu al lui de cuius, ramas in viata, ceea ce este inechitabil

Persoanele in viata, asadar, nu vor putea fi reprezentate chiar daca au renuntat la mostenire sau au fost declarate nedemne. Cei in viata fie ca vor mosteni pe defunct in nume propriu fie vor fi inlaturate de la mostenire de rude in grad mai apropiat cu acesta.

Tot asa cei declarati disparuti nu pot fi reprezentati fiind considerati in viata pana in momentul in care intervine hotararea judecatoreasca de declarare a mortii. Daca prin aceasta hotarare ramasa definitiva si irevocabila se stabileste o data a mortii anterioara sau concomitenta cu data deschiderii succesiunii reprezentarea va fi posibila.

Din interdictia reprezentarii persoanelor in viata la data deschiderii mostenirii rezulta consecinta ca reprezentarea nu poate opera prin salturi si nici omisso medio. Reprezentantul trebuia sa urce din grad in grad, locuri care trebuie sa fie vacante prin deces, pana la gradul cel mai apropiat de defunct.

b. Locul persoanei reprezentate sa fie util. Aceasta inseamna ca nu este suficient ca cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii succesiunii ci este necesar ca acesta, daca ar fi fost in viata, sa-l fi putut mosteni pe defunct. Cel declarat nedemn nu poate fi reprezentat pentru ca daca ar fi fost in viata el nu-l putea mosteni pe defunct. Solutia, asa cum am aratat este criticabila de vreme ce nedemnitatea este socotita o sanctiune civila care ar trebui sa aiba efecte numai fata de cel nedemn nu si fata de urmasii sai.

Locul nu este considerat util nici in cazul in care reprezentatul este un frate sau sora a defunctului, decedati la data deschiderii succesiunii care insa au fost exheredati de catre defunct. Nu aceeasi este situatia in cazul in care cel exheredat este un mostenitor rezervatar, bunaoara un copil al defunctului. Reprezentarea va avea loc in aceasta ipoteza caci locul este util in ce priveste rezerva succesorala de care de cuius nu-l poate priva pe descendentul sau reprezentat.

c. Reprezentantul sa aiba vocatie succesorala proprie la mostenirea defunctului. Reprezentantul, fiind chemat sa-l mosteneasca pe defunct trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute de lege pentru a-l putea mosteni pe acesta. Trebuie sa aiba capacitate succesorala, sa nu fie nedemn fata de defunct si sa aiba vocatie proprie la mostenirea acestuia. Faptul ca reprezentantul a fost nedemn fata de cel pe care-l reprezinta nu este o piedica in calea reprezentarii si nici renuntarea la mostenirea reprezentatului [art. 668 alin. (2) C. civ.]. In linie colaterala descendentii din frati si surori pot veni la mostenire prin reprezentare numai pana la gradul IV inclusiv "nefiind de conceput ca o persoana situata in afara sferei rudelor chemate de lege la mostenire (cum este de exemplu fiul stranepotului de frate al defunctului, ruda de gradul al cincilea cu acesta) sa poata veni la succesiunea lui de cuius prin reprezentarea rudelor de grad succesibil predecedate"

In privinta rudeniei izvorata din adoptie incepand cu data de 12 iunie 1997 cand a intrat in vigoare Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 (modificata prin Legea nr. 87/1998) exista un singur fel de adoptie si anume adoptia cu efectele filiatiei firesti sau cu efecte depline. Adoptiile incuviintate in trecut pot sa fie si adoptii cu efecte restranse asa cum au fost ele reglementate de Codul familiei, intrucat legea noua nu retroactiveaza.

In cazul adoptiei (infierii) cu efecte depline, cel adoptat si descendentii sai pot veni la mostenire prin reprezentare la fel ca si copiii rezultati din filiatia fireasca intrucat ei, ca urmare a adoptiei, devin rude cu adoptatorul precum si cu rudele acestuia iar rudenia de sange dintre copil si parintii sai inceteaza. Daca adoptia (infierea) a fost cu efecte restranse descendentii celui adoptat vor putea veni la mostenire prin reprezentare numai daca adoptia a fost facuta de catre de cuius, dar daca ea a fost facuta de catre descendentii sai sau de colateralii privilegiati ori nepotii acestora reprezentarea nu mai poate avea loc intrucat cel ce ar urma sa fie reprezentant nu are vocatie proprie la mostenirea defunctului nefiind ruda cu acesta. Adoptatul cu efecte restranse si descendentii sai vor putea veni insa la mostenire prin reprezentare in familia lor fireasca pentru ca in acest caz legaturile de rudenie cu familia de sange nu s-au intrerupt.

A se vedea: C. Statescu, op. cit., p. 127; M. Eliescu, op. cit., p. 92; Fr. Deak, op. cit., p. 88; E. Safta-Romano, op. cit., p. 80-81.

A se vedea D. Chirica, op. cit., p. 44-45.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 88.

A se vedea D. Chirica, op. cit., p. 45.