DELAPIDAREA - Obiectul Juridic principal

DELAPIDAREA -arf.

1, Continutul juridic

Potrivit alin. 1, infractiunea consta in insusirea, folosirea sau trafica­rea, de catre un functionar, in interesul sau ori pentru altul, de bani, vaiori sau alte bunuri pe care Ie gestioneaza sau Ie administreaza.

2. Conditii preexistente

Obiectul Juridic principal consta in relatiile sociale cu caracter patrimo­nial, iar obiectul juridic secundar, consta in relatii sociale referitoare la buna desfasurare a activitatii de serviciu.

Obiectul material consta in bani, valori sau alte bunuri, pe care faptuito­rul le gestioneaza sau le administreaza. Obiectul material trebuie sa se afle efectiv in gestiune sau administrarea faptuitorului. Pot constitui obiectul material al infractiunii de delapidare si plusurile create in gestiune, deoa­rece, indiferent de modalitatea de creare si indiferent daca au fost sau nu inregistrate, ele revin unitatii, care raspunde din punct de vedere civil fata de cei care au fost prejudiciati. Crearea de plusuri in gestiune prin mijloace frauduloase constituie o infractiune autonoma, iar daca mijlocul fraudulos constituie prin el insusi o infractiune, se apiica regulile concursului de infractiuni. Astfel, de exemplu, in cazul sustragerii unor plusuri din gestiunea creata prin inselaciune la masuratoare, faptuitorul raspunde pentru infractiu­nea de delapidare, in concurs cu infractiunea prevazuta in art. 35 din Legea nr. 22/1969, precum si cu infractiunea prevazuta in art. 296 Cp.

Subiectul activ este calificat prin calitatea de functionar care gestio­neaza sau administreaza bunuri. Potrivit prevederilor art. 147 alin. 1 Cp., prin functionar public se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titiu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 Cp. Potrivit art. 147 alin. 2 Cp., prin functionar se intelege persoana mentionata in alin. 1, precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat.

Gestionar este persoana care are, ca principale atributii de serviciu primirea, pastrarea si eliberarea de bunuri. Gestionarul are posesia bunu­rilor, contactul material nemijlocit cu acestea, insa nu poate sa faca acte de dispozitie juridica. Cel ce efectueaza operatiile de manipulare sau are bunurile in paza, fara a avea ca principale atributii de serviciu primirea, pastrarea si eliberarea lor, nu are calitatea de gestionar si in consecinta, daca sustrage din acele bunuri, nu savarseste infractiunea de delapidare, ci infractiune de furt. Cel ce efectueaza operatiile de manipulare sau are bunurile in paza, fara a avea ca principale atributii de serviciu primirea, pastrarea si eliberarea lor, nu are calitatea de gestionar si in consecinta, daca sustrage din acele bunuri, nu savarseste infractiunea de delapidare, ci infractiune de furt. De exemplu, in practica judiciara s-a considerat ca sunt gestionari, inspectorii de impozite si taxe din cadrul administratiei financiare, taxatorii de pe autovehiculele destinate transportului in comun, responsabilul unei sectii dintr-o cooperativa ce presteaza servicii catre populatie, remizierii in raport cu marfurile incredintate spre vanzare etc.

Gestionar de fapt este persoana care ind.eplineste in fapt activitatile specifice gestionarului de drept, si poate fi subiect activ al infractiunii de delapidare. Potrivit unui punct de vedere, gestionar de fapt poate fi orice persoana, indiferent daca este sau nu incadrata in munca ia unitatea careia ii apartin bunurile, fiind suficient sa indeplineasca in fapt activitatile de primire, pastrare si eliberarea de bunuri (de exemplu, sotia care isi inlo­cuieste sotul, incadrat in munca in acea unitate). Solutia este promovata si de catre instanta suprema, care considera ca persoana care exercita o in­sarcinare in serviciul unei persoane juridice are calitatea de functionar, indi­ferent daca este sau nu incadrata cu carte de munca.

Potrivit altei opinii, deoarece calitatea de functionar presupune existenta unor relatii de serviciu, gestionar de fapt nu poate fi decat o persoana incadrata in munca la respectiva unitate, care, fara a avea ca principale atributii de serviciu, primi­rea, pastrarea si eliberarea de bunuri, indeplineste in fapt aceste activitati, in sfarsit, exista si opinia potrivit careia pentru existenta calitatii de gestionar de fapt este necesar ca unitatea sa aiba cel putin cunostinta de aceasta, deoarece numai astfel putem vorbi de o "insarcinare' in serviciul unitatii. In acest sens, in practica judiciara s-a considerat ca fapta conducatorului auto de a sustrage o parte din bunurile pe care le transporta, bunuri incre­dintate altei persoane, care insoteste transportul, intruneste elementele infractiunii de furt. Daca, dimpotriva, bunurile au fost incredintate conduca­torului auto pentru transport, acesta luandu-ie in primire si avand obligatia de a le preda destinatarului in cantitatea si calitatea prevazuta in actul de transport, fapta constituie infractiunea de delapidare. In practica judiciara se considera ca fapta intruneste elementele infractiunii de. furt, chiar: si atunci cand conducatorul auto sustrage din bunurile pe care le transporta, fara insotitor, dar fata de care are un simplu contact material, cum ar ii de exemplu, atunci cand are obligatia de a le transporta in incinta unitatii.

Administrator este functionarul care, desi nu are contact direct cu bunu­rile care formeaza obiectul material, are dreptul de dispozitie, cu privire ia situatia juridica a acestora. In acest sens,in practica judiciara, s-a considerat ca savarseste infractiunea, de delapidare, in calitate de administrator, contabilul sef care, prin intermediul unor acte de serviciu necorespunza­toare, scoate bunuri dintr-o gestiune pentru a le transfera in alta, dar care in realitate si le insuseste.

Participatia penala este posibila sub toate formele. in cazul coautoratuiui este necesara calitatea speciala ceruta de iege autorului. in practica judiciara s-a considerat ca este complice - de exemplu - contabilul care accepta, sa introduca in statul de plata numele unor persoane fictive pentru a-l ajuta pe casierul platitor al unitatii sa sustraga sumele ce s-ar cuveni acestor persoane, sau revizorul contabil care, gasind, cu ocazia inventarierii, un plus in gestiune nu-i inregistreaza, acceptand sa fie insusit de catre gestionar.

3. Continutul constitutiv

Latura obiectiva. Elementul materia! al laturii obiective se poate realiza prin una dintre urmatoarele trei actiuni alternative:

insusirea;

folosirea, sau

traficarea de bani, valori sau alte bunuri pe care faptuitorul le gestio­
neaza sau administreaza.

Insusirea bunului consta in luarea in stapanire a acestuia.

Delapidarea exista si atunci cand gestionarul isi insuseste unele valori din plusul creat fraudulos in gestiune.

Folosirea presupune intrebuintarea temporara a bunului, dupa care acesta este readus in patrimoniul unitatii. Faptuitorul nu-si insuseste bunul ci numai folosinta acestuia, echivalentul pe care il reprezinta aceasta folo­sire.

Potrivit opiniei majoritare, delapidarea exista numai daca prin folosirea bunului se produce o paguba unitatii. In opinia contrara se considera ca fapta constituie delapidare chiar daca nu s-a produs o paguba, deoarece s-au tras foloase din folosirea bunului, creandu-se chiar pericolul ca bunul sa fie avariat, insu­sit sau chiar ca autorul sa converteasca folosirea in insusire. Deoarece delapidarea nu este o infractiune de pericol, ci o infractiune indreptata im­potriva patrimoniului, ca si celelalte infractiuni patrimoniale, nu este de conceput fara producerea unei pagube.

Traficarea presupune supunerea temporara a bunului unor operatiuni spe­culative, operatiuni in urma carora faptuitorul isi insuseste profitul realizat.

Delapidarea poate intra in concurs cu alte infractiuni, cum ar fi, de exemplu cu falsul material in inscrisuri oficiale, art. 288 Cp., chiar daca acesta a fost savarsit pentru a o inlesni sau a o ascunde savarsirea altei infractiuni.

Urmarea imediata consta in pricinuirea unei pagube si totodata in incalcarea normelor privind indeplinirea cu corectitudine a indatoririlor de serviciu.

Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Simpla constatare a unor lipsuri in gestiune nu prezuma savarsirea delapidarii.

Latura subiectiva presupune intentia, care, de regula, este directa, deoa­rece faptuitorul urmareste obtinerea unui profit, pentru sine sau pentru, altul. Fapta constituie delapidare chiar daca profitul urmarit nu a fost realizat.

4. Forme. Sanctiuni

Tentativa se pedepseste, potrivit art. 222 Cp. Determinarea limitei infe­rioare a tentativei de delapidare se face in fiecare caz, in raport eu mo­dalitatea concreta de realizare a activitatii faptuitorului. Crearea de plusuri in gestiune nu constituie tentativa infractiunii de delapidare, ci, asa cum s-a aratat, o infractiune distincta.

Consumarea infractiunii are ioc in momentul in care actiunea de insu­sire, folosire sau traficare este dusa pana la capat, moment in care se produce si urmarea socialmente periculoasa. Infractiunea poate sa aiba forma continuata, nefiind necesar ca actele materiale repetate, savarsite in realizarea aceleeasi rezolutii, sa fie de aceeasi natura - insusire, folosire sau traficare, ele pot fi si de natura diferita, cerinta legii fiind indeplinita din moment ce fiecare act in parte Gonstituie o modalitate de comitere a uneia si aceleiasi infractiuni, aceea de delapidare. In forma continuata, delapida­rea se epuizeaza in momentul savarsirii ultimei actiuni de insusire, folosire sau traficare.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 15 ani.

5. Continutul agravat

Potrivit alin. 2, infractiunea de delapidare este mai grava in cazul in care fapta a avut consecinte deosebit de grave.

Potrivit art. 146 Cp., prin consecinte deosebit de grave se intelege o paguba materiala mai mare de 2.000.000.000 iei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii, cauzata unei autoritati publice sau oricareia dintre unitatile la care se refera art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.