Conflictul mobil de legi si conflictul in timp al normelor conflictuale

Conflictul mobil de legi si conflictul in timp al normelor conflictuale

Sectiunea I

Conflictul mobil de legi

1. Notiune

Suntem in prezenta conflictului mobil de legi atunci cand un raport juridic este supus succesiv datorita schimbarii punctelor de legatura, la doua sisteme de drept diferite.

Conflictul mobil de legi prezinta particularitati sub doua aspecte: pe de o parte, el afecteaza legea interna aplicabila, nu norma conflictuala avuta in vedere, iar pe de alta parte, sursa acestui conflict este vointa partilor de a schimba punctul de legatura si nu vointa legiuitorului.

2. Domeniul de aplicare

Raporturile juridice carora li se aplica norme conflictuale cu puncte de legatura mobile sunt singurele care pot genera conflicte mobile de legi.

Domeniile in care poate aparea conflictul mobil de legi sunt urmatoarele:

- statutul personal, prin schimbarea cetateniei sau domiciliului;

- statutul organic al persoanei juridice, prin schimbarea sediului social, atunci cand legea nationala se determina dupa sediu;

- statutul real mobiliar, prin deplasarea in spatiu a bunului mobil. In materia bunurilor imobile nu este posibil conflictul mobil de legi;

- in privinta drepturilor creditorului asupra patrimoniului debitorului, cand acesta din urma isi schimba cetatenia sau domiciliul pana la achitarea creantei;

- forma testamentului, supusa legii nationale a testatorului, daca cetatenia se schimba inaintea decesului acestuia.

3. Solutionarea conflictului mobil de legi

Conflictul mobil de legi se solutioneaza potrivit normelor sistemului de drept roman (fie norme conflictuale, fie alte norme juridice).

A. solutia conflictului mobil difera de la caz la caz, aplicandu-se fie legea veche, fie legea noua, fie se indica pana cand se produc efectele legii vechi si de cand se aplica legea noua.

a) se da prioritate legii vechi

De pilda, in materia relatiilor personale si patrimoniale ale sotilor legea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor continua sa reglementeze efectele casatoriei in cazul in care unul dintre ei isi schimba cetatenia sau, dupa caz, domiciliul (art. 20 alin. 2 din Legea nr. 105/1992). Aceeasi solutie se impune si in materia regimului si efectelor conventiei matrimoniale (art. 21 alin.2), filiatiei copilului din casatorie, in ce priveste efectele casatoriei parintilor sai, precum si tuturor materiilor pentru care Legea nr. 105/1992 trimite la art. 20. De asemenea, filiatia copilului din casatorie se stabileste potrivit legii nationale a copilului de la data nasterii sale (art. 28, alin.1).

b) se aplica legea noua

De exemplu, mostenirea bunurilor mobile este supusa legii nationale pe care o avea defunctul la data mortii (art. 66 litera a, din Legea nr. 105/1992).

c) se aplica fie legea veche, fie legea noua.

Este cazul intocmirii, modificarii sau revocarii testamentului care sunt valabile daca actul respecta conditiile de forma aplicabile fie la data intocmirii, modificarii sau revocarii, fie la data decesului testatorului, conform oricareia dintre legile urmatoare:

- legea nationala a testatorului;

- legea domiciliului acestuia;

- legea locului intocmirii, modificarii sau revocarii actului.

B. Se aplica principiul legii mai favorabile (in unele cazuri)

Una dintre situatii o gasim in art. 15 din Legea nr. 105/1992: apartenenta unei persoane la o noua lege nationala nu aduce atingere majoratului dobandit potrivit legii care ii era anterior aplicabila.

In cazurile pentru care nu exista o reglementare legala a solutionarii conflictului mobil de legi s-a propus "aplicarea prin analogie a dispozitiilor privind solutionarea conflictului de legi in timp din dreptul intern roman, tinand insa seama de particularitatile contextului juridic international in care apare acest conflict.

Sectiunea a II-a

Conflictul in timp al normelor conflictuale

Acest tip de conflict este generat de aparitia intr-o tara data a unor norme conflictuale noi, care determina diferit aplicarea legilor in spatiu in raport cu normele anterioare.

a) Conflictul in timp al normelor conflictuale ale forului

Dreptul roman

In tara noastra un asemenea conflict a aparut la momentul intrarii in vigoare a Legii nr. 105/1992, prin abrogarea dispozitiilor art. 2 din Codul Civil.

Potrivit celor mentionate in literatura de specialitate, solutionarea acestui conflict se face prin analogie cu solutionarea conflictului de legi in timp din dreptul intern cu respectarea principiului constitutional al neretroactivitatii legii si numai in masura in care legea noua nu prevede expres alta modalitate de solutionare.

b) Conflictul in timp al normelor conflictuale sau materiale straine care constituie lex causae.

Dreptul strain nu este nici el imuabil, putand suferi modificari fie ale legii materiale, fie ale dreptului conflictual.

Conflictul apare atunci cand norma conflictuala a forului trimite la un sistem de drept strain in care a survenit modificari ale dreptului material sau ale dreptului conflictual intre momentul nasterii raportului juridic si cel al litigiului.

Dreptul roman

Doctrina majoritara pledeaza pentru rezolvarea conflictului normelor conflictuale sau materiale straine prin aplicarea normelor dreptului tranzitoriu strain la care trimite dreptul forului.

Argumentul de text este art. 5 din Legea nr. 105/1992 care prevede ca, in cazul in care legea straina apartine unui stat in care coexista mai multe sisteme de drept, dreptul acelui stat determina dispozitiile aplicabile. Trebuie avut in vedere, totodata si Constitutia Romaniei care consacra principiul neretroactivitatii legii romane. In plus, legea straina este considerata de dreptul roman element de drept.

Este posibila aparitia unor situatii care se constituie in tot atatea exceptii de la aplicarea dreptului tranzitoriu strain.

O prima situatie este cea in care dreptul tranzitoriu se dovedeste a fi contrar principiilor fundamentale ale ordinii juridice a forului (ordinii romane). Pentru aceasta ipoteza s-a propus in doctrina straina aplicarea fie a dreptului tranzitoriu al tarii forului fie a legii straine vechi.

A doua situatie poate sa apara atunci cand modificarile legislative intervenite in dreptul strain n-au nici o legatura cu sistemul de drept roman sub imperiul caruia raportul juridic a luat nastere.

Un ultim caz este cel in care partile prevad in mod expres in contract ca acesta va fi supus legii romane in vigoare la data incheierii actului, independent de modificarile legislative intervenite in cursul executarii contractului.