Desfiintarea casatoriei - cauzele de nulitate

DESFIINTAREA CASATORIEI

Sectiunea 1 - Cauzele de nulitate

1.1 Consideratii generale

Nulitatea casatoriei intervine ca sanctiune a nerespectarii unor cerinte exprese ale legii privind incheierea casatoriei. Ca urmare a specificului relatiilor sociale ce intra in sfera de reglementare a dreptului familiei, legea contine dispozitii derogatorii de la dreptul comun in ce priveste actul juridic al casatoriei.

Aceste dispozitii derogatorii privesc cauzele de nulitate si efectele acesteia si uneori distinctia intre nulitatile absolute si nulitatile relative.

Nulitatile se impart in urmatoarele categorii:

Nulitati prevazute expres de lege si nulitati virtuale

Codul familiei stipuleaza cazurile de nulitate a casatoriei in art. 19 si art. 24.

De asemenea, art.7 din Legea nr.119/1996 privind actele de stare civila se refera la nulitatea casatoriei pentru necompetenta ofiterului de stare civila 

-rationae materiae- in afara cazului cand persoana necompetenta a exercitat in mod public atributiile, intr-o stare de eroare comuna.

Doctrina a pus problema daca mai exista si alte cauze de nulitate a casatoriei decat cele prevazute expres de lege, adica nulitati virtuale.

Au fost admise doua cazuri si anume:

a)      casatoria fictiva;

b)      casatoria intre persoane al caror sex nu este diferentiat[1].

S-a decis ca incheierea casatoriei mai inainte de implinirea termenului de 10 zile prevazut de lege nu duce la nulitatea casatoriei, ci numai la sanctiuni disciplinare fata de ofiterul de stare civila[2].

Nulitati absolute si nulitati relative

Exista deosebiri intre nulitatea absoluta si cea relativa de la casatorie fata de dreptul comun.

Astfel, in interesul mentinerii casatoriei, in unele cazuri, poate fi confirmata nulitatea chiar daca este absoluta, derogandu-se astfel de la dreptul comun.

De asemenea, in cazul casatoriei putative, efectul retroactiv al nulitatii casatoriei este inlaturat in privinta sotului de buna-credinta.

In materia casatoriei se apreciaza uneori ca nulitatea poate interveni numai in cazurile expres prevazute de lege. De aceea, sunt excluse nulitatile virtuale.

Este motivul pentru care autorii care sustin aceasta parere sunt adeptii teoriei 'casatoriei inexistente', conform careia atunci cand unei casatorii ii lipseste unul din elementele esentiale si daca pentru acea situatie nu este prevazuta in lege sanctiunea nulitatii casatoriei, acea casatorie este inexistenta.

Casatoria este inexistenta in cazul identitatii de sex, al lipsei totale de celebrare si al lipsei totale de consimtamant.

Sectiunea a 2-a - Nulitatile absolute

2.1.Casatoria a fost incheiata cu incalcarea dispozitiilor legale privind varsta matrimoniala (art.19 si 4 din Codul familiei)

Chiar daca aceasta nulitate este absoluta, ea poate fi acoperita in urmatoarele situatii reglementate in art. 20 din Codul familiei:

a) daca sotul care la data casatoriei nu avea varsta legala a implinit aceasta varsta intre timp, adica pana la constatarea nulitatii;

b) daca sotia care nu avea varsta legala a dat nastere unui copil pana la constatarea nulitatii. Desigur ca s-a avut in vedere apararea interesului superior al copilului, acesta urmand sa fie crescut si educat in cadrul familiei. Mai mult, nasterea copilului demonstreaza ca sotii au implinit varsta pubertatii;

c) daca sotia care nu avea varsta legala la incheierea casatoriei a ramas insarcinata pana la constatarea nulitatii.

Nulitatea casatoriei este acoperita si in cazul in care barbatul desi nu are varsta ceruta de lege pentru incheierea casatoriei, sotia sa a ramas insarcinata ori a dat nastere unui copil. Se observa ca textul art. 20 din Codul familiei nu face referire numai la unul dintre soti, pe criteriul sexului.

2.2. Casatoria a fost incheiata de o persoana care era casatorita (art. 19 si 5 din Codul familiei)

Aceasta sanctiune urmareste ocrotirea principiului monogamiei casatoriei.

Nulitatea nu se acopera prin incetarea cauzei dupa incheierea casatoriei, aceasta insemnand ca cea de-a doua casatorie este lovita de nulitate chiar daca prima casatorie a fost desfacuta ulterior prin divort ori a incetat dupa data incheierii celei de-a doua.

O situatie deosebita este cea la care se refera art. 22 din Codul familiei si anume cand sotul celui declarat mort se recasatoreste, iar ulterior reapare persoana declarata moarta.

Art. 22 dispune ca "in cazul in care sotul unei persoane declarata moarta s-a recasatorit si dupa aceasta hotararea declarativa de moarte este anulata, casatoria cea noua ramane valabila, iar prima casatorie se considera desfacuta pe data incheierii noii casatorii".

Desi legea nu distinge, fara indoiala ca aceasta solutie nu isi gaseste aplicarea daca sotul celui ce fusese declarat mort a fost de rea-credinta, stiind la incheierea celei de-a doua casatorii ca cel declarat mort este in viata. In acest caz, sotul care se recasatoreste se face vinovat de bigamie[3].

Prin urmare, casatoria noua, incheiata cu rea-credinta, este nula.

2.3. Casatoria este incheiata intre persoane care sunt rude in gradul prohibit de lege (art. 19 si  art. 6 din Codul familiei)

Legea este imperativa si casatoria este oprita, fara a distinge intre rudenia din casatorie si cea din afara casatoriei, intre persoanele care sunt ruda in linie directa sau colaterala, indiferent de gradul de rudenie, pana la gradul patru inclusiv.

2.4. Casatoria este incheiata intre cel care adopta sau rudele sale, pe de o parte, si cel adoptat ori rudele acestuia, pe de alta parte (art.19 din Codul familiei)

Legea nr.273/2004 interzice casatoria intre cel care adopta ori ascendentii lui, pe de o parte, si cel adoptat ori descendentii lui, pe de alta parte.

2.5. Casatoria este incheiata de alienatul sau debilul mintal (art.19 si 9 din Codul familiei)

Nulitatea absoluta intervine fara a deosebi daca acestia sunt pusi sau nu sub interdictie ori daca incheie casatoria in momente de luciditate pasagera sau in momente in care nu au asemenea luciditate.

S-a decis ca pentru constatarea nulitatii casatoriei, situatiile trebuie sa existe la data incheierii casatoriei si pot fi dovedite prin orice mijloc de proba, nu numai in momentul incheierii casatoriei, ci si ulterior[4].

Imprejurarea ca sotul a cunoscut ori nu, anterior casatoriei, existenta starii de alienatie ori debilitate mintala a celuilalt sot nu are relevanta si deci nulitatea absoluta nu poate fi inlaturata, ca fiind justificata intr-un interes de ordin public[5].

De asemenea, este nula casatoria incheiata de cel lipsit vremelnic de facultatile sale mintale cat timp nu are discernamantul faptelor sale (art.19 si 9 din Codul familie).

S-a decis ca persoanele care vremelnic nu au discernamantul faptelor sunt oprite sa se casatoreasca numai atat timp cat nu au posibilitatea sa consimta constient, spre deosebire de alienatii sau debilii mintali care sunt impiedicati sa se casatoreasca si atunci cand nu se afla pusi sub interdictie[6].

2.6. Casatoria este incheiata fara respectarea prevederilor art. 16 din Codul familiei

Legea impune existenta consimtamantului viitorilor soti, lipsa acestuia ducand la nulitatea casatoriei. De asemenea, nulitatea intervine daca acest consimtamant a fost exprimat fara respectarea conditiilor de forma necesare incheierii casatoriei (in fata ofiterului starii civile, la sediul serviciului de stare civila - ori in afara lui, in anumite conditii - in prezenta sotilor, consimtamantul fiind exprimat personal si in public, in prezenta a doi martori care semneaza actul de casatorie).

2.7. Incompetenta ofiterului de stare civila

Casatoria este nula daca a fost incheiata de un functionar care nu avea calitatea de ofiter de stare civila, in afara de cazul in care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila.

2.8. Casatoria fictiva

Casatoria este fictiva daca sunt intrunite mai multe conditii, si anume[7]:

a) Casatoria sa nu se fi incheiat in scopul intemeierii unei familii

Prin urmare, daca se dovedeste ca s-a incheiat numai de forma, fara a corespunde realitatii, casatoria este fictiva pentru ca ea este o simulatie[8].

Simulatia este operatia potrivit careia printr-un act aparent, dar mincinos, se creeaza o situatie juridica diferita de cea reala, stabilita prin actul ascuns, dar corespunzator adevarului[9].

b) Partile se casatoresc, dar cu scopul de a obtine rezultate care altfel nu s-ar fi putut obtine, si care sunt ilegale cata vreme nu s-a urmarit si stabilirea unor raporturi specifice casatoriei.

Astfel, s-a decis ca o casatorie incheiata numai cu scopul de a obtine un interes de catre unul dintre soti este nula[10].

De asemenea, casatoria incheiata cu scopul sustragerii de la raspundere penala (pentru viol) este fictiva, putand fi declarata nula[11].

c) Cauza de nulitate anterioara sau concomitenta incheierii casatoriei nu a disparut, ulterior, prin convietuirea sotilor.

Astfel, daca dupa incheierea casatoriei sotii duc o viata conjugala normala si intemeiaza o familie, cauzele existente la data incheierii casatoriei si pe care s-a intemeiat nulitatea virtuala dispar, casatoria fiind mentinuta (art.21 din Codul familie). Este situatia incheierii casatoriei cu scopul nepedepsirii barbatului pentru viol.

Daca din casatoria fictiva au rezultat copii nu se mai poate declara nulitatea casatoriei pentru fictivitate.

2.9. Casatoria intre persoane de acelasi sex (art.1,4,5,25,47-52,53-60 din Codul familiei)

Este un exemplu de casatorie virtuala. Problema celor care vor sa se casatoreasca si nu prezinta o diferentiere de sex este de ordin medical. O data stabilita lipsa diferentierii, casatoria nu se poate incheia[12].

Sectiunea a 3-a - Nulitatile relative

3.1.Cazuri de nulitate relativa

Nulitatea relativa este urmarea viciilor de consimtamant: eroarea asupra identitatii fizice a celuilalt sot, dolul si violenta.

Practica judiciara a stabilit ca faptul necunoasterii de catre reclamant ca parata la data incheierii casatoriei era insarcinata nu constituie motiv de anulare a casatoriei, nefiind vorba de vicierea consimtamantului prin eroare privind identitatea fizica a celuilalt sot[13].

S-a anulat casatoria incheiata ca urmare a erorii privind starea sanatatii provocata de unul dintre soti prin mijloace viclene. Astfel, unul dintre soti suferea de o boala grava avand caracter de durata si pentru a induce in eroare pe celalalt sot a prezentat un certificat prenuptial avand la baza examenul medical al unei rude[14].

De asemenea, s-a decis ca este dol prin reticenta daca, la incheierea casatoriei, unul dintre soti a ascuns cu buna stiinta celuilalt boala de care suferea si manifestarile concrete ale acesteia[15].

Totusi trebuie sa se demonstreze ca sotul respectiv si-a cunoscut boala grava de care suferea si in mod voit nu a comunicat-o celuilalt sot[16].

Tot astfel, malformatia care nu determina o nediferentiere de sex, avand caracterul unei maladii care nu a fost cunoscuta de celalalt sot, fiindu-i ascunsa, constituie o cauza de nulitate relativa a casatoriei[17].

Ascunderea bolii de catre sotie, aceasta facand-o inapta de a avea copii, este tot dol prin reticenta[18].

S-a decis ca ascunderea starii de graviditate este motiv legal de anulare a casatoriei[19].

In ce priveste violenta, s-a admis ca daca la incheierea casatoriei consimtamantul unuia dintre soti a fost viciat prin violenta, nulitatea care intervine este cea relativa.

Violenta totusi trebuie sa aiba un anumit grad de intensitate si gravitate care sa-l puna pe sot intr-o situatie de a nu se putea opune casatoriei[20].

Desigur ca actele de violenta trebuie apreciate si in raport de starea psihica a sotului asupra caruia se exercita[21].

3.2. Actiunea in declararea nulitatii relative

Actiunea in nulitate relativa este numai la indemana sotului al carui consimtamant a fost viciat.

Fiind o actiune personala, mostenitorii nu au dreptul da a continua actiunea in nulitate relativa[22].

Prin urmare, fiind o actiune personala, nici procurorul nu o poate introduce sau continua.

Actiunea in nulitate relativa a casatoriei se poate introduce in termen de 6 luni de la incetarea violentei sau de la descoperirea erorii ori a dolului. S-a decis ca termenul de 6 luni in care se poate introduce actiunea in anularea casatoriei pentru viclenie curge da la data cand partea al carei consimtamant a fost viciat a descoperit existenta vicleniei[23].

Instanta competenta sa judece in fond este tribunalul pentru minori si familie[24], iar pana la infiintarea acestora este competent tribunalul de drept comun. Hotararile date in aceasta materie sunt opozabile erga omnes si sunt constitutive de drepturi.

Sectiunea a 4-a - Efectele nulitatii casatoriei

4.1.Consideratii generale

Casatoria poate fi declarata nula numai in urma introducerii actiunii si prin hotarare judecatoreasca.

Ambele nulitati produc aceleasi efecte.

De remarcat ca nulitatea casatoriei produce efecte si pentru trecut (retroactiveaza), nu numai pentru viitor. Deci se considera ca nu a existat acea casatorie care este anulata. Cu toate acestea, exista doua derogari de la efectul retroactiv al nulitatii casatoriei, si anume:

a)   nulitatea nu produce efecte asupra copiilor;

b)   casatoria putativa.

4.2. Efectele nulitatii casatoriei asupra relatiilor dintre soti[25]

4.2.1.Relatiile personale dintre soti

Urmare a declaratiei nulitatii casatoriei, sotii sunt considerati ca nu au fost niciodata casatoriti intre ei si rezulta urmatoarele:

a) Sotii nu au avut obligatii specifice casatoriei. Drept urmare, daca se pusese in miscare actiunea penala pentru comiterea infractiunii de adulter, aceasta se stinge dupa desfiintarea casatoriei.

De asemenea, casatoria incheiata pana la declararea nulitatii celei de-a doua de catre unul dintre soti, ramane valabila, nefiind situatie de bigamie. Daca a disparut cauza de nulitate, intre timp, fostii soti se pot casatori, fiecare cu altcineva ori chiar intre ei.

b) Sotii isi dobandesc numele avut anterior casatoriei, daca acesta se schimbase prin casatorie.

Sotul care a luat numele celuilalt sot nu-l poate mentine dupa desfiintarea casatoriei, ca in cazul divortului. Solutia aceasta rezulta si din interpretarea art.24 din Codul familiei, in sensul ca daca legea a vrut ca anumite prevederi din materia divortului sa se aplice, prin asemanare si in cazul nulitatii casatoriei, a reglementat-o expres.

c) Intrucat se considera ca nu au avut calitatea de soti, intre ei nu opereaza suspendarea prescriptiei.

4.2.2.Efectele nulitatii casatoriei asupra capacitatii de exercitiu

Daca se constata nulitatea sau, dupa caz, se anuleaza casatoria fara ca sotia sa fi implinit 18 ani, ea pierde capacitatea de exercitiu.

4.2.3. Efectele nulitatii casatoriei asupra relatiilor patrimoniale dintre soti

Deosebim urmatoarele situatii:

a) regimul comunitatii de bunuri nu opereaza, astfel incat bunurile dobandite vor fi supuse coproprietatii;

b) obligatia de intretinere nu a existat intre soti;

c) dreptul de mostenire al sotului supravietuitor nu opereaza, intrucat nu a existat niciodata calitatea de sot.

4.2.4.Efectele nulitatii casatoriei asupra relatiilor dintre parinti si copii[26]

Conform dispozitiilor art. 23 alin. 2 din Codul familiei, desfiintarea casatoriei nu are nici o urmare in privinta copiilor, care isi pastreaza situatia de copii din casatorie.

Potrivit art.53 alin.2 din Codul familiei "copilul nascut dupa declararea nulitatii casatoriei (sau desfacerea acesteia) are ca tata pe fostul sot al mamei, daca a fost conceput in timpul casatoriei si nasterea sa a avut loc inainte ca mama sa fi intrat intr-o noua casatorie".

Relatiile personale si patrimoniale dintre parinti si copii, prin asemanare, sunt reglementate de dispozitiile stipulate in materia divortului, conform art.24 alin. 2 din Codul familiei. Prin urmare, constatand nulitatea casatoriei, instanta trebuie sa hotarasca caruia dintre soti urmeaza sa-i fie incredintati copiii, ascultand pe parinti, autoritatea tutelara si pe copii (daca au implinit 10 ani).

De asemenea, instanta va stabili si contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala, aplicand prin asemanare dispozitiile privind divortul[27].

Drepturile succesorale intre parinti si copii nu sunt influentate de declararea nulitatii casatoriei.

Daca filiatia copilului din afara casatoriei a fost stabilita, el avand situatia legala a unui copil din casatorie, el va lua numele parintelui conform art. 63 si 64 din Codul familiei.

Sectiunea a 5-a - Casatoria putativa

5.1 Conceptul si conditiile casatoriei putative

5.1.1.Conceptul de casatorie putativa

Casatoria putativa este acea casatorie care, nula ori anulata, produce unele efecte fata de sotul care a fost de buna-credinta la incheierea ei.

5.1.2.Conditiile casatoriei putative

Casatoria nula se considera putativa daca la incheierea ei a existat buna-credinta a ambilor soti ori numai a unuia dintre acestia, conform prevederilor art. 23 din Codul familiei.

Buna-credinta inseamna ca nu s-a cunoscut cauza nulitatii casatoriei, adica eroarea in care s-au aflat sotii ori numai unul dintre ei cu privire la cauza nulitatii casatoriei. Eroarea poate fi de drept ori de fapt.

Eroarea de drept (sotii ori unul dintre ei au cunoscut ca sunt rude in gradul in care legea opreste incheierea casatoriei) si se invoca tocmai pentru a dobandi ocrotirea legii.

In cazul bigamiei, buna-credinta poate fi invocata numai de catre sotul inocent, intrucat altminteri ar insemna sa se recunoasca sotului bigam dreptul de a dovedi ca a comis cu buna-credinta o ilegalitate in ignorarea legii ori a casatoriei sale anterioare .

Din analiza prevederilor art.23 din Codul familiei, rezulta ca buna-credinta trebuie sa existe in momentul incheierii casatoriei, deoarece numai in acest moment se apreciaza conditiile de validitate a casatoriei.

Conform dreptului comun, buna-credinta se prezuma; cel ce pretinde reaua-credinta trebuie sa o probeze.

Efectele casatoriei putative

Efectele casatoriei putative sunt stipulate in art. 23 alin. 1 si art. 24 alin.1 din Codul familiei.

Astfel, potrivit primului text, sotul de buna-credinta, desi casatoria este nula sau anulata, pastreaza pana la data cand hotararea instantei ramane definitiva situatia unui sot dintr-o casatorie valabila. Conform art.24 alin.1 din Codul familiei, cererea de intretinere a sotului de buna-credinta si raporturile patrimoniale dintre barbat si femeie sunt supuse, prin asemanare, dispozitiilor privitoare la divort.

5.2.1.Efectele casatoriei putative privind relatiile dintre soti daca amandoi sunt de buna-credinta

Hotararea prin care se declara nulitatea casatoriei produce efecte numai pentru viitor, nu si pentru trecut.

a) Astfel, privind relatiile personale dintre soti, pana la data cand hotararea judecatoreasca prin care s-a declarat nulitatea casatoriei a ramas definitiva, sotii au avut aceasta calitate. De aceea, intre soti a existat obligatia de sprijin moral reciproc. De asemenea, sotul care a luat numele celuilalt sot prin casatorie nu-l poate mentine dupa declararea nulitatii, intrucat art.24 alin.1 din Codul familiei face trimitere la materia divortului numai in privinta relatiilor patrimoniale dintre soti, nu si la cele personale.

Avand calitatea de soti, intre ei a operat suspendarea prescriptiei, atat a prescriptiei dreptului la actiune, cat si cea a dreptului de a cere executarea silita[30].

b) Privind capacitatea de exercitiu, sotul care la data incheierii casatoriei nu avea 18 ani a beneficiat de prevederile art.8 alin.3 din Decretul nr.31/1954 si a dobandit deplina capacitate de exercitiu. Daca declararea nulitatii casatoriei are loc inainte ca acest sot sa fi implinit 18 ani, el isi mentine capacitatea de exercitiu, intrucat capacitatea nu se pierde decat in cazurile si conditiile stabilite de lege (art.6 Decretul nr. 31/1954).

c) Privind relatiile patrimoniale dintre soti, acestea sunt supuse regulilor de la divort. Prin urmare, comunitatea de bunuri a existat, intrucat bunurile au fost dobandite in timpul casatoriei iar impartirea lor se face conform dispozitiilor din materia divortului.

De asemenea, obligatia de intretinere a existat intre soti si va exista si in viitor, conform prevederilor art.41 alin. 2 si 3 din Codul familiei, care se aplica prin asemanare (art.24 alin.1 din Codul familiei).

Privind dreptul de mostenire, ambii soti beneficiaza de acest drept daca decesul celuilalt sot a avut loc inainte de data la care hotararea judecatoreasca prin care se declara nulitatea casatoriei a ramas definitiva.

5.2.2. Efectele casatoriei putative privind relatiile dintre soti daca numai unul dintre ei este de buna-credinta

In principiu, numai sotul de buna-credinta beneficiaza de efectele casatoriei putative.

a) Privind relatiile personale dintre soti, cel de buna-credinta are calitatea de sot pana la desfiintarea casatoriei. Ca atare, obligatia de sprijin moral a existat numai in privinta acestuia, iar daca si-a schimbat numele prin casatorie nu-l mai poate purta dupa desfiintarea acesteia.

Suspendarea prescriptiei opereaza numai in favoarea sotului de buna-credinta.

b) Daca sotul de buna-credinta a beneficiat de prevederile art.8 alin.3 din dec. nr. 31/1954 si a dobandit deci deplina capacitate de exercitiu, isi mentine aceasta capacitate daca desfiintarea casatoriei intervine inainte ca acesta sa implineasca 18 ani.

c) Privind relatiile patrimoniale, se aplica fata de sotul de buna-credinta, prin asemanare, regulile din materia divortului. Astfel, el va beneficia de comunitatea de bunuri, de dispozitiile privind obligatia de intretinere, insemnand ca este indreptatit la intretinere, ca si sotul divortat. De asemenea, sotul de buna-credinta beneficiaza de dreptul la mostenire asupra bunurilor celuilalt sot.