 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
DIRECTII METODOLOGICE IN CERCETAREA INSELACIUNII
Probleme de lamurit in cursul cercetarii
,,Minciuna este intotdeauna odioasa cand cineva profita de pe urma ei" spunea filozoful german Kant. Adeseori cei care insala se prevaleaza de nume, calitati mincinoase, acte false, etc. Desigur, savarsirea infractiunii de inselaciune este inlesnita si de naivitatea, lipsa de atentie, usurinta cu care pagubasul accepta minciunile escrocului.
Conform art.215 din Codul penal, infractiunea de inselaciune consta in ,,inducerea in eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust sau daca s-a pricinuit o paguba".
La sesizarea despre savarsirea acestei infractiuni - fie in paguba proprietatii publice, fie in paguba proprietatii private - organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca urmatoarele probleme principale:
Persoanele inselate;
Faptuitorii si contributia lor la savarsirea infractiunii;
Activitatea ilicita desfasurata pentru inducerea ori mentinerea in eroare a persoanei inselate
Bunurile care au format obiectul folosului material injust realizat de catre faptuitori;
Consecintele activitatii ilicite desfasurate si masurile ce trbuie intreprinse pentru recuperarea prejudiciului si restabilirea situatiei anterioare;
Existenta concursului de infractiuni si posibilitatile de extindere a cercetarilor;
Cauzele, conditiile si imprejurarile ce au generat si favorizat savarsirea infractiunii.
Persoanele inselate
Infractiunea de inselaciune se savarseste cu prilejul formarii, modificarii ori stingerii unui raport patrimonial ce priveste doua persoane - faptuitorul si victima activitatii ilicite desfasurate de acesta. Asadar, subiectul pasiv al infractiunii este persoana care a fost direct pagubita prin actiunea de amagire, luand o dispozitie patrimoniala pagubitoare pentru sine. Literatura si practica judiciara evidentiaza si cazuri cand, datorita amagirii, o persoana ia dispozitii de ordin patrimonial pagubitoare pentru altul de exemplu, mandatarul care, datorita inducerii in eroare, face o plata pentru mandatele sale - fiind considerata victima a infractiunii. Alteori, paguba se rasfrange atat asupra persoanei amagite, cat si asupra alteia.
Cunoasterea persoanei inselate intereseaza, in primul rand, sub aspectul unitatii pagubite ori, dupa caz, a persoanei fizice prejudiciate prin activitatea ilicita. In afara datelor de identificare, in cazul persoanelor fizice, victime ale infractiunii, organele de urmarire penala trebuie sa tina cont si de trasaturile de ordin psihocomportamental ale acestora. In prezent, este unanim acceptata ideea potrivit careia, spre deosebire de infractor, victima nu concepe si nu pregateste fapta socialmente periculoasa in mod ilegal. Fiind atrasa prin manopere dolosive, victima actioneaza in sensul obtinerii unor foloase materiale sau realizarii unor servicii. Din acest considerent in literatura de specialitate romaneasca nu sunt impartasite opiniile exprimate in special, in unele lucrari de specialitate din strainatate - potrivit carora exista pentru unele persoane o anume ,,vocatie victimala". Prin urmare, nu se poate vorbi de o relatie infractor-victima in care ultima ar manifesta trasaturi de caracter ce o apropie mai mult de infractor, facilitandu-i acestuia realizarea actiunii sale ilicite. A accepta o astfel de teorie inseamna, implicit, a admite posibilitatea ca persoana inselata sa doreasca sa devina victima inselaciunii.
Este adevarat ca persoana inselata prezinta anumite trasaturi generale de ordin psihic, cum ar fi: slab simt de autoconservare, lipsa de experienta de viata - slaba rezistenta la tentatii - si de aici, o credulitate excesiva si un grad de sugestibilitate -, spirit critic si autocritic slab dezvoltat, tendinta de a angaja discutii cu persoane intalnite ocazional si, nu in ultimul rand, dorinta de a obtine - pe cai facile - profituri[2].
Aceste aspecte psihocomportamentale trebuie avute in vedere cu prilejul pregatirii si alegerii celei mai adecvate tactici de ascultare. Pe de alta parte, cunoasterea caracteristicilor generale de ordin psihic ale persoanei inselate ofera posibilitatea prefigurarii tabloului psihocomportamental al faptuitorului - evident, cand acesta nu este cunoscut - ,element esential pentru stabilirea,, modului de operare" folosit in realizarea activitatii ilicite.
In final,se poate afirma ca relatia infractor-victima este - inmajoritatea cazurilor - intamplatoare si imprevizibila, trasaturile de ordin psihic ale victimei constituind factori ce favorizeaza activitatea infractionala.
Faptuitorii si contributia lor la savarsirea infractiunii
Autor al infractiunii de inselaciune poate fi orice persoana, legea neconditionand existenta faptei de vreo anume calitate pe care trebuie s-o aiba faptuitorul. Daca, totusi, faptuitorul a avut o anumita calitate si aceasta a contribuit la realizarea elementului material al infractiunii - de exemplu, seful celui indus in eroare sa sau o ruda apropiata a celui amagit - calitatea autorului infractiunii trebuie avuta in vedere, sub aspectul retinerii dupa caz, fie a circumstantelor agravate si a celor atenuate . Trebuie precizat faptul ca in situatia in care la realizarea activitatii ilicite a contribuit actiunea concertata a mai multor persoane, inselaciunea poate fi savarsita si in participatie.
Organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca, pe langa problema identitatii faptuitorului si pe acea a contributiei avute in conceperea si realizarea activitatii ilicite, ca autor, instigator, complice.
Cunoasterea faptuitorului -faptuitorilor prezinta importanta si din punct de vedere al stabilirii tuturor consecintelor infractiunii, luarii masurilor operative de recuperare a prejudiciilor cauzate, a inlaturarii consecintelor juridice ale actelor incheiate in conditiile inducerii si mentinerii in eroare a persoanelor pagubite, a restabilirii situatiei anterioare.
Ca si in cazul victimei,organele de urmarire penala trebuie sa cunoasca faptuitorul si in laturile sale psihocomportamentale. Practica organelor judiciare evidentiaza faptul ca, in marea majoritate a cazurilor, urmatoarele trasaturi de ordin psihic,inteligenta si inventivitate, - caracterizate in abilitatea cu care depisteaza persoanele credule si naive, sesizeaza slabiciunile acestora si dorinta lor de a obtine avantaje facile-perspicacitate si spontaneitate in alegerea ,,stratagemelor'' prin care sa induca in eroare victime ori gasirea de motivatii credibile - atat pentru mentinerea in eroare, cat si pentru ,,intarirea'' convingerii celui inselat - siguranta de sine - tupeu - in dialogul purtat cu victima - pozitie hotarata, convingatoare, sustinerea fara sfiala si ezitare a punctului de vedere pe care vrea sa-l impuna,evitand gesturile sau afirmatiile care ar putea sa-i demaste - un nivel acceptabil de cultura generala sau de specialitate, prin folosirea unui vocabular ales, in scopul intregirii aspectului general, a notei de ,,incredere" si ,,respect" de care are nevoie pentru reusita actiunilor lor si altele. Toate aceste ,,calitati" sunt, de regula, dublate de o tinuta vestimentara eleganta - mergand pana la pedanterie - menita a crea impresia unor persoane respectabile, cu o anumita pozitie in societate ori cu o anumita functie in cadrul institutiilor publice - atunci cand isi atribuie astfel de calitati.
Trasaturile generale de ordin psihic ale faptuitorilor sunt de natura sa conduca la formarea corecta a cercului de banuiti, identificarea operativa si darea lor in urmarire, precum si la alegerea celor mai potrivite tactici de desfasurare a diverselor activitati de urmarire penala, impuse de specificul cauzei aflate in lucru.
3. Activitatea ilicita desfasurata pentru inducerea ori mentinerea in eroare a persoanei inselate
Din analiza laturii obiective a infractiunii rezulta ca elementul material - atat in varianta simpla, cat si in variantele agravate - consta in ,,inducerea in eroare", adica prin amagirea, inselarea buneicredinte a persoanei fata de care se efectueaza o astfel de actiune dolosiva. Inducerea in eroare poate fi savarsita, potrivit legii, fie prin prezentarea ,,ca adevarata a unei fapte mincinoase", fie prin prezentarea ,,ca mincinoasa a unei fapte adevarate". Organelor de urmarire penala le revine sarcina de a lamuri in ce au constat, in concret, activitatile faptuitorului menite sa realizeze ,,inducerea in eroare".
In intelesul legii, a prezenta ,,ca adevarata o fapta mincinoasa" inseamna a inventa, a scorni, a determina o persoana sa creada in existenta unei situatii,stari, intamplari, etc., a unui lucru ori a unei persoane s.a., care in realitate nu exista[4].
Prezentarea "ca mincinoasa a unei fapte adevarate" implica din partea faptuitorului o actiune de natura sa acrediteze ideea ca o situatie, stare, intamplare, etc.,nu exista, desi realitatea este alta.
,,Mentinerea in eroare" a unei persoane trebuie inteleasa tot ca o acsiune de amagire. Literatura de specialitate* precizeaza ca amagirea poate fi realizata prin orice fel de mijloc, pornind de la simpla minciuna - afirmatie ori invocarea unei teorii sau pareri ca dovada sau scuza pentru intarirea unei afirmatii facute - pana la simpla reticenta-tacere, omisiunea de a releva,s.a. Important, sub aspectul tratat, este ca mijloacele folosite, coroborate cu anumite fapte sau imprejurari, sa confere afirmatiilor facute de faptuitor aparenta de veracitate, fiind lipsit de relevanta faptul ca victima s-a lasat prea usor convinsa. Alteori, mijloacele de inducere in eroare sunt deosebit de periculoase, fiind calificate de lege ca ,,frauduloase" si considerate ca circumstante agravante legale. Este vorba de acele mijloace care in aparenta au aspect de veridicitate, adica in mod obisnuit inspira incredere si inlatura orice suspiciune - de exemplu, prezentarea unui inscris, oferirea unei garantii reale sau personale, inocarea unor importante relatii s.a.
Cele mai frecvente mijloace frauduloase folosite de faptuitori sunt cele de ,,nume sau calitati mincinoase" pe care si le atribuie.Trebuie retinut faptul ca, in situatia in care mijlocul fraudulos constituie prin el insusi o infractiune - uzurpare de calitati oficiale, port nelegal de uniforma s.a. - se aplica regulile privitoare la concursul de infractiuni.
Infractiunea de inselaciune - atat in peguba proprietatii private, cat si in peguba proprietatii publice - poate prezenta diverse modalitati faptice, concretizate, de multe ori, fie prin alte mijloace de amagire decat cele frauduloase, fie determinate de imprejurarile in care a avut loc actiunea de inducere ori de mentinere in eroare.
Data fiind marea diversitate a situatiilor de ordin practic, a imprejurarilor concrete in care se savarseste infractiunea, a conditiilor ce preced, insotesc si succed activitatea ilicita s.a., se impune totusi prezentarea exemplificativa a unor modalitati de savarsire a inselaciunii:
inselaciuni comise prin promisiunea efectuarii anumitor servicii
Gama serviciilor promise imbraca cele mai diverse forme: incadrari in munca, admiterea in diferite unitati de invatamant, repartizarea de locuinte din fondul de stat, obtinerea de autorizatii pentru desfasurarea unor activitati in baza liberei initiative,obtinerea ori inchirierea unor spatii sau terenuri in vederea construirii unor obiective - inclusiv a obtinerii materialelor de constructie necesare -, obtinerea de vize pentru plecarea in strainatate, obtinerea permiselor de conducere auto s.a. S-au intalnit cazuri cand infractorii au pretins diverse sume de bani ori alte avantaje materiale promitand ca vor interveni la organele de drept in scopul suspendarii executarii unor pedepse, obtinerii gratierii unor pedepse, ,,rezolvarii" unor dosare de urmarire penala aflate in lucru la organele de cercetare penala ale politiei etc. Si in aceste cazuri infractorii insotesc realizarea serviciului promis de alte activitati dolosive - atribuirea de nume, titluri si calitati fictive[5], procurarea de legitimatii, adeverinte etc.,pe care le modifica si le fac asemanatoare celor originale, afirmarea numelui persoanei pe langa care, chipurile, ar avea trecere si se bucura de incredere.
In lumina celor expuse, practica judiciara a statuat ca inselaciunea savarsita prin folosirea unui inscris oficial sub semnatura privata, cunoscand ca acest inscris este fals, constituie infractiunea de inselaciune - in modalitatea agravata - cit si infractiunea de uz de fals.
In cheierea unui contract in vederea prezentarii unui spectacol, care nu a mai fost prezentat, dar pentru care inculpatul a primit anticipat o suma de bani, nu constituie infractiunea de inselaciune in conventii daca inculpatul nu a actionat cu intentie frauduloasa - nu a intrebuintat mijloace frauduloase pentru a determina incheierea contractului, ci doar a acceptat propunerea celeilalte parti,iar, pe de alta parte nu a putut contacta pe unii actori vizati - , fapta savarsita avand caracter civil.Se remarca faptul ca pentru existenta infractiunii de inselaciune in varianta speciala - inselaciunea de conventii - se cere ca , fie la incheierea conventiei, fie pe parcursul executarii, inculpatul sa fi intreprins actiuni de inducere in eroare prin amagire sau intrebuintare de mijloace frauduloase si numai in acest fel sa fi determinat partenerul sa incheie sau sa execute conventia. Simpla neexecutare a unei obligatii asumate in cadrul unei conventii civile nu are caracter penal, chiar daca inculpatul s-a angajat ca va executa obligatia pana la o anumita data, stiind ca nu-si va putea respecta angajamentul, dar nu a uzat de mijloace amagitoare pentru a convinge partea adversa ca va executa conventia in termen.
Nu sunt intrunite elementele infractiunii de trafic de influenta, ci ale infractiunii de inselaciune, atunci cand inculpatul pretinde o suma de bani cu scopul de a interveni pe langa organele de politie sau procuratura pentru ca acestea sa execute o hotarare judecatoreasca nedefinitiva; in afara de faptul ca o astfel de hotarare nu este executorie, punerea in executare a hotararilor judecatoresti nu intra in atributiile mai sus- aratate.
inselarea unor persoane cu prilejul efectuarii de schimburi valutare, cunoscuta in argoul infractorilor sub denumirea de ,,smen" sau ,,teapa".
Pentru realizarea actiunii de amagire, faptuitorii pregatesc un teanc de hartii taiate la marimea bancnotelor. Pentru a crea impresia ca intreg teancul este format din bancnote, infractorii aseaza cateva bancnote deasupra si dedesupt.
Dupa acostarea persoanei dispusa sa faca schimb valutar, cei in cauza trateaza paritatea valutei in raport cu moneda nationala, cad de acord asupra pretului - de regula mai mic decat cel oferit de casele de schimb - si scot din buzunar un teanc de bancnote autentice, avand grija sa plaseze sub acesta teancul, dinainte pregatit - asa numitul ,,smen".
Preocupati de mentinerea in eroare a ,,clientului", escrocii incep sa numere cu voce tare bancnotele autentice. La un moment dat, oprindu-se din numerotare, cer persoanei sa le inmaneze valuta, o introduc in buzunar si, cu aerul cel mai firesc, continua numaratoarea. In momentul considerat de ei oportun, se opresc brusc, privesc intr-o anumita directie si - simuland panica - striga celui cu care fac ,,tranzactia":,,Fugi Politia !". In momentul de deruta creat, escrocii dispar, nu inainte de a-si ,,dovedi fair-play-ul" respectiv de a plasa victimei teancul de hartie.
inselaciuni savarsite prin vanzarea unor articole de podoaba ori alte obiecte ca fiind confectionate din metale pretioase.
Pentru a induce in eroare pe viitorii amatori de a-si investi banii in astfel de obiecte, infractorii lustruiesc ,,bijuteriile" confectionate de ei si imita marcajul Bancii Nationale ori a unor firme specializate, prezentandu-le ca fiind din aur, argint sau platina. Cum pretul solicitat se situeaza sub cel oficial, faptuitorii reusesc, de multe ori, sa-si vanda ,,marfa", naivitatea cumparatorilor de ocazie jucand rolul hotarator.
inselaciuni savarsite prin organizarea jocurilor de intrajutorare
Organizatorii unor asemenea jocuri, fara sa aiba in obiectul autorizatiei asemenea activitati, incaseaza de la participanti diverse sume in lei sau in valuta, cu obligatia achitarii, dupa un timp, a unor castiguri de 6-8 ori mai mult decat suma depusa.
Dupa o perioada de timp, in care onoreaza plata pentru unii participanti la joc, faptuitorii, fara sa achite castigurile promise sau sa restituie sumele depuse de catre participanti dispar ori se declara in imposibilitatea onorarii obligatiilor asumate, pagubind cu zeci sau sute de milioane lei credulii participanti la joc.
inselaciuni comise prin apelarea la farmece, descantece, vraji ori la prezicerea viitorului
Autorii acestor tipuri de inselaciuni sunt persoane provenind din randul etniei romilor, rscrutandu-si victime din randul persoanelor naive, cu un nivel scazut de cultura generala si mari carente in educatie.
Si practica judiciara s-a pronuntat in sensul ca fapta inculpatului de a fi indus in eroare o persoana bolnava, afirmandu-i ca are legaturi cu cineva care, o poate vindeca, prin rugaciuni si vraji, si de a fi obtinut in felul acesta diferite sume de bani, in mai multe randuri, sub pretextul ca le trimite acelei persoane, constituie infractiunea de inselaciune, savarsita in modalitatea agravata. Tot inselaciune, dar savarsita in modalitatea simpla constituie si fapta persoanei de a fi obtinut bani si alte foloase materiale de la persoanele vatamate pentru a le vindeca copiii - prin farmece si descantece -, pretinzand ca este autorizata sa exercite aceasta activitate.
Si inselaciunea savarsita in paguba unor regii autonome si societati comerciale sau bancare, cunoaste o mare varietate de modalitati faptice:
inselaciuni savarsite prin falsificarea actelor de studii sau de vechime in munca
In scopul realizarii unor venituri ilicite, prin ocuparea unor functii pentru care sunt necesare studii de specialitate, unele persoane recurg la prezentarea de diplome sau alte acte de studii false.
Falsificarea in totalitate a actelor de studii este mai dificil de realizat, o asemenea activitate necesitand cunostinte si deprinderi deosebite, inclusiv in domeniul tipografic. Din acest motiv, infractorii, procedeaza de regula, la falsificarea partiala a diplomelor - obtinute fie prin furt, fie prin alte mijloace - folosind diverse procedee,cum ar fi: radierea inscrisului initial si inscrierea numelui si prenumelui infractorului, adaugirea unor litere sau grupuri de litere la numele ori prenumele titularului real, reproducerea formularului prin mijloace moderne de copiere, urmate de inscrierea in fals a datelor, imitarea semnaturilor si aplicarea stampilei - fie sustrasa, fie confectionata special in acest scop.
Frecvent se intalnesc situatii cand anumite persoane folosesc acte de vechime false in scopul obtinerii de pensii, maririi fictive a cuantumului acesteia ori obtinerii altor drepturi la care nu au dreptul potrivit prevederilor legale. Pentru punerea in aplicare a rezolutiei infractionale, infractorii folosesc formulare si stampile ale unor unitati publice care s-au desfiintat sau comasat, sustrag formulare in alb si stampilele unor unitati s.a. Nu trebuie omis faptul ca unii infractori nu numai ca falsifica si folosesc - pentru uz propriu - acte de studii sau de dovedire a vechimii in munca, dar devin ,,furnizorii" unor astfel de documente pentru alte persoane interesate, evident, in schimbul unor sume de bani sau altor foloase materiale.
Persoana care nu are vechimea necesara in munca pentru a obtine pensie de serviciu, dar, prin prezentarea unor acte false cu privire la timpul cat a fost incadrata in munca obtine pensie, comite infractiunea de inselaciune.
Fapta inculpatului de a obtine incadrarea in munca prin folosirea unor acte de studii false constituie inselaciune si in situatia in care munca prestata a fost corespunzatoare, daca s-a cauzat o paguba unitatii. Infractiunea de inselaciune savarsita prin prezentarea de acte de studii false la incadrarea intr-o functie, prin declaratii mincinoase in vederea incasarii alocatiei de stat pentru copii, ori prin prezentarea de acte de vechime in munca false in scopul obtinerii pensiei sau a ajutorului social, urmate de incasarea periodica a unor sume de bani necuvenite este continuata.
inselaciuni savarsite cu ocazia incheierii si derularii contractelor economice ori indeplinirii atributiilor de serviciu de catre angajatii regiilor autonome si societatilor comerciale
In ultimii ani, se constata tendinta unor agenti economicin de a eluda prevederile legale privind impozitul pe profit si plata taxelor vamale pentru marfurile importate, concretizata in comercializarea unor produse prin depasirea coeficientului de adaus comercial si prezentarea unor documente ce insotesc marfurile importate in care sunt mentionate preturi mult mai mici decat cele practicate pe piata interna si internationala, in scopul micsorarii taxelor vamale aferente.
Practica judiciara ofera numeroase exemple de modalitati faptice de comitere a infractiunii de inselaciune. Astfel, in cazul in care, in urma inducerii in eroare da catre un infractor, o unitate a platit unei alte unitati economice o suma de bani, din care ulterior infractorul a primit, sub forma de retributie, sau alte drepturi banesti necuvenite, fapta intruneste elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune. Contractele incheiate de inculpati cu unitati agricole sunt contracte de munca pentru efectuarea unei anumite lucrari, iar nu contracte de antrepriza. Prin urmare, faptele acestora de a intocmi state de plata fictive si de a-si insusi sumele de bani inscrise in acte constituie inselaciune.Fapta contabilului unei intreprinderi, imputernicit cu tinerea evidentei vanzarilor realizate prin magazie, de a fi intocmit bonuri fictive cu preturi de vanzare mai mari si de a fi incasat diferentele - personal sau prin alte persoane - de la casieria unitatii este inselaciune si nu delapidare; inculpatul nu era gestionarul banilor pe care si i-a insusit si nu avea vreo atributie de administrare a acestor sume. Infractiunea de inselaciune considerandu-se consumata in momentul incheierii contractului - prin inducere in eroare a unei parti de catre cealalta parte - rezulta ca fapta de a fi incheiat cu o intreprindere de industrializare a carnii un contract de crestere si ingrasare de animale, fara a poseda animalele si de a fi incasat - pe baza acestui contract - o suma de bani, cade sub incidenta textului de lege ce incrimineaza inselaciunea comisa in varianta speciala, chiar daca pana la solutionarea cauzei termenul de predare a animalelor contractate nu expirase.
Escrocheriile cu credite de consum au lovit toate bancile din Capitala.
Concurenta acerba intre institutiile bancare a facut ca tot mai multi romani au avut acces la credite de consum, indiferent daca acestia aveau sau nu posibilitatea sa le returneze. Din pacate, verificarile privind solvabilitatea clientilor s-au facut extrem de superficial.Pe langa clienti de buna credinta,insa, care-si achita constiincios ratele luna de luna, bancile s-au ,,pricopsit" si cu escroci. Extrem de abili ,acestia au stiut sa exploateze eficient deficientele sistemului, reusind sa faca prejudicii de miliarde. Cu ajutorul unor copii dupa carti de munca si adeverinte salariale false, amatorii de credite ,,nerambursabile "au inselat institutiile bancare. Escrocii sunt organizati in adevarate retele, care au adus prejudicii de miliarde de lei. Membrii gruparii nu au facut decat sa exploateze niste deficiente si lacune din legislatie. Cu ajutorul unor stampile de firma au falsificat documentele solicitate de banci in dosarele de creditare. Odata intrati in posesia datelor de identificare ale diverselor firme, escrocii au falsificat pe calculator certificate de inmatriculare, pe numele a cel putin 20 de societati comerciale.Cu acestea, se prezentau la mai multe centre de profil, unde au realizat stampile perfect valabile. Adeverintele salariale, scanate si ele tot pe calculator, erau stampilate in fals. Conform procedurilor bancare, solicitantii de credite nu trebuie sa prezinte in original decat buletinele de identitate. Falsificarea copiilor de pe cartile de munca se facea prin xerocopierea unui exemplar, facandu-se stersaturi cu pasta corectoare, apoi se completa in fals cu datele dorite si se copia din nou. Falsurile astfel obtinute erau semnate si parafate cu o stampila ,,conform cu originalul". La primele lovituri, escrocii au luat credite chiar pe numele lor reale, permitand anchetatorilor sa-i identifice rapid. Ulterior, membrii retelei s-au folosit de intermediari, carora le dadeau milioane de lei, sau, mai sigur, de carti de identitate false.
Incadrarea juridica pentru faptele savarsite este stabilita la art.215 C.p. in concurs cu fals, uz de fals si fals privind identitatea.
La nivelul intregii Capitale sunt in cercetare dosare cu astfel de infractiuni.
inselaciuni prin folosirea unor sume mari de bani in alte scopuri decat cele pentru care s-a obtinut finantare UE
Un medic oftalmolog, patroana a unei firme de lentile de contact, este urmarita pentru fals si inselaciune, fiind banuita ca ar fi folosit, in alte scopuri decat cele declarate, fonduri PHARE de 21.000 de euro. Prin intermediul firmei pe care o patroneaza, aceasta a castigat in 2001, in cadrul Programului pentru Politici Regionale si de Coeziune, o finantare nerambursabila pentru derularea unui proiect. Sub titulatura ,,Pregatirea tinerilor absolventi din institutiile speciale in domeniul prelucrarii de lentile" proiectul isi propunea instruirea in acest scop a zece tineri cu deficiente locomotorii si angajarea a sase dintre ei.
La trei ani de la semnarea contractului insa, medicul a ajuns in atentia organelor de cercetare penala in legatura cu folosirea acestor fonduri al carei element material consta in actiunea de emitere a cecului, fara a exista provizia necesara si asigurarea mincinoasa pentru beneficiar, ca exista provizia in limitele inscrise in cec. Aceasta actiune de convingere trebuie insotita, fie de inexistenta proviziei sau de retragerea proviziei, in total sau in parte, dupa emiterea cecului, fie de interzicerea trasului sa plateasca inainte de expirarea termenului de prezentare. Aceste operatiuni nu includ in mod necesar si operatiunea obisnuita de falsificare, deoarece, emitentul nu contraface suportul material al cecului, inscrierea exista, este reala, insa ceea ce nu este adevarata este afirmatia emitentului, in legatura cu posibilitatile sale de plata. In situatia in care, tragatorul a emis un cec, cunoscand imprejurarea ca lipseste in banca disponibilul necesar pana la limita sumei de bani inscrisa pe el, dar nu s-a produs nici o paguba, suntem in prezenta unei tentative la infractiunea de inselaciune prevazuta de art.215(4) C.p. numai daca se stabileste ca tragatorul a avut intentia de a-l insela pe beneficiar,deci, daca se stabileste intentia lui ca a urmarit obtinerea unui folos material injust.
In lipsa intentiei de a se obtine acest fals, ne vom afla in prezenta infractiunii prevazute de art.84 din Legea nr.59/193 De mentionat ca faptele incriminate de art.84 din Lg.59/ si cele din art.215 al.4 C.p. nu sunt concurente, exista separat.
In practica judiciara, exista spete in acest sens ca de exemplu
In calitate de administrator a doua societati comerciale in perioada iunie-august 2000 si iunie-august 2001, a achizitionat marfuri de la societati comerciale pe care le-a achitat folosind cecuri fara a exista in banca provizia necesara.
In cursul cercetarilor penale s-a facut dovada ca la incheierea tranzactiilor, inculpatul a reusit sa-i convinga pe administratorii si reprezentantii societatilor comerciale pagubite ca dispune in conturile bancare de suficiente lichiditati pentru ca cecurile emise de el sa fie onorate.
S-a facut dovada relei-credinte a inculpatului la emiterea cecurilor si in acest caz organele de politie au inceput urmarirea penala pentru infractiunea de inselaciune prev. de art.215 alin.4 din C.p.
Sumele refuzate la plata cu cec, cambie si bilet la ordin, ca urmare a incidentelor de plata, au crescut anual de la 397 miliarde lei, in 1997, la 7.437 miliarde lei,in anul 2001, cu toate implicatiile negative induse pe lantul comercial in care a aparut fiecare plata neefectuata. In perioada iulie 2001 - iulie 2002, incidentele de plata au crescut, ca valoare cu 50 % , fiind cauzate de 1533 de persoane.
Bunurile care au format obiectul folosului material injust realizat de catre faptuitori
Ca orice infractiune patrimoniala, inselaciunea care are ca obiect material fie bunuri materiale, fie inscrisuri cu valoare patrimoniala, aceasta din urma putand sa existe in momentul premergator consumarii faptei, ori sa fie intocmite si semnate ca urmare a actiunii de amagire[6]. Inscrisul se poate referi la un drept real sau la un drept de creanta.
Astfel, obiectul material al infractiunii de inselaciune poate fi orice bun mobil - bani, produse, etc. - sau un inscris ori titlu ce atesta un drept - drept de proprietate, creanta - sau o obligatie. Pe de alta parte, din analiza modalitatilor normative si faptice ale savarsirii infractiunii rezulta ca bunurile - obiect material - pot fi remise direct faptuitorului de catre persoana amagita sau de catre intermediar[7].
De aici rezulta necesitatea lamuririi problemei caracteristicilor bunurilor ce au format obiectul activitatii ilicite, a valorilor, a destinatiei acestora si a altor persoane ce au venit in contact cu ele, asigurandu-se, pe langa obtinerea unui pretios mijloc de proba, si posibilitatea recuperarii pagubelor pricinuite.
Consecintele activitatii ilicite desfasurate si masurile ce trbuie intreprinse pentru recuperarea prejudiciului si restabilirea situatiei anterioare
Cum infractiunea de inselaciune are ca obiect material lucruri, bani, valori, animale, inscrisuri sau energii -care au valoare economica - apartinand proprietatii private sau publice ori care, desi nu fac parte din avutul public, se gasesc in sfera relatiilor patrimoniale a unei unitati, in fata organelor de urmarire penala se ridica problema lamuririi consecintelor activitatii ilicite desfasurate de catre faptuitori.
Lamurirea acestei probleme prezinta importanta deosebita in primul rand, sub aspectul incadrarii juridice corespunzatoare a faptei comise. Incadrarea infractiunii de inselaciune, in modalitatea deosebit de agravata depinde nemijlocit de cuantumul prejudiciului cauzat, in raport cu acesta apreciindu-se consecintele deosebit de grave ale faptei comise.
Potrivit practicii juridice, la caracterizarea drept ,,deosebit de grave" a consecintelor infractiunii de inselaciune trebuie sa se tina seama de toata suma platita nedatorat de unitatea, subiect pasiv al infractiunii,si nu numai de suma de care a beneficiat fara drept infractorul. Consecintele ,,deosebit de grave" - la care se refera legea penala[8] - au in vedere unul sau mai multe din criteriile enumerate in cuprinsul textului,intre care,in primul rand producerea unor ,,pagube materiale mari". In cazul inselaciunilor, comise de mai multi inculpati, pentru a stabili daca este aplicabila agravanta consecintelor deosebit de grave - organul de urmarire penala are datoria sa analizeze fiecare infractiune in parte si sa faca o corecta incadrare juridica in raport cu pericolul social al fiecarei infractiuni; el nu poate aprecia gradul de pericol social raportandu-se la cuantumul prejudiciului cauzat prin mai multe fapte determinate, savarsite de mai multi inculpati.
Lamurirea problemei consecintelor activitatii ilicite se impune din punctul de vedere al recuperarii prejudiciului cauzat prin instituirea masurilor asiguratorii si restabilirea situatiei anterioare.Practica judiciara este constanta in a aprecia ca despagubirile datorate ca urmare a savarsirii unei infractiuni, stabilite intr-o suma globala, trebuie sa cuprinda atat pierderea suferita de partea vatamata, cat si beneficiul nerealizat. In cazul in care obiectul material al inselaciunii il constituie o suma de bani, beneficiul ce urmeaza a fi achitat unitatii pagubite consta, in conformitate cu prevederile legii civile , in dobanda legala aferenta, platibila pe toata perioada de la data savarsirii infractiunii si pana la achitarea sumei datorate. Daca obiectul material al infractiunii il constituie o suma de bani incredintata cu titlu de avans spre decontare, inculpatul urmeaza sa fie obligat atat la restituirea sumei nedecontate, cat si la plata majorarilor pentru fiecare zi de intarziere.
Aspectele mentionate atesta ca evaluarea pagubelor pricinuite prin fapta cauzatoare de prejudicii impune organelor de urmarire penala stabilirea corecta a acestora si luarea de masuri operative pentru identificarea in patrimoniul faptuitorului ori,dupa caz si a persoanei responsabile civilmente a bunurilor mobile si imobile, susceptibile sa faca obiectul indisponibilizarii prin masurile asiguratorii.
Cunoasterea tuturor consecintelor activitatii ilicite este necesara si pentru stabilirea masurilor ce se impun in vederea restabilirii situatiei anterioare savarsirii infractiunii. In acest sens,subliniem importanta propunerii masurilor pentru anularea efectelor juridice ale actelor ilegale incheiate in conditiile savarsirii inselaciunii.
6. Existenta concursului de infractiuni si posibilitatile de extindere a cercetarilor
Infractiunea de inselaciune se savarseste, de regula, in concurs cu infractiunile de fals - fals intelectual si fals material in inscrisuri oficiale - si uz de fals. Concursul intre aceste infractiuni exista in cazurile cand inculpatul intocmeste state de plata fictive si incaseaza o suma de bani pe baza lor, ori cand falsifica datele inscrise in carnetul de munca si le prezinta cu ocazia incadrarii, incasand repetat un salariu superior. In situatia in care inculpatul ridica pentru societatea comerciala bunuri suplimentare in raport cu nota de comanda - pe baza de acte pe care le-a falsificat -, insusindu-si obiectele luate in plus, ori amagirea persoanei vatamate s-a facut prin folosirea unui inscris oficial sau sub semnatura privata, cunoscand ca este fals, infractiunea de inselaciune trebuie retinuta in concurs cu uzul de fals.
Alteori, infractiunea de inselaciune este savarsita in concurs cu aceea de abuz in serviciu. Este cazul conducatorului auto care foloseste ilegal autovehiculul societatii comerciale si obtine cu titlu de salariu, sume necuvenite pentru orele in care a efectuat transporturi ilicite.
Declararea unor fapte necorespunzatoare realitatii, facuta in vederea producerii unei consecinte juridice si care a determinat intocmirea unui act oficial, nu constituie si tentativa la infractiunea de inselaciune, ci numai fals in declaratii, daca hotararea de a utiliza actul in scopul obtinerii unui folos injust nu a fost pusa in executare.
Nu exista infractiune de inselaciune in concurs cu delapidarea in cazul cand inculpatul a folosit manopere dolosive pentru a acoperi lipsa din gestiunea sa - produsa prin faptele anterioare -, intrucat aceste manopere urmareau acoperirea unui prejudiciu deja existent, si nu cauzarea unei noi pagube. Sumele primite de inculpatii care au confirmat avizele fictive reprezinta folosul obtinut de ei prin savarsirea infractiunii de inselaciune si, ca atare, nu pot constitui obiectul unei activitati infractionale materiale distincte, de luare si respectiv dare de mita.
In sfarsit, intocmirea de catre o persoana incadrata in munca a unor acte false cu ajutorul carora au fost scoase din depozit unele bunuri, in scopul de a fi predate pentru utilizarea lor, in procesul muncii, unei alte persoane incadrate in munca, nu constituie infractiunea de inselaciune calificata, ci aceea de fals si abuz in serviciu - daca sunt intrunite elementele acestor infractiuni; in adevar, in masura in care bunurile nu au iesit din sfera de dispozitie si de folosinta a unitatii, nu se poate afirma ca s-a produs o paguba patrimoniului acesteia si, prin urmare, nu poate exista concurs intre infractiunea de inselaciune si faptele mentionate.
Problema existentei sau inexistentei concursului de infractiuni trebuie sa preocupe in mod deosebit organele de urmarire penala pe toata durata cercetarii. Numai in acest mod se poate realiza dezideratul solutionarii temeinice a cauzelor penale, extinderii cercetarii pentru toate faptele si toti faptuitorii, implicit a lamuririi problemelor specifice si administrarii probelor pentru fiecare infractiune concurenta, asigurand, evident, si o corecta incadrare juridica.
Cauzele, conditiile si imprejurarile ce au generat si favorizat savarsirea infractiunii
Analiza modurilor de operare folosite pentru realizarea activitatii ilicite au scos in evidenta o serie de cauze, conditii si imprejurari favorizatoare, din care amintim:
Cunoasterea cazurilor, conditiilor si imprejurarilor care favorizeaza comiterea de infractiuni de inselaciune constituie o necesitate pentru aprecierea justa a masurilor ce trebuie luate pe linia prevenirii si combaterii acestei fapte antisociale.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
