Stabilirea componentei masei partajabile in absenta liberalitatilor raportabile

Stabilirea componentei masei partajabile in absenta liberalitatilor raportabile

In cazul indiviziunii succesorale obiect al partajului il constituie, in principiu, bunurile existente in patrimoniul defunctului la data decesului acestuia, cum ar fi dreptul de proprietate, alte drepturi reale ca dreptul de gaj sau ipoteca, drepturile de creanta, drepturile patrimoniale de autor, actiunile patrimoniale ce au apartinut celui care lasa mostenirea etc.

In cazul in care in masa succesorala se afla doar nuda proprietate a unui bun, iar uzufructul viager apartine altei persoane, succesorii vor imparti intre ei doar nuda proprietate a acelui bun, uzufructul urmand a fi mentinut in continuare in favoarea tertului.

In categoria drepturilor de creanta se pot afla, de exemplu, cele privind restituirea unui imprumut acordat de defunct, obligatia de plata a pretului pentru un bun vandut de defunct, creanta in despagubire pentru ridicarea de catre defunct a unei constructii pe terenul altuia, obligatia de a transfera proprietatea in temeiul unei promisiuni sinalagmatice de vanzare-cumparare imobiliara incheiat de defunct in calitate de promitent-cumparator etc.

Regula potrivit careia in masa indiviza supusa partajului intra bunurile existente in patrimoniul defunctului la data deschiderii succesiunii comporta doua categorii de exceptii si anume:

a. bunuri care desi au existat in patrimoniul succesoral la data deschiderii succesiunii nu fac parte din masa succesorala:

- bunurile individual-determinate sau creantele ce fac obiectul unor legate cu titlu particular, deoarece ele nu fac obiectul indiviziunii devenind de la data deschiderii succesiunii proprietatea legatarilor;

- bunurile care prin natura sau destinatia lor nu sunt susceptibile de a fi impartite, cum sunt diplome, portrete, decoratii, fotografii, etc. dar si curtile, locurile de trecere, casa scarilor, acoperisurile, precum si servitutile;

- dreptul real de folosinta asupra locurilor de veci, acesta urmand a fi exercitat in indiviziune;

- adaugirile si imbunatatirile aduse unui bun succesoral;

- drepturile viagere, care inceteaza odata cu deschiderea mostenirii si nu se transmit, deci, catre succesori;

- mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice, atunci cand ele se cuvin in exclusivitate sotului supravietuitor ³ .

b. bunuri care fac parte din patrimoniul succesoral desi nu au existat in masa succesorala la data deschiderii succesiunii. In aceasta categorie intra:

- bunurile care au intrat in patrimoniul succesoral prin intermediul subrogatiei reale cu titlu universal;

- bunurile readuse la aceasta masa prin efectul reductiunii liberalitatilor excesive;

- fructele produse de bunurile succesorale ulterior deschiderii succesiunii. Imparteala avand caracter retroactiv ar trebui ca, in mod riguros, fiecare coindivizar sa aiba dreptul la fructele produse de bunurile din lotul sau. Se admite insa ca fructele sporesc intreaga masa a mostenirii, daca mostenitorii nu au convenit anterior o imparteala a folosintei, astfel incat acestea se cuvin tuturor coindivizarilor, potrivit cotei fiecaruia ⁴ . Imprejurarea ca ceilalti coindivizari au tolerat ca unul dintre ei sa foloseasca bunul indiviz, nu il scuteste de obligatia ca in exercitarea folosintei sa respecte drepturile acestora. Fructele se cuvin tuturor coindivizarilor chiar si in situatia in care este vorba de fructele rezultate din cultivarea terenurilor, evident cu dreptul coindivizarului care a cultivat terenul la contravaloarea muncii si a celorlalte cheltuieli facute in acest scop. Apreciem ca nu mai poate fi considerata actuala practica fostei instante supreme in sensul ca in cazul fructelor industriale rezultate din cultivarea terenurilor, acestea se cuveneau in exclusivitate coindivizarului care a cultivat terenul ⁵ . Aceasta practica s-a bazat pe faptul ca in perioada respectiva terenurile nu puteau fi arendate sau inchiriate ⁶ ;

- imobilele asupra carora s-a restabilit dreptul de proprietate in conditiile legilor cu caracter reparatoriu de dupa 1989.

A se vedea Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 549/1989, in Dreptul nr. 1-2/1990, p. 127.

A se vedea D. Chirica, op. cit., p. 300.

In legatura cu bunurile care fac parte din aceasta categorie si conditiile pentru ca ele sa revina in exclusivitate sotului supravietuitor, a se vedea, Fr. Deak, In legatura cu dreptul de mostenire al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice, in R.R.D. nr. 11/1988, p. 16-22.

A se vedea Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 1565/1972 si decizia nr. 2264/1972, in Repertoriu II, p. 202, respectiv 203.

A se vedea, in acelasi sens, D. Chirica, op. cit., p. 303. Mentionam insa ca si in prezent o parte a doctrinei considera ca cererea coproprietarului care a stat in pasivitate, acceptand ca ceilalti sa lucreze terenul, de a pretinde partea sa din recolta, ar putea fi asimilata abuzului de drept (A se vedea C. Birsan, M. Gaita, M.M. Pivniceru, Drept civil. Drepturile reale, Institutul european 1997, p. 100).

A se vedea, de exemplu, Tribunalul Suprem in compunerea prevazuta de art. 39 alin (2) si (3) din fosta Lege de organizare judecatoreasca, nr. 58/1968, decizia civila nr. 74/1982, in C.D. 1982, p. 49; Trib. Suprem, sectia civila, decizia civila nr. 2791/1984, in C.D. 1984, p. 50.