DREPT CIVIL - ACTUL JURIDIC. PRESCRPTIA EXTINCTIVA

DREPT CIVIL - ACTUL JURIDIC. PRESCRPTIA EXTINCTIVA

Dupa scopul urmarit la incheierea lor, acte juridice se clasifica in acte juridice cu titlu oneros si acte juridice civile cu titlu gratuity

2. In raport cu importanta lor, actele juridice civile se clasifica in acte juridice de conservare, acte juridice de administrare si acte juridice de dispozitie.
3. In functie de momentul in care isi produc efectele, actele juridice se clasifica in acte juridice intre vii (inter vivos) si acte juridice pentru cauza de moarte (mortis cauza).
4. In functie de modul de formare, actele juridice civile se clasifica acte juridice consensuale, acte juridice solemne (formale) si acte juridice reale.
5. In raport de rolul vointei partilor in stabilirea continutului lor, actele juridice civile se clasifica in acte juridice subiective si acte juridice conditie.
6. Dupa modul lor de executare, actele juridice se clasifica in acte juridice cu executare dintr-o data (uno-ictu) si acte juridice cu executare succesiva.
7. Constituie act juridic comutativ actul juridic cu titlu oneros in care partile cuosc sau pot sa cunoasca din chear momentul incheierii lor, existenta si intinderea obligatiilor ce le revin.
8. Capacitatea de a incheia actul juridic civil este o stare de drept, spre deosebire de discernamant care este o stare de fapt.
9. Capacitatea de a incheia actul juridic civil este o stare de drept deoarece izvoraste din lege.
10. Constituie cerinte ale valabilitatii consimtamantului sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte sis a provina de la o persoana cu capacitate de exercitiu.
11. Prin exceptie, tacere valoreaza consimtamant cand legea prevede expres aceasta, cand prin vointa expresa a partilor se atribuie o anumita semnificatie juridical tarecii sic and tacerea are valoare de consimtamant potrivit obiceiului .
12. Lipseste intentia de a produce efecte juridicecand manifestarea de vointa a fost facuta in gluma (jocandi causa) sau cand manifestarea de vointa este foarte vaga.
13. Falsa reprezentare a realitatii la incheierea actului juridic atrage sanctiunea nulitatii relative, in cazul in care priveste calitatile substantiale ale obiectului acelui act juridic.
14. Falsa reprezentare a realitatii la incheierea actului juridic atrage sanctiunea nulitatii absolute, in cazul in care priveste identitatea fizica a obiectului (error in corpore) acelui act juridic.
15. Eroarea asupra identitatii sau insusirilor esentiale ale persoanei cocontractante sau beneficiarepoate atrage anularea actului juridic in conditiile legii.
16. Este vorba de un viciu de consimtamant in cazul in care partea a avut la incheierea actului juridic o falsa reprezentare a calitatilor substantiale ale obiectului acestuia.
17. Dolul, ca viciu de consimtamant nu afecteaza valabilitatea contractului atunci cand imprejurarea ascunsa de una din parti era cunoscuta de cocontractant.
18. Dolul ca viciu de consimnatmant este aplicabil si actelor juridice unilaterale.
19. Dolul incident (seundar) nu constituie viciu de consimtamant si vizeaza imprejurari nedeterminante pentru incheierea actului juridic civil, neatragand anulabilitatea acestuia, putandu-se cere, cel mult o reducere a valorii prestatiei, daca este cazul.
20. Dolul ca viciu de consimtamant poate fi probat prin orice mijloc de proba , avand o natura juridical dubla, de viciu de consimtamant si de fapta ilicita a autorului manoperelor dolosive poate constitui temei atat pentru anularea actului juridic, cat si pentru o actiune in despagubire.
21. Violenta reprezinta viciu de consimtamant la incheierea unui act juridic civil, cand este exercitata asupra ascendentilor sau descendentilor celui care s-a obligat sau orice alta persoana de care cel amenintat este legat de o temeinica afectiune.
22. In material violentei ca viciu de consimtamant temerea insuflata celui amenintat trebuie sa fie considerabila si actuala.
23. Violenta constituie viciu de consimtamant daca amenintarea este injusta (nelegitima).
24. Pot fi anulate pentru leziune actele juridice civile care indeplinesc si urmatoarele conditii: sa fie incheiate de minorul intre 14 si 18 ani singur, fara incuviintarea ocrotitorului legal, sa fie acte juridice bilaterale, cu titlu oneros si commutative.
25. Elemental obiectiv (material) face parte in mod obligatoriu din structura urmatoarelor vicii de consimtamant: dolul si violenta, leziunea.
26. Obiectul actului juridic civilpoate sa priveasca si un bun viitor, afara de exceptiile expres prevazute de lege.
27. Obiectul actului juridic civil consta in actiunile sau inactiunile la care sunt indreptatite ori de care sunt tinute partile actului juridic cicivl.
28. Constituie cerinte generale ale valabilitatii obiectului actului juridic civil : obiectul sa fie in circuitul civil.
29. Constituie cerinte speciale ale valabilitatii obiectului actului juridic civil : cel ce se oblige trebuie sa fie titularul dreptului.
30. Scopul imediat consta in prefigurarea sau reprezentarea mentala, de catre fiecare parte, a contraprestatiei in contractile sinalagmatice.
31. Scopul imediat consta in prefigurarea unei imprejurari viitoare si incerte de care depinde sansa castigului in contractie aleatorii.
32. Cauza actului juridic este falsa cand exista eroare asupra motivului determinant, adica asupra scopului mediat.
33. Sanctiunea care intervine pentru cauza ilicita este nulitatea absoluta.
34. Scopul mediat se caracterizeaza prin aceea ca este concret si variabil de la o categorie la alta de acte juridice civile si chiar in cadrul aceleiasi categorii de acte juridice civile.
35. Nerespectarea formei actului juridic civil ceruta ad validitatem atrage nulitatea absoluta a actului juridic.
36. Nerespectarea formei actului juridic civil ceruta ad probationem atrage , in principiu , inadmisibilitatea dovedirii actului juridic civil cu un alt mijloc de proba.
37. Forma actului juridic civil ceruta ad validitatem atrage in caz de nerespectare nulitatea absoluta a actului juridic.
38. Forma actului juridic civil ceruta ad probationem este ceruta, printer altele, in cazul contractului de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor si contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala.
39. Forma actului juridic civil ceruta pentru opozabilitate fata de terti este ceruta, printer altele in cazul inscrierii in cartea funciara a contractului de leasing care are ca obiect utilizarea unui bun imobil.
40. Forma actului juridic civil este ceruta ad validitatem in cazul actului juridic intre vii de instrainare a unui teren, indifferent ca acesta este situate in intravilan sau in extravilan.
41. Forma actului juridic civil este ceruta ad probationem in cazul contractului de locatiune si contractului de asigurare.
42. In cazul termenului suspensiv stipulate in favoarea debitorului starea de insolvabilitate a debitorului atrage decaderea din beneficial termenului.
43. In cazul termenului suspensiv stipulate in favoarea debitorului prescriptia extinctive incepe sa curga de la data implinirii termenului.
44. Constituie conditie mixta conditia acarei realizare depinde de vointa uneia dintre parti cat si de vointa unei persoane determinate.
45. In urma contractarii unei obligatii sub conditie suspensiva, pendente conditione in actele juridice translative de drepturi reale nu se produce efectul translativ.
46. Conditia (ca modalitate a actului juridic) a carei realizare depinde atat de vointa unei parti cat si de vointa unei personae nedeterminate este potestativa simpla.
47. In cazul in care s-a realizat (implinit)conditia rezolutorie partile trebuie sa isi restituie presttiile effectuate (dobanditorul trebuie sa restituie bunul iar cel care l-a instrainat trebuie sa restituie pretul).
48. Sarcina (ca modalitate a actului juridic civil) sarcina oblige pe gratificat, putandu-se exercita actiunea in executarea sarcinii.
49. Eveniente conditione , daca conditia rezolutorie s-a realizat (implinit) partile trebuie sa isi restituie presttiile effectuate (dobanditorul trebuie sa restituie bunul iar cel care l-a instrainat trebuie sa restituie pretul) iar fructele culese de dobanditor sub conditie rezolutorie raman in proprietatea sa.
50. Principiul fortei obligatorii este consacract legislative numai pentru conventii (contracte) nu si pentru actele juridice unilaterale.
51. Fac parte din categoria exceptiilor de la principiul pacta sunt servanda: incetarea contractului de mandate din cauza insolvabilitatii sau falimentului mandantului ori mandatarului si prelungirea (prorogarea) prin efectul legii ,a efectelor anumitor acte juridice prin efectul legii, peste termenul convenit de parti.
52. Constituie o exceptie de la principiul pacta sunt servanda incetarea contractului de societate civila datorita anumitor cause prevazute de lege.
53. Fac parte din categoria exceptiilor de la principiul pacta sunt servanda incetarea contractului de locatiune din cauza pieirii totale sau considerabile a lucrului, prelungirea (prorogarea) efectelor anumitor acte juridice prin efectul legii, peste termenul convenit de parti si prelungirea (prorogarea) efectelor actului juridic cu executare succesiva datorita suspendarii temporare a executarii acestuia pe tot timpul cat dureaza cauza de suspendare.
54. Teoria impreviziunii se refera la revizuirea efectelor actului juridic din cauza ruperii echilibrului contractual in urma schimbarii imprejurarilor avute in vedere de parti in momentul incheierii actului juridic.
55. Categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral include, printer altele retractarea renunatrii la mostenire, care poate avea loc daca nu a expirat termenul pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala si daca intre timp mostenirea nu a fost acceptata de alti succesori ai defunctului si revocarea marturisirii pentru eroare de fapt.
56. Se include in categoria exceptiilor de la principiul irevocabilitatii actelor juridice unilaterale revenirea asupra consimtamantului exprimat de o persoana in sensul de a I se preleva tesuturi sau organe umane in scop therapeutic.
57. Se include in categoria exceptiilor de la principiul irevocabilitatii actelor juridice bilaerale denuntarea de catre chirias a contractului de inchiriere a locuintei inainte de implinirea termenului stability cu conditia notificarii prealabile intr-un termen de cel putin 60 de zile.
58. Categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului bilateral include, printer altele denuntarea contractului de comanda a unei opera viitoare.
59. Se include in categoria exceptiilor de la principiul irevocabilitatii actelor juridice bilaterale revocarea donatiei intre soti.
60. Calitatea de avand-cauza a unui successor cu titlu particular se apreciaza in raport de actele juridice anterioare ale autorului referitoare la acelasi drept sau bun incheiate cu alte personae.
61. In categoria avanzilor-cauza trebuie inclusi, printre altii creditorii chirografari.
62. Stipulatia pentru altul este o exceptie reala de la principiul relativitatii efectelor actului juridic.
63. In categoria exceptiilor aparente de la principiul relativitatii efectelor actului juridic includem, printer altele, situatia avanzilor-cauza.
64. Categoria exceptiilor aparente de la principiul reativitatii efectelor actului juridic include, printer altele promisiunea faptei altuia si reprezentarea.
65. In functie de natura interesului ocrotit prin dispozitia legala incalcata la incheierea actului juridic civil, nulitatile se clasifica in nulitati absolute si nulitati relative.
66. In functie de modul de consacrare legislative, nulitatile se clasifica in nulitati exprese si nulitati virtuale.
67. Clasificarea nulitatilor in absolute si relative se face dupa natura interesului ocrotit prin dispozitia legala incalcata la incheierea actului juridic civil.
68. Nulitatea absoluta a unui act juridic civil poate fi invocata oricand pe cale de actiune sau exceptie, de oricine are interes, de instanta din oficiu, de procurer, precum si de alte organe prevazute de lege
69. Nulitatea relative a unui act juridic civil poate fi invocate in principiu numai de persoana ocrotita prin norma juridical incalcata la incheierea actului juridic civil si poate fi confirmata tacit de succesorii in drepturi ai partii interesate.
70. Nulitatea absoluta a unui act juridic poate fi invocate oricand pe cale de actiune sau de exceptie.
71. Atrage sanctiunea nulitatii absolute nerespectarea formei actului juridic ceruta ad validitatem.
72. Atrage sanctiunea nulitatii absolute nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice.
73. Intervine nulitatea relative in cazul lipsei discernamantului la incheierea actului juridic.
74. Intervine nulitatea relative in cazul nerespectarii dispozitiilor legale referitoare la capacitatea civila a persoanei, insa numai atunci cand actul juridic este incheiat de persoana lipsita dde capacitatea de exercitiu.
75. Sunt sanctionate cu nulitate relative lipsa discernamantului la incheierea unui act juridic civil si nerespecatrea regulilor privind capacitatea civila a persoanei, insa numai atunci cand actul juridic s-a incheiat pentru persoana juridical in lipsa ori cu depasirea puterilor conferite.
76. Sunt sanctionate cu nulitatea absoluta nevalabilitatea cauzei (scopului) actului juridic civil, dar numai atunci cand lipseste cauza datorita absentei scopului imediat.
77. Actul juridic de confirmare este o conventie prin care se ratifica un act juridic anulabil si indiferente ca este express au tacit are ca effect validarea actului juridic lovit de nulitatea relative.
78. Actiunea prin care se solicita restituirea prestatiilor effectuate in baza unui contract nul trebuie intemeiata pe imbogatirea fara justa cauza.
79. In caz de anulare a actului fructele culese pana la data intentarii actiunii de anulare de posesorul de buna-credinta nu se restituie.
80. Efectele nulitatii sunt aceleasi indifferent de natura interesului ocrotit prin dispozitia legal ace stabileste cerinta de validitate nerespectata la momentul incheierii actului juridic.
81. In categoria principiilor ce guverneaza efectele nulitatii includem printer altele principiul restitution in integrum.
82. Spre deosebire de nulitate, caducitatea presupune un act juridic valabil incheiat
83. Efectele nulitatii sunt inlaturate de regula error communis facit ius.
84. Conversiunea actului juridic este posibila si in cazul nulitatii absolute.
85. Cauza falsa reprezinta o eroare asupra motivului determinat , respective asupra scopului mediat.
86. Actul juridic este o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice.
87. Actele juridice bilaterale sunt actele pentru a caror incheiere valabila este necesar acordul de vointa a doua parti.
88. Formalitatile de publicitate imobiliara trebuie indeplimite pentru acte constitutive de drepturi si acte translative de drepturi.
89. Actul juridic cu titlu oneros este acela in care in schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte parti se urmareste obtinerea altui folos patrimonial.
90. Actul juridic cu titlu gratuit este acela in care se procura un folos patrimonial fara a se urmari obtinerea unui folos patrimonial in schimb.
91. Actele aleatorii sunt acelea in care partile au in vedere posibilitatea unui castig si riscul unei pierderi datorita unei imprejurari viitoare si incerte de care depinde intinderea sau chiar existenta obligatiilor lor.
92. Actul juridic declarativ este acela care are ca effect consolidarea sau definitivarea unui drept subiectiv civil preexistent.
93. Actul juridic translativ este acela care are ca effect stramutarea unui drept subiectiv din patrimonial unei personae in patrimonial altei personae.
94. Actele dezinteresate sunt acelea prin care dispunatorul procura un avantaj patrimonial unei personae fara sa isi micsoreze patrimonial.
95. Actul juridic de dispozitie este acela care are ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui drept sau grevarea cu sarcini reale a unui bun.
96. Actul juridic solemn este acel act juridic pentru formarea caruia simpla manifestare de vointa nu este suficienta, ci aceasta trebuie sa imbrace o anumita forma prescrisa de lege.
97. Actul juridic conditie este acel act la a carui incheiere partile isi exprima vointa numai in privinta nasterii actului, continutul acestuia fiind predeterminat de norme de la care nu se poate deroga.
98. Prin actele administrative se urmareste sa se realizeze o normala punere in valoare a unui bun sau patrimoniu.
99. Pentru incheierea valabila a unui act juridic consensual este necesar sa fie realizat acordul de vointa al partii sau partilor fara nici o alta formalitate.
100. Vointa juridica este formata din consimtamant si cauza.
101. Consimtamantul reprezinta hotararea de a incheia un act juridic civil, manifestata in exterior.
102. Pentru a fi valabil ca element al vointei juridice consimtamantul trebuie sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice.
103. Pentru a fi valabil ca element al vointei juridice consimtamantul trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant, sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice sis a fie exteriorizat.
104. Consimtamnatul la incheierea unui contract de vanzare cumparare avand ca obiect un teren situate in intravilan poate fi exprimat in forma authentica.
105. Consimtamantul la incheierea contractului de inchiriere a suprafetelor locative poate fi exprimat in forma scrisa.
106. Eroarea reprezinta falsa reprezentare a unor imprejurari la incheirea unui act juridic civil.
107. Constituie eroare indiferenta falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin imporatnte la incheierea actului juridic, neafectand insasi valabilitatea acestuia.
108. Eroarea indiferenta poate atrage cel mult o diminuare valorica a prestatiei, insa poate sa ramana chiar si fara vreo consecinta juridical.
109. In alcatuirea erorii-viciu de consimtamant intra un singur element subiectiv constand in falsa reprezentare a realitatii.
110. Dolul are in structura un element obiectiv, material ce consta in utilizarea de mijloace viclene pentru a induce in eroare si un element subiectiv, intentional ce consta in intentia de a indice in eroare o persoana pentru a o determina sa incheie un act juridic civil.
111. Violenta are in structura un element obiectiv, exterior care consta in ameninatarea cu un rau si un element subiectiv de natura psihologica ca consta in insuflarea unei temeri persoanei amenintate.
112. Leziunea poate fi invocate de minorul cu varsta cuprinsa intre 14-18 ani.
113. Obiectul actului juridic civil reprezinta conduita partilor stabilita prin acel act juridic.
114. Se afla in circuitul civil terenurile situate in intravilan si extravilan si aautoturismele.
115. Constituie cerinte speciale ale valabilitatii obiectului actului juridic civil existenta autorizatiei administrative sau judiciare ori a altei cerinte prevazute de lege si obiectul trebuie sa constea intr-un fapt personal al celui ce se oblige in actele intuitu personae.
116. Efectele actului juridic constau in drepturile subiective civile si obligatiile civile carora actul juridic le da nastere, le modifica sau le stinge.
117. Spre deosebire de nulitate , revocarea se aplica, in principiu, actelor cu titlu gratuity-liberalitati.
118. Spre deosebire de nulitate, rezolutiunea apare ulterior incheierii actului si se datoreaza neexecutarii culpabile a obligatiei de catre una din parti.
119. Nulitatea absoluta intervine, intre altele, in cazul nerespectarii principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice.
120. Conversiunea actului juridic este posibila si in cazul nulitatii absolute.
121. Pentru aprecierea caracterului licit si moral al cauzei intereseaza in primul rand scopul mediat (causa remota).
122. Forta majora constituie o cauza de suspendare a cursului prescriptiei extinctive in cazul actiunii confesorii intemeiate pe dreptul de servitude.
123. Pentru dreptul subiectiv pur si simplu, termenul de prescriptie incepe sa curga in principiu de la data nasterii raportului de drept substantial care este chiar data incheierii actului juridic civil.
124. Pentru dreptul de optiune succesorala, termenul de prescriptie incepe sa curga in principiu de la data deschiderii succesiunii, dar exista si exceptii: in cazul unui copil conceptu dar nenascut la data deschiderii succesiunii termenul de prescriptie incepe sa curga de la data nasterii copilului; desi data deschiderii succesiunii celui declarat mort pe cale judecatoreasca este data stabilita prin hotarare ca fiind data mortii, termenul de prescriptie incepe sa curga de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a declarat moartea deoarece numai din acel moment dreptul de optiune poate fi exercitat.
125. Termenul de prescriptie pentru actiunea in tagaduirea paternitatii icepe sa curga de la data cand tatal a cunoscut nasterea copilului.
126. Termenul de prescriptie pentru actiunea posesorie incepe sa curga de la data primului act prin care posesia a fost tulburata.
127. Suspendarea cursului prescriptiei extinctive are ca effect oprirea de drept a curgerii termenului de prescriptie, pe timpul cat dureaza situatia prevazuta de lege, urman ca dupa incetarea cauzei de suspendare, prescriptia sa isi reia cursul socotindu-se si timpul curs inainte de suspendare.
128. Cursul prescriptiei se suspenda intre parinti sau tutore si cei ce se afla sub ocrotirea lor, intre curator si acei pe care-I reprezinta, precum si intre orice alta persoana care in temeiul legii sau al hotararii judecatoresti, administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt astfel administrate, prescriptia nu curge cat timp socotelile nu au fost date si aprobate.; prescriptia nu curge impotriva celui lipsit de capacitate de exercitiu cat timp nu are reprezentant legal si nici impotriva celui cu capcitate de exercitiu restransa cat timp nu are cine sa-I incuviinteze actele.
129. Cursul prescriptiei se intrerupe prin recunoastere dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de cel in favoarea caruia curge prescriptia si prin introducerea unei cereri de chemare in judecata ori de arbitrare cu conditia ca cererea san u fie respinsa, anulata perimata sau cel care a facut-o san u fi renuntat la ea.
130. Intreruperea cursului prescriptiei extinctive are ca effect inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze interruptive si inceperea dupa incetarea cauzei de intrerupere a unei noi prescriptii extinctive.
131. Se poate dispune repunerea in termenul de prescriptie extinctive in cazul existentei unor imprejurari speciale in care s-a gasit mostenitorul, care l-au impiedicat sa afle despre deschiderea unei succesiuni la care era chemat.
132. Se poate dispune repunerea in termenul de prescriptie extinctive in cazul spitalizarii indelungate sau repetate a mamei impreuna cu copilul in numele caruia urma sa introduca actiunea in stabilirea paternitatii.
133. In sistemul Legii Fondului Funciar nr.18/1991 repunerea in termenul de prescriptie opereaza de drept.
134. In sistemul Decretului nr.167/1958 repunerea in termenul de prescriptie pe cale judiciara.
135. Pentru dreptul subiectiv afectat de o conditie suspensiva ori un termen suspensiv , prescriptia extinctive incepe sa curga de la data realizarii conditiei sau, dupa caz, de la data implinirii termenului.
136. Prescriptia dreptului material la actiunea in repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicita incepe sa curga de la data cand pagubitul a cuoscut sau trebuia ori putea sa cunoasca atat paguba cat sip e cel care raspunde de ea.
137. Prescriptia dreptului material la actiunea in declararea nulitatii pentru eroare asupra calitatilor substantiale ale lucrului vandut incepe sa curga de la data la care cumparatorul a cunoscut ca a avut o falsa reprezentare a realitatii, insa cel mai tarziu de la implinirea a 18 luni de la data incheierii actului.
138. Prescriptia dreptului material la actiunea in anularea actului juridic pentru violenta incepe sa curga de la data incetarii violentei.
139. Prescriptia dreptului material la actiunea privin viciile ascunse ale unui lucru incepe sa curga de la data descoperirii viciilor insa cel mai tarziu de la implinirea unui an de la predarea lucrului.
140. Prescriptia dreptului material la actiunea privin viciile ascunse ale unei constructii incepe sa curga cel mai tarziu de la implinirea a trei ani de la predare daca nu isi gaseste aplicare un termen special de garantie indifferent ca acesta ar fi legal sau conventional.
141. Efectele suspendarii cursului prescriptiei extinctive (generale, speciale)opereaza de drept, astfel incat, organul jurisdictional urmand sa constate numai producerea lor.
142. Prescriptia extinctive a dreptului la actiune referitor la sumele de bani incasate din vanzarea biletelor pentru spectacole ce nu au mai avut loc incepe sa curga de la data cand ar fi trebuit sa aiba loc spectacolul.
143. Cursul prescriptiei se suspenda cat timp cel impotriva caruia ea curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere.
144. Cursul prescriptiei se suspenda cat timp cel lipsit de capacitate de exercitiu nu are reprezentant legal sau cat timp cel cu capacitate de exercitiu restransa nu are cine sa ii incuviinteze actele.
145. Introducerea cererii de chemare In judecata dupa inceperea termenului de prescriptie extinctive sterge provizoriu si conditionat prescriptia extinctiva scurs anterior introducerii.
146. Prescriptia se intrerupe prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in favoarea caruia curge prescriptia si prin introducerea unei cereri de chemare in judecata sau de arbitrare cu conditia ca cererea san u fie respinsa, anulata, perimata sau cel care a fact-o san u fi renuntat la ea.
147. Prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia constituie cauza de intrerupere a prescriptiei extinctive.
148. Repunerea in termenul de prescriptie extinctive are ca effect socotirea prescriptiei extinctive ca neimplinite.
149. Cererea de repunere in termenul de prescriptie poate fi facuta in termen de o luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie .

DREPT CIVIL - DREPTURI REALE

1. Modalitatile juridice ale dreptului de proprietate sunt proprietatea comuna si proprietatea anulabila.
2. Modalitatile juridice ale dreptului de proprietate sunt proprietatea rezolubila si proprietatea anulabila.
3. Modalitatile juridice ale dreptului de proprietate sunt proprietatea comuna.
4. Modalitatile juridice ale dreptului de proprietate sunt proprietatea rezolubila, proprietatea anulabila si proprietatea comuna.
5. Reprezinta modalitati juridice ale dreptului de proprietate proprietatea comuna pe cote-parti si proprietatea comuna in devalmasie.
6. Reprezinta modalitati juridice ale dreptului de proprietate proprietatea comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara si proprietatea comuna pe cote-parti fortata si perpetua.
7. Modalitatile juridice ale dreptului de proprietate sunt forme compleze sub care se poate prezenta dreptul de proprietate atunci cand nu mai este pur si simplu ci afectat de o conditie rezolutorie sau suspensiva, amenintat de o cauza de anulare sau atunci cand apartine concomitant mai multor personae.
8. Ne aflam in prezenta conditiei resolubile atunci cand aceasta a fost afectata de o condutie rezolutorie sau o conditie suspensiva.
9. Ne aflam in prezenta conditiei resolubile atunci cand aceasta a fost afectata de o conditie suspensiva.
10. Ne aflam in prezenta conditiei resolubile atunci cand aceasta a fost afectata de o conditie suspensiva sau o conditie rezolutorie.
11. Proprietatea rezolubila poate rezulta din contracte, testament sau lege.
12. Atunci cand transmitatorul este proprietar sub conditie rezolutorie dobanditorul este proprietar sub conditie suspensiva.
13. Atunci cand transmitatorul este proprietar sub conditie rezolutorie dobanditorul este proprietar sub conditie suspensiva.
14. Modalitatile juridice ale dreptului de proprietate sunt proprietatea rezolubila, proprietatea anulabila si proprietatea comuna.
15. Toate actele juridice consimtite de un proprietar sub conditie rezolutorie, care se implineste, acte facute in favoarea tertelor personae, urmeaza sa se desfiinteze pe baza principiului statuat prin adagiul nemo ad alium plus juris trasfere potest quam ipse habet.
16. Cand conditia rezolutorie estc pendinte, dobanditorul sub asemenea conditie poate exercita asupra lucrului toate drepturile unui proprietar pur si simplu.
17. Efectul retroactiv al anularii actului translativ de proprietate se produce in raporturile dintre parti, dar si fata de tertele persoane.
18. In cazul dreptului de proprietate comuna pe cote-parti, dreptul de proprietate al fiecarui coproprietar este determinat in mod abstract, sub forma unei fractiuni matematice, bunul nefiind divizat corespunzator cotelor parti
19. In cazul dreptului de proprietate comuna pe cote-parti, dreptul de proprietate al fiecarui coproprietar este determinat in mod abstract, sub forma unor procente, bunul nefiind divizat corespunzator cotelor parti
20. Care este deosebirea dintre proprietate comuna pe cote-parti si indiviziune : dreptul de proprietate comuna pe cote-parti are ca obiect un bun luat ut singuli, pe cand, in cazul indiviziunii, aceasta are ca obiect un patrimoniu (o universalitate juridica).

Care este deosebirea dintre proprietate comuna pe cote-parti si indiviziune: dreptul de proprietate comuna pe cote-parti are ca obiect un bun luat ut singuli, pe cand in cazul indiviziunii acesta are ca obiect un patrimoniu (o universalitate juridica).

Coproprietatea sau indiviziunea pot lua nastere din succesiune, lege, actjuridic sau fapt juridic sau conventie.

Coproprietatea sau indiviziunea nu pot lua nas.tere din exercitarea unei detentii precare.

24. In raport de durata sa, proprietatca comuna pe cote-parti poate fi obisnuita sau temporara si fortata sau perpetua.

Actele materiale de folosinta asupra bunului proprietate comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara se pot face de fiecare coproprietar, cu conditia de a se respecta drepturile celorlalti
coproprietari;

Actele materiale de folosinta asupra bunului proprietate comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara pot fi facute de catre fiecare coproprietar, cu conditia de a se respecta
drepturile celorlalti coproprietari.

27. Atunci cand, in cazul proprietatii comune pe cote-parti obisnuite sau temporare, coproprietarii nu se inteleg cu privire la tolosinla materiala a bunului, instanta poate dispune partajul folosintei,

impartirea bunului si mcetarea coproprietatii,fie partajarea folosintei si mentinerea proprietatii comune pe cote-parti,fie impartirea bunului si incetarea coproprietatii.

In cazul proprietatii comune pe cote-parti obisnuite sau temporare, actele de administrare sunt supuse regulii unanimitatii.

In cazul proprietatii comune pe cote-parti obisnuite sau temporare, actele de administrare nu pot fi incheiate decat cu acordul tuturor coproprietarilor.

In cazul proprietatii comune pe cote-parti, instanta judecatoreasca poate incuviinta efectuarea de acte de administrare de catre unul dintre coproprietari, in cazul in care nu se realizeaza acordul dintre acestia, in acest sens: nu

Pentru inlaturarea diticultatilor practice, in cazul aplicarii regulii unanimitatii pentru incheierea actelor juridice de administrare cu privire la bunul proprietate comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara, in practica judiciara s-a admis valabilitatea unor asemenea acte prin aplicarea regulilor de la contractul de societate civila, de la gestiunea de afaceri si de la mandatul tacit al sotilor.

Pentru inlaturarea dificultatilor practice, in cazul aplicarii regulii unanimitatii pentru incheierea actelor juridice de administrare cu privire la bunul proprietate comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara, practica judiciara a admis valabilitatea unor asemenea acte prin aplicarea regulilor de la gestiunea de afaceri

In cazul proprietatii comune pe cote-parti obisnuite sau temaporare actele juridice cu privire la cota-parte abstracta asupra dreptului se pot face de fiecare coproprietar, in mod liber.

Creditorii personali ai succesorului in indiviziune asupra unor immobile succesorale, pana la momenlul efectuarii partajului nu pot cere punerea in vanzare a partii indivize.

Proprietatea comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara este conceputa ca o stare vremelnica, motiv pentru care sunt nule conventiile prin care se renunta la dreptul de a cere partajul sau prin care se instituie obligatia de a ramane perpetuu in indiviziune iar coproprietarii pot incheia conventii pentru mentinerea starii de indiviziune pe o durata de cel mult 5 ani, cu posibilitatea de a reinnoi conventia

Partajul sau imparteala este modul specific de incetare a coproprietatii. iar actiunea prin care se solicita partajul se prescrie este imprescriptibila extinctiv.

Modul specific de incetare a starii de coproprietate il constitute partajul,
iar actiunea in partaj este imprescriptibila extinctive.

Imprescriptibilitatea dreptului de a cere imparteala poate fi paralizata prin uzucapiunea de 30 de ani, daca un coproprietar, prin manifestarea sa de vointa, a inteles sa transforme posesia ca fiind exclusiva pentru sine.

Coproprietatea poate inceta prin dobandirea cotelor-parti ale tuturor coproprietarilor de catre unul singur dintre accstia, atunci cand toti coproprietarii instraineaza cotele-parti care le apartin unei tcrte personae sau pe calea partajului.

Coproprietatea poate inceta prin partaj voluntar sau partaj judiciar.

In cazul in care partajul unui bun imobil constructie necesita efectuarea
an u mi tor lucrari este necesara autorizatie administrativa in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 50/1991 modificata si republicata;

Bunurile asupra carora exista coproprietatea fortata si perpetua se caracterizeaza prin aceea ca sunt bunuri acccsorii fata de altele care sunt bunuri principale.

Bunurile proprietate comuna pe cote-parti fortata si perpetua nu pot fi instrainate separat de bunurile principale fata de care au caracter accesoriu.

In cazul proprietatii comune pe cote-parti fortate si perpetue, aceasta nu poate lua sfarsit prin impartirea bunului comun accesoriu necesar al bunului principal, care formeaza dreptul de proprietate exclusive si poate inceta pentru partile coproprietate fortata ale unui imobil cladire cu
mai multe unitati locative sau spatii cu alta destinatie, numai cu acordul tuturor coproprietarilor.

In cazul proprietatii comune pe cote-parti fortate si perpetue aceasta este determinata de destinatia bunului asupra caruia poarta si se mentine independent de vointa coproprietarilor

In cazul proprietatii comune pe cote-parti fortate si perpetue folosinta trebuie sa se infaptuiasca numai in interesul utilizarii fondului caruia i-a fost afectat bunul comun accesoriu si folosinta nu trebuie sa aduca atingere drepturilor egale si reciproce ale celorlalti coproprietari.

Exercitarea dreptului de proprietate comuna pe cote-parti fortata si perpetua se face in scopul utilizarii fondului caruia i-a fost afectat bunul
accesoriu

In cazul proprietatii comune pe cote-parti fortate si perpetue asupra despartiturilor comune (zidul, santul, gardul) care separa doua proprietati vecine, dovada oproprietatii fortate se face prin titlu, prin dovedirea dobandirii dreptului de proprietate comuna pe cote-par:
prin uzucapiune sau prin prezumtii legale relative.

In cazul proprietatii comune pe cote-parti fortate si perpetue asupra despartiturilor comune (zidul, santul, gardul) care separa doua proprietati vecine, dovada coproprietatii fortate se face prin prescriptie achizitiva sau prin prezumtii legale relative.

In cazul proprietatii comune pe cote-parti fortate si perpetue, considera ca un gard nu este comun daca una singura dintre proprietati este ingradita sau exista titlu sau posesie care constata contrariul.

In cazul proprietatii comune pe cote-parti fortate si perpetue, se
considera ca un gard nu este comun daca una singura dintre proprietati este ingradita sau exista titlu.

In cazul dreptului de proprietate comuna in devalmasie nici dreptul de proprietate si nici bunul asupra caruia poarta nu sunt divizate si determinate.

In cazul dreptului de proprietate comuna in devalmasie nici dreptul de proprietate s.i nici bunul asupra caruia poarta nu sunt divizate si determinate.

Temeiul juridic al revendicarii il constitute dreptul de proprietate.

Temeiul juridic al revendicarii il constitute dreptul de proprietate.

Actiunea in revendicare este actiune petitorie.

Actiunea in revendicare este actiune petitorie.

Actiunea in revendicare este actiune reala.

Proprietarul care a inchiriat un lucru, atunci cand chiriasul refuza sa i-1 restituie la termenul stipulat in contract, poate introduce impotriva acestuia din urma o actiune in revendicare sau o actiune personala care isi are temeiul in contractul de locatiune.

Actiunea in revendicare introdusa de un coproprietar impotriva celorlalti coproprietari nu poate fi admisa, deoarece acesta nu are un drept exclusiv asupra partilor ce i se cuvin sau poate fi admisa daca coproprietarul reclamant dovedeste ca a stapanit bunul distinct, adica a posedat bunul, dobandind dreptul de proprietate prin uzucapiune.

62. Proba dreptului de proprietate se face in mod diferit, dupa cum rezulta din acte juridice si fapte juridice.
63. Proba dreptului dc proprietate este dificil de facut, deoarece nu s-au redactat inscrisuri doveditoare ale transmisiunii dreptului de proprietate asupra bunului imobil, inscrisurile intocmite nu contin si planuri topografice pentru delimitarea bunului imobil dobandit sau principiul relativitatii actelor juridice face ca actele juridice sa produca efecte juridice numai intre partile care le-au incheiat, succesorii universali ai acestora si succesorii cu titlu universal, nefiind opozabile
    tertilor.
64. In proba dreptului de proprietate exista dificultati si datorita efectelor produse de principiul relativitatii actelor juridice, conform cu care acestea produc efecte numai intre partile care le-au incheiat si succesorii universali ai acestora si succesorii cu titlu universal.
65. In cazul actiunii in revendicare imobiliara prin titlu intelegem un act translativ de proprietate, un act declarativ, atat un act translativ de proprietate, cat si un act declarativ.
66. Termenul general de prescriptie pentru actiunile reale este 3 ani.
67. Actiunea in revendicare imobiliara poate fi paralizata prin uzucapiune.
68. Actiunea in revendicare imobiliara poate fi paralizata prin prescriptie achizitiva.
69. Urmare a admiterii actiunii in revendicare se restituie bunul revendicat liber de orice sarcini si cu accesoriile sale.
70. Daca bunul revendicat a pierit datorita unui caz fortuit sau din cauza de forta raajora si posesorul a fost de buna credinta riscul il suporta paratul posesor, fiind obligat sa restituie contravaloarea bunului sau riscul suporta reclamantul proprietar, daca paratul dovedeste ca bunul ar fi pierit si la proprietar.
71. Daca bunul revendicat a pierit datorita unui caz fortuit sau din cauza de forta majora si posesorul a fost de rea credinta riscul il suporta reclamantul proprietar numai daca paratul dovedeste ca bunul ar fi pierit chiar daca se afla la proprietar.
72. Urmare a admiterii actiunii in revendicare, posesorul de buna credinta pastreaza fructele pana la data introducerii actiunii in revendicare.
73. Urmare a admiterii actiunii in revendicare, posesorul de rea-credinta restituie toate fructele lucrului perccpute sau nepercepute sau valoarea acestora, daca le-a consumat.
74. Urmare a admiterii actiunii in revendicare, posesorul de rea-credinta restituie toate fructele lucrului, nepercepute sau valoarea acestora, daca le-a consumat.
75. Urmare a admiterii actiunii in revendicare, posesorul de rea-credinta are dreptul la plata cheltuielilor necesare si la plata cheltuielilor utile, in masura sporului de valoare realizat de lucru la momentul restituirii.
76. Urmare a admiterii actiunii in revendicare, posesorul de rea-credinta este in drept sa retina cheltuielile necesare si pe cele utile, in masura sporului de valoare realizat de lucru in momentul restituirii.
77. Urmare a admiterii actiunii in revendicare, posesorul fie de buna credinta, fie de rea-credinta are dreptul sa ceara intotdeauna cheltuielile necesare si are dreptul la restituirea partiala a cheltuielilor utile, in masura sporului de valoare realizat de lucru la momentul restituirii.
78. Urmare a admiterii actiunii in revendicare osesorul de buna-credinta raspunde de deteriorarile pricinuite bunului, are ii sunt imputabile ; osesorul de rea-credinta raspunde de deteriorarile survenite, chiar si de aelea care se datoreaza cazului fortuit, daca nu probeaza ca acestea s-ar fi produs, chiar daca bunul s-ar fi aflat la proprietar.
79. Urmare a admiterii actiunii in revendicare posesorul de buna-credinta raspunde de deteriorarile pricinuite bunului, daca acestea ii sunt imputabile.
80. Urmare a admiterii actiunii de revendicare, cu privire la lucrarile,constructiile sau plantatiile efectuate de posesor, raporturile dintre acesta si proprietar sunt supuse regulilor din material accesiunii.
81. Urmare a admiterii actiunii de revendicare, cu privire la lucrarile,constructiile sau plantatiile efectuate de posesor, raporturile dintre acesta si proprietar sunt supuse regulilor din material accesiunii.
82. Regula art. 1909 alin. 1 Cod civil este aplicabila bunurilor mobile corporale.
83. Regula art. 1909 alin. 1 Cod civil este aplicabila bunurilor mobile corporale si titlurilor de valoare la purtator.
84. Regula art. 1909 alin. 1 Cod civil, conform cu care posesiunea de buna-credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de proprietate se aplica si titlurilor la purtator, a caror valoare este incorporate in titlu si nu se aplica bunurilor mobile corporale care sunt accesorii ale unui imobil.
85. Regula art. 1909 alin. 1 Cod civil, conform cu care posesiunea de buna-credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de proprietate nu se aplica universalitatii juridice si fondului de comert.
86. Regula art.1909 alin.l Cod civil, conform cu care posesiunea de buna-credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de proprietate nu se aplica universalitatilor juridice si fractiunilor de universalitate.
87. Regula art.1909 alin.l Cod civil, conform cu care posesiunea de buna-credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de proprietate poate fi invocata de tertul dobanditor care dobandeste bunuJ de la un detentor precar, caruia adevaratul proprietar i 1-a mcredintat de buna voie.
88. Regula art 1909 alin. 1 Cod civil, conform cu care posesiunea de buna-credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de proprietate poate fi invocata de tertul dobanditor care dobandeste bunul de la un detentor precar, caruia adevaratul proprietar i 1-a mcredintat de buna voie.
89. Regula art. 1909 alin. 1 Cod civil, conform cu care posesiunea de buna-credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de proprietate isi gaseste aplicare cu respectarea urmatoarelor conditii sa existe o posesie cu elementele animus si corpus iar posesia sa fie de buna-credinta.
90. Regula art. 1909 alin. 1 Cod civil, conform cu care posesiunea de buna-credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de proprietate isi gaseste aplicare cu respectarea urmatoarelor conditii sa existe o posesie utila si de buna-credinta.
91. In cazul aplicarii regulii art. 1909 alin. 1 Cod civil, conform careia posesiunea de buna-credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de proprietate, posesia trebuie sa fie utila, adica neviciata, sa fie continual pasnica, publica, neprecara.cu precizarea ca nu este necesar si caracterul continuu al acesteia intrucat ne aflam in cazul unei prescriptii instantanee si sa fie de buna-credina.
92. In cadrul regulii art. 1909 alin. 1 Cod civil, conform careia posesiunea de buna-credinta asupra bunurilor mobile corporate valoreaza titlu de proprietate, tertul dobanditor este considerat de buna-credinta, daca ignora viciul de care este afectat titlul aceluia de la care a dobandit.
93. In cadrul regulii art.1909 alin.l Cod civil, conform careia posesiunea de buna-credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de proprietate, tertul dobanditor este considerat de buna-credinta, daca ignora viciul de care este afectat titlul aceluia de la care a dobandit.
94. In cazul aplicarii regulii art. 1909 alin. 1 Cod civil, conform careia posesiunea de buna-credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de proprietate, pe langa buna credinta nu se cere si existenta unui just titlu iar justul titlu trebuie sa fie un element constitutiv al bunei-credinte.
95. In cazul aplicarii regulii art. 1909 alin. 1 Cod civil, conform careia posesiunea de buna-credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de proprietate, justul titlu poate fi putativ si poate fi si un act viciat.
96. In cazul aplicarii regulii art.1909 alin.l Cod civil, conform careia posesiunea de buna-credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de proprietate adevaratul proprietar se desesizeaza in mod voluntar de bunul sau
97. In cazul aplicarii regulii art. 1909 alin. 1 Cod civil, conform careia posesiunea de buna-credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de proprietate adevaratul proprietar trebuie sa fi incredintat bunul cu buna stiinta unei persoane.
98. Regula art. 1909 alin. 1 Cod civil, conform cu care posesiunea de buna-credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de proprietate nu poate fi invocata de detentorul precar impotriva proprietarului de la care define lucrul si nu se aplica bunurilor pierdute sau furate.
99. Conform reglementarilor art. 1909 alin. 2 Cod civil, acela care a pierdut un lucru sau caruia acesta i-a fost furat, il poate revendica de la acela la care il gaseste in termen de 3 ani din ziua pierderii sau furtului..
100. Conform reglementarilor art. 1909 alin. 2 Cod civil, acela care a pierdut un lucru sau caruia acesta i-a fost furat, il poate revendica in curs de 3 ani din ziua pierderii sau furtului, de la cel la care il gaseste si este necesar ca reclamantul sa dovedeasca ca bunul a lesit din patrimoniul sau fara voia sa..
101. Conform reglementarilor art. 1909 alin. 2 Cod civil, acela care a pierdut un lucru sau caruia acesta i-a fost furat, il poate revendica in curs de 3 ani din ziua pierderii sau furtului, de la cel la care il gaseste si astfel este necesar sa fie vorba de un tert dobanditor de buna-credinta care a
     dobandit de la hot sau gasitor.
102. Conform reglementarilor art. 1909 alin. 2 Cod civil, acela care a pierdut un lucru sau caruia acesta i-a fost furat, il poate revendica in curs de 3ani din ziua pierderii sau furtului, de la cel la care il gaseste si trebuie sa fie vorba de un tert dobanditor de buna credinta care a
     dobandit de la hot sau gasitor.
103. Daca tertul dobanditor de buna-credinta a dobandit un lucru furat sau pierdut dintr-un loc public, unde asemenea operatiuni se produc in mod curent, precum targ, piata, balci ori de la comercianti care vand asemenea bunuri in mod frecvent proprietarul care revendica are obligatia de a plati tertului dobanditor, retul pe care acesta 1-a platit.
104. Daca tertul dobanditor de buna-credinta a dobandit un lucru furat sau pierdut dintr-un loc public unde asemenea operatiuni se produc in mod curent, precum targ, piata, balci ori de la coraerciantii care vand asemenea lucruri in mod frecvent proprietarul care revendica bunul are obligatia de a plati tertului dobanditor pretul pe care acesta 1-a platit.
105. Daca tertul dobanditor de buna-credinta a dobandit un lucru furat sau pierdut dintr-un loc public unde asemenea operatiuni se produc in mod curent, precum targ, balci ori de la comercianti care in mod frecvent vand asemenea lucruri, atunci proprietarul a carui actiune in revendicare izbandes.te s.i care are obligatia sa plateasca tertului dobanditor pretul pe care acesta 1-a platit are o actiune in despagubire impotriva hotului sau gasitorului.
106. Regula art. 1909 alin. 1 Cod civil, conform careia posesiunea de buna-credinta asupra bunurilor mobile corporate valoreaza titlu de proprietate se justifica prin aceea ca textul se intemeiaza pe o prescriptie instantanee, textul creeaza un mod de dobandire a dreptului de proprietate prin efectul legii si textul instituie o prezumtie absoluta de proprietate.
107. Regula instituita prin dispozitiile art. 1909 alin.l Cod civil, conform careia posesiunea de buna-credinta asupra bunurilor mobile corporate valoreaza titlu de proprietate instituie o prezumtie absoluta de proprietate.
108. Regula art.1909 alin.l Cod civil, conform careia posesiunea de buna-credinta asupra bunurilor mobile corporate valoreaza titlu de proprietate nu se aplica in cazul dreptului de uzufruct, atunci cand uzufructuarul se desesizeaza de buna voie de bunul mobil corporal asupra caruia exercita dreptul de uzufruct, acesta neavand posibilitatea de a solicita restituirea lucrului prin actiunea confesorie.
109. Este admisibila actiunea in revendicare care are ca obiect bunuri proprietate private si proprietate publica din domeniul privat.
110. Uzucapiunea, ca mod de dobandire a drepturilor reale se aplica dreptului de proprietate si servitutilor, daca este uzucapiunea de 30 de ani.
111. Uzucapiunea, ca mod de dobandire a drepturilor reale se aplica dreptului de proprietate si servitutilor continue si aparente.
112. Uzucapiunea reprezinta un mod de dobandire a drepturilor reale cu titlu particular.
113. Uzucapiunea reprezinta un mod de dobandire a drepturilor reale intre vii si cu titlu particular.
114. Uzucapiunea este un mod de dobandire a dreptului de proprietate de catre stat: da.
115. Uzucapiunea constituie dovada absoluta a dreptului de proprietate:da.
116. Uzucapiunea constituie dovada absoluta a dreptului de proprietate da, indiferent de felul acesteia.
117. Uzucapiunea se justifica prin aceea ca aceasta constituie o sanctiune impotriva proprietarului bunului, care se dovedeste a fi neglijent, imprudent, dezinteresat de bunul sau si pentru nevoia de stabilitate si securitate a raporturilor juridice, constituie o aparenta indelungata de proprietate.
118. Pot fi dobandite prin uzucapiune numai bunurile imobile proprietate private.
119. Uzucapiunea implica existenta unei posesii utile.
120. Pot fi dobandite prin uzucapiune orice bunuri imobile.
121. Acela care stapaneste un imobil cu fagaduinta proprietarului, il poate uzucapa: nu.
122. Stapanirea de catre unul dintre mostenitori a unui bun imobil succesoral poate duce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune numai daca acesta demonstreaza ca a inteles sa transforme posesia din comuna, in posesie exclusiva, prin intervertirea precaritatii.

Pentru a opera uzucapiunea de 30 de ani sunt necesare urmatoarele conditii sa existe o posesie de 30 de ani si sa fie o posesie utila

Pentru uzucapiunea de 30 de ani nu este necesar sa existe nici buna credinta si nici just titlu.

Conditiile uzucapiunii de la 10, la 20 de ani sunt urmatoarele sa existe o posesie utila si posesia sa dureze de la 10, la 20 de ani

Conditiile uzucapiunii de la 10, la 20 de ani sunt urmatoarele sa existe buna-credinta si posesia sa dureze de la 10, la 20 de ani.

Uzucapiunea de la 10, la 20 de ani se aplica bunurilor imobile considerate in mod individual.

Uzucapiunea de la 10, la 20 de ani se aplica bunurilor imobile considerate in mod individual.

Pentru uzucapiunea de la 10, la 20 de ani este necesar sa existe un just titlu, acesta putand fi o tranzactie

Pentru uzucapiunea de la 10, la 20 de ani este necesar sa existe un just titlu, acesta putand fi o tranzactie.

Pentru uzucapiunea de la 10, la 20 de ani este necesar sa existe un just titlu, acesta putand fi un titlu anulabil.

Pentru uzucapiunea de la 10, la 20 de ani trebuie sa existe un titlu anulabil.

Pentru uzucapiunea de la 10, la 20 de ani este necesara conditia bunei credinte si aceasta trebuie sa existe la momentul dobandirii imobilului.

Pentru uzucapiunea de la 10, la 20 de ani este necesara conditia bunei credinte si aceasta trebuie sa existe numai la momentul dobandirii imobilului.

Cu privire la modul de calcul al termenului uzucapiunii ziua in care incepe prescriptia nu se ia in calcul si prescriptia achizitiva se socoteste a fi incheiata la implinirea ultimei zile a termenului. Intreruperea cursului prescriptiei achizitive are ca efect inlaturarea oricaror efecte ale posesiei anterioare momentului intreruperii si pentru a uzucapa este necesar sa se inceapa o noua prescriptie integrals.

Intreruperea cursului prescriptiei achizitive poate fi natural a si civila.

Intreruperea cursului prescriptiei achizitive inlatura toate efectele posesiei anterioare momentului intreruperii.

Suspendarea cursului prescriptiei achizitive opereaza cat timp acela impotriva caruia curge prescriptia este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere si nu curge intre soti in timpul casatoriei.

Jonctiunea posesiilor este facultative.

Jonctiunea posesiilor este facultativa.

In cadrul jonctiunii posesiilor, daca posesorul actual se prevaleaza de posesia autorilor sai, este obligat sa continue posesia cu toate viciile sau calitatile acesteia.

142. Conditiile necesare pentru invocarea jonctiunii posesiilor sunt sa existe o posesie propriu-zisa si acela care invoca Jonctiunea sa fie un succesor in drepturi ale autorului sau.
143. Uzucapiunea poate fi invocata pe cale de actiune si pe cale de exceptie.
144. Uzucapiunea retroactiveaza.

Beneficiarul uzucapiunii poate renunta la efectele acesteia numai dupa implinirea acesteia.

Uzucapiunea retroactiveaza intotdeauna.

Renuntarea la beneficiul uzucapiunii trebuie sa se faca express sau tacit.

In cazul uzucapiunii, acela care doreste sa renunte la beneficiile acesteia trebuie sa aiba capacitatea de a instraina.

In cazul in care o persoana renunta la beneficiul uzucapiunii, pot invoca prescriptia achizitiva castigata de debitorul lor creditorii.

Jonctiunea posesiilor poate fi invocata numai atunci cand posesia dobanditorului este de aceeasi natura cu aceea a autorilor:nu.

DREPT CIVIL - Teoria generala a obligatiilor

1. Din reciprocitatea si interdependenta obligatiilor, in cadrul contractelor sinalagmatice, decurg efecte specifice, astfel : desi una dintre parti nu-si executa propria obligatie, pretinde celeilalte sa si-o execute pe a sa; desi una dintre parti este gata sa-si execute propria obligatie ori chiar si-a executat-o, cealalta parte rcruza in mod culpabil sa si-o execute pe a sa;una dintre parti se gaseste in imposibilitatea fortuita de a-si executa obligatiile si se pune problema suportarii riscului contractului.

Care este temeiul juridic al exceptiei de neexecutare a contractului reciprocitatea si interdependenta obligatiilor din contractul sinalagmatic.

Constituie cerinte necesare pentru invocarea exceptiei de neexecutare a contractului obligatiile reciproce ale partilor sa-si aiba temeiul in acelasi contract si din partea celuilalt contractant sa existe o neexecutare, chiar si partiala, insa suficient de importanta.

Rezolutiunea constituie o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic desfiinfarea retroactiva a acestuia si repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului.

Temeiul juridic al rezolutiunii il reprezinta reciprocitatea si interdependenta obligatiilor din contractele sinalagmatice.

Rezolutiunea nu opereaza de drept.

Conditiile necesare pentru admisibilitatea rezolutiunii judiciare sunt debitorul obligatiei neexecutate sa fi fost pus in intarziere in conditii legale.

In cazul in care se solicita instantei judecatoresti sa pronunte rezolutiunea contractului, aceasta poate acorda un termen de gratie pentru executarea obligatiei.

In cazul pactelor comisorii, partile pot stipula ca in caz de neexecutare, contractul se considers desfiintat de drept, fara a mai fi necesara punerea in intarziere si fara alta formalitate prealabila.

Efectele rezolutiunii difera dupa cum aceasta este nu difera, indifercnt ca este judiciara sau conventionala.

Diferenta dintre rezolutiune si reziliere consta in aceea ca rezolutiunea desfiinteaza retroactiv contractul, iar rezilierea face sa inceteze efectele contractului numai pentru viitor.

Cine suporta riscul contractului debitorul obligatiei imposibil de executat.

Ce se intampla atunci cand intr-un contract sinalagmatic obligatia a devenit numai partial imposibil de executat se reduce, in mod corespunzator, contraprestatia care ar urma sa fie executata de catre cealalta parte, iar debitorul obligatiei imposibil de executat suporta riscul numai in masura partii neexecutate de el; se desfiinteaza contractul, in masura in care partea care ar putea fi executata nu indeplineste scopul pentru care contractul a fost incheiat.

Cine suporta riscul contractului in contractele translative de proprietate partea care avea calitatca dc proprietar al lucrului la momentul pieirii fortuite a acestuia.

In cazul unui contract de vanzare-cumparare a unui bun individual determinat riscul contractului il va suporta cumparatorul.

In cadrul contractelor sinalagmatice translative de proprietate, transferul dreptului de proprietate opereaza prin simpla incheiere a contractului si riscul contractului este suportat de dobanditor, daca au ca obiect bunuri individual determinate.

In cazul contractelor sinalagmatice translative de proprietate care au ca obiect bunuri de gen, daca pana la momentul predarii bunurilor intervine o imposibilitate de executare, riscul contractului va fi suportat de vanzator.

In cazul contractelor sinalagmatice translative de proprietate care au ca obiect un lucru cert, care a pierit din cauze fortuite inainte de a fi fost predat cumparatorului devenit proprietar, daca inainte de pieirea lucrului vanzatorul fusese pus in intarziere pentru ca nu-si executase obligatia de predare, riscul contractului va fi suportat de vanzator.

In cazul contractelor sinalagmatice translative de proprietate care au ca obiect un lucru cert, in care transferul dreptului de proprietate nu se produce la incheierea contractului, ci ulterior, iar lucrul piere inainte de a fi operat transferul dreptului de proprietate, riscul contractului va fi suportat de vanzator.

In cazul contractelor sinalagmatice translative de proprietate care au ca obiect un lucru cert, in cazul in care cumparatorul a cumparat subconditie potestativa, daca lucrul piere pendents conditione, riscul este suportat de vanzator.

In cazul contractelor sinalagmatice translative de proprietate care au ca obiect un lucru cert, in cazul in care cumparatorul dobandeste bunul sub conditie rezolutorie, daca lucrul piere pendente conditione, riscul contractului este suportat de comparator.

In cazul contractelor sinalagmatice translative de proprietate in toate cazurile in care transferul unui bun este afectat de o conditie, iar bunul piere pendente conditions, riscul contractului este suportat de de acea parte care are calitatea de proprietar sub conditie rezolutorie..

Raspunderea civila delictuala este o sanctiune de drept civil aplicata pentra savar$irea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii.

Raspunderea civila delictuala este o sanc|iune civila care se aplica in considerarea patrimoniului persoanei care a savarsit fapta iliciti|cauzatoare de prejudicii.

Daca autorul prejudiciului inceteaza din viata inainte de a i se stabili intinderea raspunderii, obligatia de dezdaunare se transmite mostenitorilor.

Raspunderea civila delictuala se poate asocia cu o pedeapsa penala : da.

Raspunderea civila delictuala are o functie educativ-preventiva si o functie reparatorie.

Cu privire la raportul dintre raspunderea civila delictuala si raspunderea civila contractual raspunderea civila delictuala formeaza dreptul comun al raspunderii civile.

Raspunderea civila delictuala, in caz de coautorat la savarsirea faptei ilicite, are un character solidar.

Cu privire la raspunderea civila delictuala si raspunderea civila contractual nu este posibila combinarea, in cadrul unei actiuni mixte, a regulilor aplicabile raspunderii delictuale, cu celc aplicabile raspunderii contractual.

Pentru a se angaja raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie trebuie sa existe un prejudiciu si vinovatia celui care a cauzat prejudicial.

Exista diferenta de regim juridic intre dauna, paguba, prejudiciu nu.

Prejudiciul poate exista numai in cazul in care se incalca un drept subiectiv civil poate exista prejudiciu si cand se incalca un simplu interes al unei pcrsoane.

Se pot acorda despagubiri pentru repararea prejudiciilor fara caracter
patrimonial: Da.

Pentru a putea obtine repararea prejudiciului este necesar caracterul cert al prejudiciului si prejudiciul sa nu fi fost reparat inca.

Sunt supuse reparatiei prejudiciile eventuale: nu.

La stabilirea intinderii despagubirii se ia in considerare nu se ia in considerare nici starea materials a victimei si nici aceea a autorului prejudiciului.

In principiu, repararea prejudiciului trebuie sa se faca in natura.

Inactiunea poate constitui fapta ilicita: da, daca sunt incalcate normele dreptului obiectiv si sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv apartinand unei personae.

Consimtamantul victimei constitute o cauza care inlatura caracterul illicit al faptei numai daca victima prejudiciului a fost de acord, inaintea producerii faptei, ca autorul acesteia sa actioneze intr-un anumit mod, chiar daca exista posibilitatea producerii unui prejudiciu.

Raspunderea civila delictuala presupune savarsirea faptei ilicite cu vinovatie; in unele situatii, vand in vederc functia reparatorie a raspundcrii civile, stabilirea reparatiei este posibila chiar sj in lipsa elementului vinovatiei.

Unica cerinta pentru existenta capacitatii delictuale o reprezinta existenta discernamantului.

Persoanele nepuse sub interdictie, care sufera de boli psihice care le afecteaza discernamantul, daca au implinit 14 ani sunt prezumate ca au capacitate delictuala.

In virtutea prevederilor art.1000 alin.2 Cod civil, privind raspunderea civila delictuala a parintilor pentru faptele copiilor lor minori, se prezuma ca in exercitarea indatoririlor parintilor au existat abateri; intre indeplinirea indatoririlor care le reveneau si comiterea de catre
minor a faptei ilicite a existat o cauzalitate;a existat culpa parintilor in indeplinirea obligatiilor pe care le aveau.

In virtutea prevederilor art.1000 alin.2 Cod civil, privind raspunderea civila delictuala a parintilor pentru faptele copiilor lor minori. raspunderea acestora se angajeaza daca filiatia este din casatorie; daca filiatia este din afara casatoriei;daca filiatia rezulta din adoptie.

Pentru a se angaja raspunderea civila delictuala a parintilor pentru faptele copiilor lor minori, conform art. 1000 alin. 2 Cod civil, victim prejudiciului trebuie sa dovedeasca existenta prejudiciului;existenta raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita a minonrului si
prejudiciu.

Conditiile speciale pentru angajarea raspunderii civile delictuale a parintilor pentru faptele cauzatoare de prejudicii ale copiilor lor minori, conform art. 1000 alin. 2 Cod civil, sunt: copilul sa fie minor; copilul sa aiba locuinta la parintii sai.

Conditia speciala a minoritatii copilului, pentru a se angaja raspunderea civila delietuala a parintilor, conform dispozitiilor art. 1000 alin. 2 Cod civil nu se aplica si in cazul persoanelor majore lipsite de discernamant.

Cu privire la efectele raspunderii parintilor pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori, conform art. 1000 alin. 2 Cod civil, victima prejudiciului poate actiona in judecata pe parinti; pe minorul cu discernamant la momentul savarsirii faptei si pe parinti.

Raspunderea civila delictuala a parintilor pentru faptele copiilor lor minori, conform art.1000 alin.2 Cod civil este inlaturata definitiv daca minorul elev sau ucenic se afla temporar sub supravegherea profesorului sau mestesugarului: nu, daca profesorul sau mestesugarul poate dovedi ca in ciuda diligentelor depuse nu au putut impiedica faptul prejudiciabil;nu, daca elevul sau ucenicul fuge de la cursuri, scapand de sub supravegherea profesorului sau mestesugarului.

Raspunderea civila delictuala a parintilor pentru faptele cauzatoare de prejudicii ale copiilor lor minori, conform art. 1000 alin. 2 Cod civil este inlaturata de raspunderea comitentului pentru faptele prepusilor reglementata la art. 1000 alin. 3 Cod civil, daca prepusul este minor: Da.

Conform dispozitiilor art.1000 alin. 4 Cod civil, prin institutor intelegem invatatorul; profesorul, inclusiv de liceu; pedagogul de la internat.

Conform dispozitiilor art.1000 alin. 4 Cod civil, prin institutor intelegem educatorul din invatarnantul prescolar; persoanele care supravegheaza elevi in taberele si coloniile de vacanta.

Conform dispozitiilor art.1000 alin. 4 Cod civil, prin institutor intelegem antrenorul care pregateste si indruma sportivi minori.

Dispozitiile art. 1000 alin. 4 Cod civil, care instituie raspunderea civila delictuala a profesorilor si mestesugarilor pentru faptele cauzatoare de prejudicii ale elevilor si ucenicilor se aplica atunci cand elevul sau ucenicul cauzeaza un prejudiciu altei personae.

Fundamentarea raspunderii institutorului si mestesugarului, conform
art.1000 alin.4 Cod civil, consta in neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei de supraveghere de catre institutor sau mestesugar.

In cazul raspunderii institutorului si mestesugarului pentru prejudiciile cauzate de elev sau de ucenic, conform dispozitiilor art. 1000 alin. 4 Cod civil, victima prejudiciului trebuie sa dovedeasca existenta prejudiciului; existenta raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu.

In cadrul raspunderii profesorului si mestesugarului pentru prejudiciile cauzate de elev sau de ucenic, conform dispozitiilor art. 1000 alin.4 Cod civil, daca victima dovedeste existenta prejudiciului, existenta faptei ilicite a elevului sau ucenicului, existenta raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu si existenta vinei elevului sau ucenicului, atunci se prezuma vina profesorului sau mestesugarului; fapta ilicita a profesorului sau mestesugarului constand in lipsa sau insuficienta supraveghere a elevului sau ucenicului.

In cadrul raspunderii profesorului si mestesugarului pentru prejudiciile cauzate de elev sau de ucenic, conform dispozitiilor art. 1000 alin. 4 Cod civil, sunt necesare urmatoarele conditii speciale: acela care a cauzat prejudiciul sa aiba calitatea de etev sau de ucenic minor; fapta ilicita cauzatoare de prejudicii sa fi fost savarsita in timp ce elevul sau ucenicul se afla sau trebuia sa se afle sub supravegherea profesorului sau mestesugarului.

In cadrul raspunderii profesorului si mestesugarului pentru prejudiciile cauzate de elev sau de ucenic, conform dispozitiilor art.1000 alin.4 Cod civil, raspunderea se angajeaza daca elevul sau ucenicul se aflau sub supravegherea profesorului sau mestesugarului; elevul sau ucenicul nu se aflau sub supravegherea profesorului sau mestesugarului, in toate cazurile in care profesorul sau mestesugarul a facut posibila sustragerea elevului sau ucenicului de sub supraveghere.

In cadrul raspunderii civile delictuale a profesorului si mestesugarului pentru prejudiciile cauzate de elev sau ucenic, conform art. 1000 alin. 4 Cod civil, daca sunt intrunite conditiile gcnerale si speciale ale raspunderii, victima poate actiona in judecata pe elev sau ucenic; pe profesor sau mestesugar; pe elev sau ucenic si pe profesor sau mestesugar.

Conform dispozitiilor art. 1000 alin. 3 Cod civil, care reglementeaza raspunderea comitentului pentru fapta prepusului, raportul de prepusenie implica existenta unui raport de subordonare.

Conform dispozitiilor art. 1000 alin. 3 Cod civil, care reglementeaza raspunderea comitentului pentru fapta prepusului, raporturile de prepusenie pot rezulta din contractul de munca.

Conform dispozitiilor art. 1000 alin. 3 Cod civil, se instituie raspunderea civila delictuala a comitentului pentru fapta prepusului. Poate exista o disociere a raportului de prepusenie si contractul de munca incheiat cu un anumit angajator : da, in cazul detasarii; da, in cazul in care conducatorul unui autovehicul-macara, care are contract de munca incheiat cu societatea comerciala proprietara a utilajului isi desfasoara activitatea in cadrul altei societati comerciale,
careia i-a fost inchiriat acel utilaj de catre societatea comerciala proprietara, al carei angajat este manipulantul.

Conform dispozitiilor art. 1000 alin. 3 Cod civil, se instituie raspunderea civila delictuala a comitentului pentru faptele cauzatoare de prejudicii ale prepusului sau. Astfel, sub aspectul asistentei medicale acordate, medical nu are calitatea de prepus al organizatiei sanitare la care este angajat sub aspectul asistentei medicale acordate; are calitatea de prepus al organizatiei sanitare. daca este pusa in discutie indeplinirea sau neindeplinirea unor indatoriri de serviciu stabilite prin
regulamente sanitare, independent de actul medical prestat (cum ar fi efectuarea vizitclor, respectarea programul de garzi, etc.)

Conform dispozitiilor art. 1000 alin. 3 Cod civil, se instituie raspunderea civila delictuala a comitentului pentru faptele prejudiciabile ale prepusului. Raportul de prepusenie se poate intemeia pe contractul de mandate: da, exceptional, situatia cand, prin clauzele contractului, se stabileste o deplina subordonare a mandatarului fata de mandant;

Conform dispozitiilor art. 1000 alin. 3 Cod civil, se instituie raspunderea civila delictuala a comitentului pentru faptele prejudiciabile ale prepusului. Raportul de prepusenie se poate intemeia pe contractul de antrepriza in cazuri exceptionale, un raport de prepusenie se poate grefa pe un contract de antrepriza, atunci cand antreprenorul se subordoneaza efectiv clientului.

Conform dispozitiilor art.1000 alin. 3 Cod civil, se angajeaza raspunderea civila delictuala a comitentului pentru fapta prepusului.Raportul de prepusenie se poate intemeia pe calitatea de militar in termen : nu, statul, reprezentat prin Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor sau alt organ central al adrainistratiei de stat, nu are calitatea de comitent; da, atunci cand militarului in termen i se incredinteaza o atributiune care
excede indatoririlor specifice serviciului militar; in cazul in care un militar in termen in cadrul procesului de instruire militara, raneste un alt militar sau o alta persoana din afara sfere:
cadrelor militare, Ministerul Apararii Nationale, Ministers Administratiei si Internelor ori un alt organ de stat, poate exista un raport de prepusenie, in baza caruia comitentul sa raspunda pentru prejudiciile rezultate din activitatea militarului in termen.

In conformitate cu reglementarile art. 1000 alin. 3 Cod civil, se angajeaza raspunderea civila delictuala a comitentului pentru fapta cauzatoare de prejudicii a prepusului, si pentru angajarea raspunderii este necesar ca in persoana prepusului sa fie intrunite conditiile raspunderii pentru fapta proprie (art. 998-999 Cod civil).

In conformitate cu reglementarile art. 1000 alin. 3 Cod civil, se angajeaza raspunderea civila delictuala a comitentului pentru fapta cauzatoare de prejudicii a prepusului, victima avand obligatia de a dovedi existenta prejudiciului; existenta faptei ilicite a prepusuluiA .

In conformitate cu reglementarile art. 1000 alin. 3 Cod civil, se angajeaza raspunderea civila delictuala a comitentului pentru fapta cauzatoare de prejudicii a prepusului, cu respectarea urmatoarelor conditii speciale: existenta raportului de prepusenie; existenta raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita a prepusului si prejudiciul produs.

In conformitate cu reglementarile art. 1000 alin. 3 Cod civil, se angajeaza raspunderea civila delictuala a comitentului pentru fapta cauzatoare de prejudicii a prepusului, daca: prepusul actionce za in cadrul normal al functiilor incredintate.

In conformitate cu reglementarile art.1000 alin. 3 Cod civil, se angajeaza raspunderea civila delictuala a comitentului pentru fapta cauzatoare de prejudicii a prepusului, victima prejudiciului putand actiona in judecata pe comitent, in temeiul art. 1000 alin.3 Cod civil; pe prepus, in temeiul art.998-999 Cod civil.

In conformitate cu reglementarile art. 1000 alin. 3 Cod civil, se angajeaza raspunderea civila delictuala a comitentului pentru fapta cauzatoare de prejudicii a prepusului. Impotriva regresului comitentului care a acoperit prejudiciile prepusul nu se poate apara invocand prezumtia de raspundere instituita prin art. 1000 alin. 1 Cod civil; prepusul se poate apara numai dovedind fapta proprie a comitentului, fapta care ar fi determinat, in tot sau in parte, produccrea prejudiciului.

Conform dispozitiilor art. 1001 Cod civil se instituie raspunderea civila delictuala pentru prejudiciile produse de animale salbatice din rezervatii sau parcuri de vanatoare inchise, cand prejudiciul s-a produs in interiorul rezervatiei sau parcului respectiv; animale domestice aflate pe proprietatea proprietarului acestora; animale domestice care parasesc proprietatea proprietarilor acestora.

Conform dispozitiilor art. 1001 Cod civil se instituie raspunderea civila delictuala pentru prejudiciile produse de animale salbatice aflate in gradini zoologice; animale salbatice aflate in menajeriile circurilor.

Daca animalele salbatice din categoria vanatului au produs daune, raspunderea civila a unitatilor care gestioneaza vanatul se angajeaza conform prevederilor art.998-999 Cod civil.

Conform dispozitiilor art.1001 Cod civil se instituie raspunderea civila delictuala pentru prejudiciile produse de animate, in sarcina aceluia care are paza juridica a animalului, adica: propriatarul animalului; persoana careia proprietarul animalului i-a transmis folosinta animalul.

In conformitate cu dispozitiile art. 1001 Cod civil, care reglementeaza raspunderea civila delictuala pentru prejudiciile produse de animate, aceasta poate fi angajata impotriva aceluia care are paza juridica.

In cazul in care un animal apartine in proprietate comuna mai multor persoane, fiind o paza juridica exercitata in comun, atrage o raspundere solidara.

Fundamentarea raspunderii pentru prejudiciile cauzate de animale conform dispozitiilor art. 1001 Cod civil, are la baza ideea de risc; ideea unei prezumtii de culpa in supraveghere.

Pentru angajarea raspunderii pentru prejudiciile cauzate de animale conform prevederilor art. 1001 Cod civil, victima prejudiciului trebuie sa dovedeasca ca prejudiciul a fost cauzat de catre animal;ca la data cauzarii prejudiciului animalul se afla in paza juridici persoanei de la care se pretinde plata despagubirilor.

Art. 1001 Cod civil instituie raspunderea civila delictuala pentru prejudiciile cauzate de animale, acela care are paza juridica a animalului putandu-se exonera de raspundere daca dovedeste ca producerea prejudiciului s-a datorat fortei majore; daca dovedeste ca producerea prejudiciului s-a datorat faptei victimei insesi.

In cazul in care persoana care are paza juridica a animalului a platit despagubirile victimei, se poate regresa invocand prevederile art. 998-999 Cod civil impotriva aceluia caruia i-a
incredintat paza materiala.

Art 1002 Cod Civil instituie raspunderea civila delictuala pentru ruina edificiului, prin edificiu intelegand un imobil prin natura sa.

Art. 1002 Cod civil instituie raspunderea civila delictuala pentru ruina edificiului, prin ruina a edificiului intelegand daramarea completa; orice dezagregare a materialului.

Art. 1002 Cod civil instituie raspunderea civila delictuala pentru ruina edificiului, ruina trebuind sa fie urmarea lipsei de Tntretinere; existenta unui viciu de constructie.

Raspunderea pentru ruina edificiului conform dispozitiilor art. 1002 Cod civil cade in sarcina proprietarului edificiului.

Raspunderea civila delictuala pentru ruina edificiului conform dispozitiilor art. 1002 Cod civil revine proprietarului acestuia; titularului dreptului de superficie.

Fundamentarea raspunderii pentru ruina edificiului, conform reglementarilor art. 1002 Cod civil are la baza raspunderea bazata pe vina; raspunderea obiectiva, independent de orice vina.

Pentru angajarea raspunderii civile delictuale pentru ruina edificiului conform art. 1002 Cod civil, victima prejudiciului trebuie sa dovedeasca existenta prejudiciului; faptul ca ruina edificiului a fost cauzata de lipsa de intretinere sau de un viciu de constructie.

Pentru a se exonera de raspunderea instituita prin art. 1002 Cod civil pentru ruina edificiului, proprietarul acestuia trebuie sa dovedeasca existent unui caz de forta majora; faptei victimei insesi.

Art. 1000 alin. 1 Cod civil instituie raspunderea pentru lucruri in general. Nu intra sub incidenta textului legal mentionat: animalele; edificiile, daca prejudiciul este cauzat prin ruina acestora, cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructive.

Art. 1000 alin. 1 Cod civil instituie raspunderea pentru lucruri in general, raspunderea in baza acestui text, angajandu-se pentru acela care are paza juridical.

Art.1000 alin.l Cod civil instituie raspunderea pentru lucruri in general. Raspunderea, in baza textului legal mentionat, se angajeaza in sarcina aceluia care are calitatea de paznic juridic, care poate fi posesorul; titularul unor dezmembraminte ale dreptului de proprietate; detentorul precar.

Art. 1000 alin. 1 Cod civil instituie raspunderea pentru lucruri in general. Poate proprietarul, care este paznic juridic sa transmit aceasta paza juridica, adica punerea independent de directie, control supravegbere asupra lucrului prin contractul de comodat; contract de locatiune.

Art. 1000 alin. 1 Cod civil institute raspunderea pentru lucruri in general. Daca prepusul unui comitent isi insuseste puterea de control, directie si folosinta asupra lucrului, abuzand de functia incredintata, acesta dobandeste paza juridica.

Art. 1000 alin. 1 Cod civil instituie raspunderea pentru lucruri in general. Daca intre paznicul juridic al lucrului si victima prejudiciului a existat un contract privind folosirea lucrului, raspunderea pentru prejudiciile cauzate va fi o raspundere contractuala;daca prejudiciul a constat in cauzarea unei vatamari corporate sau moartea victimei, raspunderea celui care are paza juridica a lucrului va fi delictuala.

Art. 1000 alin. 1 Cod civil instituie raspunderea pentru lucruri in general. Pentru declansarea raspunderii victima prejudiciului trebuie sa dovedeasca existenta prejudiciului; raportul de cauzalitate dintre fapta lucrului si prejudiciu.

Art. 1000 alin. 1 Cod civil instituie raspunderea pentru lucruri in general. Pentru a se exonera de raspundere paznicul juridic al lucrului trebuie sa dovedeasca fapta unei terte persoane pentru care nu este tinut a raspunde; forta majora.

Din reciprocitatea si interdependent obligatiilor, in cadrul contractelor sinalagmatice, decurg efecte speciale, astfel : desi una dintre parti este gata sa-si execute propria obligatic ori chiar si-a executat-o, cealalta parte refuza in mod culpabil sa si-o execute pe a sa; desi una dintre parti nu-si executa propria obligatie, pretinde celeilalte sa si-o execute pe a sa.

Care este temeiul juridic al exceptiei de neexecutare a contractului: reciprocitatea si interdependent obligatiilor din contractul sinalagmatic.

Rezolutiunea constitute o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic : desfiintarea retroactiva a acestuia si repunerea partilor in situatia
anterioara incheierii contractului.

Temeiul juridic al rezolutiunii il reprezinta reciprocitatea si interdependent obligatiilor in contractele sinalagmatice.

Conditiile necesare pentru admisibilitatea rezolutiunii judiciare sunt debitorul obligatiei neexecutate sa fi fost pus in intarzicre in conditii legale.

Instanta judecatoreasca sesizata cu pronuntarea rezolutiunii contractului poate acorda un termen de gratie pentru executarea obligatiei.

Diferenta dintre rezolutiune si reziliere consta in aceea ca rezolutiunea desfiinteaza retroactiv efectele contractului, iar rezilierea face sa inceteze efectele contractului numai
pentru viitor.

Riscul contractului este suportat de debitorul obligatiei imposibil dc executat.

Daca intr-un contract sinalagmatic (bilateral) obligatia asumata de debitor a devenit imposibil de executat numai partial:sc reduce, corespunzator, prcstatia pe care trcbuia sa o execute cealalta parte, debitorul obligatiei partial imposibil de executat suporta riscul contractului numai proportional cu partea din prestatie pe care nu a executat-o; in masura in care partea din prestatie care ar mai putea fi executata nu indeplineste scopul in raport de care a fost incheiat contractul, acesta se desfiinteaza.

In contractele translative de proprietate, riscul contractului este suportat de proprietarul lucrului la momentul pieirii fortuite a bunului.

Daca un contract de vanzare-cumparare are ca obiect un bun individual determinat, riscul contractului este suportat de comparator.

In cazul contractelor sinalagmatice (bilaterale) translative de proprietate, atunci cand transferul unui bun este afectat de o conditie, iar bunul piere pendents conditione, riscul contractului este suportat de partea care are calitatea de proprietar sub conditie rezolutorie.

Raspunderea civila delictuala este o sanctiune de drept civil care se aplica pentru savarsirea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii.

Distinctia dintre delict si cvasidelict are in vedere aceea ca delictul reprezinta o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii savarsita cu intentie, iar cvasidelictul reprezinta o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii savarsita fara intentie.

Raspunderea civila delictuala este o sanctiune de drept civil care are urmari asupra patrimoniului autorului faptei ilicite; care are functia preventiv-educativa.

Raspunderea civila delictuala se poate asocia cu o raspundere penala atunci cand fapta ilicita cauzatoare de prejudicii constituie, in acelasi timp si o infractiune.

Raspunderea civila delictuala nu se stinge prin incetarea din viata a autorului prejudiciului si nici ca urmare a incetarii din viata a victimei prejudiciului, ci se transmite pe cale succesorala, ca element al pasivului si, respectiv al activului succesoral.

Raspunderea civila delictuala este o sanctiune civila in considerarea patrimoniului persoanei care a savarsit fapta ilicita cauzatoare de prejudicii.

Pentru angajarea raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie trebuie sa existe o legatura de cauzalitate intre fapta ilicita cauzatoare de prejudicii a autorului si dauna; trebuie sa existe vinovatia aceluia care a cauzat prejudicial.

Pentru a putea obtine repararea prejudiciului este necesar sa existe caracterul cert al prejudiciului.

Sunt supuse reparatiei prejudiciile eventuale nu.

Atunci cand victima si-a dat consimtamantul pentru efectuarea unei anumite activitati aceasta reprezinta o exonerare de raspundere a autorului prejudiciului numai atunci cand victima a fost de acord, inaintea producerii faptei, ca autorul acesteia sa actioneze intr-un anumit mod, chiar daca exista posibilitatea producerii unui prejudiciu.

Pentru existenta capacitatii delictuale trebuie ca autorul prejudiciului sa fi savarsit fapta cu discernamant, indiferent de varsta.

In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 2 Cod civil, privind raspunderea civila delictuala a parintilor pentru faptele copiilor lor minori, se prezuma ca intre indeplinirea indatoririlor care le reveneau si comiterea de catre minor a faptei ilicite a existat o cauzalitate; in exercitarea indatoririlor parintilor au existat abateri.

Conditiile speciale pentru angajarea raspunderii civile delictuale a parintilor pentru faptele cauzatoare de prejudicii ale copiilor lor minori, conform reglementarilor art. 1000 alin. 2 Cod civil, sunt copilul sa aiba locuinta la parintii sai.

In cazul savarsirii unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii de catre un copil minor, victim prejudiciului se poate indrepta cu o actiune in raspundere civila pentru daune impotriva copilului minor numai in conditiile in care poate face dovada ca acesta a savarsit fapta cu discernamant.

Raspunderea civila delictuala a parintilor pentru faptele copiilor lor minori, conform prevederilor art. 1000 alin. 2 din Codul civil, este inlaturata definitiv daca minorul, elev sau ucenic, se gaseste temporar sub supravegherea profesorului sau mestesugarului numai atunci cand profesorul sau mestesugarul nu poate dovedi ca in ciuda tuturor diligentelor depuse nu a putut impiedica faptul prejudiciabil.

Raspunderea civila delictuala a parintilor pentru faptele cauzatoare de prejudicii ale copiilor lor minori, conform dispozitiilor art. 1000 alin. 2 din Codul civil este inlaturata de raspunderea comitentului pentru faptele prepusilor, reglementata de art. 1000 alin. 3 din Codul civil, daca prepusul este minor in toate situatiile.

Reglementarile art. 1000 alin.4 din Codul civil, care instituie raspunderea civila delictuala a profesorilor si mestesugarilor pentru faptele cauzatoare de prejudicii ale elevilor si ucenicilor se aplica atunci cand elevul sau ucenicul cauzeaza un prejudiciu unei terte persoane; atunci cand elevul sau ucenicul, cu ingaduinta profesorului sau, respective a mestesugarului, nemaifiind sub supravegherea acestora, produc un prejudiciu unei terte persoane.

In cazul raspunderii profesorului si mestesugarului pentru prejudiciile cauzate de elev sau respectiv, de ucenic, conform dispozitiilor art. 1000 alin.4 din Codul civil, raspunderea se angajeaza daca elevul sau ucenicul lipseste de la cursuri cu ingaduinta profesorului sau mestesugarului si comite fapte ilicite cauzatoare de prejudicii.

In cadrul raspunderii civile delictuale a profesorului si mestesugarului pentru prejudiciile cauzate de elev sau ucenic, conform reglementarilor art. 1000 alin. 4 din Codul civil, atunci cand sunt intrunite toate conditiile raspunderii, victima prejudiciului poate actiona in judecata pe elev sau ucenic si pe profesor sau mestesugar.

Conform dispozitiilor art. 1000 alin. 3 din Codul civil, care reglementeaza raspunderea comitentului pentru fapta prepusului, raporturile de prepusenie pot rezulta din: contract de antrepriza, atunci cand antreprenorul se subordoneaza efectiv clientului si din contractul de mandat, atunci cand partile contractante ar conveni o deplina subordonare a mandatarului fata de mandant.

Conform dispozitiilor art. 1000 alin. 3 din Codul civil, se instituie raspunderea civila delictuala a comitentului pentru fapta prepusului, iar disocierea raportului de prepusenie de contractul de munca incheiat cu un anumit angajator este posibila conform acordului dc vointa dintre angajat si angajator, atunci cand angajatorul dispune desfasurarea activitatii angajatului in folosul altei persoane juridice, ca operator al unui utilaj inchiriat celei din urma persoane juridice; in cazul detasarii in munca.

Conform reglementarilor art. 1000 alin. 3 din Codul civil se angajeaza raspunderea civila delictuala a comitentului pentru faptele cauzatoare de prejudicii ale prepusului, fiind necesar ca prepusul sa fi savarsit fapta in functia incredintata de comitent.

Conform reglementarilor art. 1000 alin. 3 din Codul civil se angajeaza raspunderea civila dclictuala a comitentului pentru faptele cauzatoare de prejudicii ale prepusului daca prepusul a actionat prin neglijenta sau imprudenta si astfel a cauzat un prejudiciu; daca prepusul a savarsit fapta in functia incredintata de comitent.

Conform reglementarilor art. 1000 alin. 3 din Codul civil se angajeaza raspunderea civila delictuala a comitentului pentru faptele cauzatoare de prejudicii ale prepusului, iar victima prejudiciului are posibilitatca de a recupera dauna fie de la prepus, invocand dispozitiile art. 998-999 din Codul civil; fie de la comitent in temeiul dispozitiilor art. 1000 alin.3 din Codul civil,
fie de la prepus, in temeiul dispozitiilor art. 998-999 din Codul civil.

In conformitate cu prevederile art. 1001 din Codul civil se institute raspunderea civila delictuala pentru prejudiciile produse de animate, raspunderea fiind angajata pentru animalele salbatice de companie; animalele salbatice din rezervatii sauparcuri de vanatoare inchise, atunci cand prejudiciul s-a produs in afara rezervatiei sau parcului respectiv.

In conformitate cu prevederile art. 1001 din Codul civil se institute raspunderea civila delictuala pentru prejudiciile produse de animate, in sarcina aceluia care este proprietarul animalului.

Raspunderea civila delictuala pentru prejudiciile produse de animalele salbatice din categoria vanatului se angajeaza in sarcina unitatilor care gestioneaza fondul de vanatoare in baza dispozitiilor art. 998-999 Cod civil.

Raspunderea civila delictuala pentru prejudiciile cauzate de animate se angajeaza in conformitate cu prevederile art. 1001 din Codul civil in sarcina aceluia care exercita paza juridica a animalului.

Raspunderea civila delictuala pentru prejudiciile cauzate de animate se angajeaza in conformitate cu prevederile art. 1001 din Codul civil, iar in cazul in care animalul apartine in proprietate comuna mai multor persoane, prejudiciul va fi suportat de de catre toti coproprietarii, proportional cu cota-parte din dreptul de proprietate care revine fiecaruia.

Pentru angajarea raspunderii civile delictuale pentru prejudiciile cauzate de animale, cel care exercita paza juridica a animalului se poate exonera de raspundere daca dovedeste ca producerea prejudiciului s-a datorat faptei victimei insasi.

Daca persoana care are paza juridica a animalului a platit despagubiri victimei prejudiciului se poate indrepta cu o actiune impotriva celui care i-a furat animalul si la care accsta se alia atunci cand a savarsit fapta ilicita cauzatoare de prejudicii; se poate indrepta cu o actiune intemeiata pe dispozitiile art. 998-999 din Codul civil impotriva aceluia caruia i-a incredintat paza materiala a animalului.

Conform reglementarilor art. 1002 din Codul civil, se institute raspunderea civila delictuala pentru ruina edificiului, si prin edificii intelegem orice imobil prin natura sa.

Conform reglementarilor art. 1002 din Codul civil, se instituie raspunderea civila delictuala pentru ruina edificiului si prin ruina a edificiului intelegem orice dezagregare a materialelor din care este facut imobilul, indifferent care ar fi cauzele acesteia; daramarea acestuia urmare a unei vechimi firesti a imobilului.

In conformitate cu dispozitiile art. 1000 alin. 1 din Codul civil, se instituie raspunderea civila delictuala pentru lucruri in general si pentru a fi exonerat de raspundere, paznicul juridic al lucrului trebuie sa dovedeasca producerea prejudiciului datorita faptei victimei insesi; producerea prejudiciului urmare fortei majore.

In conformitate cu dispozitiile art. 1000 alin. 1 din Codul civil, se instituie raspunderea civila delictuala pentru lucruri in general, iar atunci cand intre paznicul juridic al lucrului si victima prejudiciului a existat un contract privind folosirea lucrului, raspunderea pentru prejudiciile cauzate va fi atunci cand prejudiciul a constat in producerea unei vatamari corporala sau a dus la decesul victimei, paznicul juridic va suporta o raspundere civila delictuala.

In conformitate cu dispozitiile art. 1000 alin. 1 din Codul civil,instituie raspunderea civila delictuala pentru lucruri in general, aceasta revenind aceluia care detine lucrul in baza unui contract incheiat cu proprietarul acestuia; detine lucrul intrucat si 1-a insusit fara incuviintarea proprietarului acestuia si exercita asupra lucrului o posesie contrara dreptului; exercita asupra lucrului un dezmembramant al dreptului de proprietate.

In conformitate cu dispozitiile art. 1000 alin. 1 din Codul civil, se instituie raspunderea civila delictuala pentru lucruri in general, iar sub incidenta acestui text de lege intra numai edificiile, atunci cand prejudiciul cauzat prin ruina acestora nu este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie.

In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 1 din Codul civil se instituie raspunderea civila delictuala pentru lucruri in general, aceasta angajandu-se daca victima dovedeste raportul de cauzalitate dintre fapta lucrului si prejudiciu.

DREPT CIVIL - Contracte

Prin vanzare-cumparare se pot transmite dreptul de proprietate; drepturile succesorale.

Vanzarea-cumpararea este un contract In principiu, consensual.

Conditiile aplicarii principiului transmiterii automate in cazul vanzarii-cumpararii sunt: vanzatorul sa fie proprietaral bunului vandut si contractul valabil incheiat; bunurile sa existe.

Ca natura juridica, promisiunea unilaterala de vanzare sau de cumparare
este antecontract.

La contractul de vanzare-cumparare, incapacitatile in considerarea
persoanei sunt urmatoarele: judecatorii, procurorii sj avocatii nu pot fi cesionari de drepturi litigioase in circumscriptia Curtii de Apel unde isj desfasoara activitatea.

In contractul de vanzare-cumparare, incapacitatile dupa natura bunurilor privesc:bunurile proprietate publica a statului si a unitatilor administrativ- teritoriale care sunt inalienabile; bunurile monopol de stat ce nu pot fi vandute si nici cumparate de catre persoane fizice sau persoane juridice decat pe baza de licenta.

Unul dintre elementele obiectului contractului de vanzare-cumparare este bunul vandut. Acesta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: bunul sa existe in momentul incheierii contractului sau sa poata exista in viitor; bunul sa se afle in circuital civil; bunul sa fie proprietatea vanzatorului.

Vanzarea bunului altuia este lovita de nulitate relativa daca partile au fost in eroare cu privire la proprietarul bunului; cumparatorul a fost in eroare cu privire la calitatea de proprietar a
vanzatorului.

Conditiile pretului vandut sunt: pretul sa fie determinat sau determinabil; pretul sa fie serios.

Obligatia principala a vanzatorului de predare a bunului vandut presupune executarea obligatiei care se poate face printr-o atitudine pur pasiva a vanzatorului sau indeplinirea unor acte sau fapte positive

In cazul neexecutarii obligatiei de predare a bunului vandut, cumparatorul poate invoca exceptia de neexecutare (exceptio non adimpleti contractus).

Obligatia de garantie a vanzatorului contra evictiunii presupune: evictiunea ce rezulta din faptul personal al vanzatorului; evictiunea ce rezulta din fapta unui tert

Pentru a exista obligatia vanzatorului contra evictiunii ce provine din fapta tertului trebuie indeplinite anumite conditii: cauza evictiunii sa fie anterioara vanzarii; cauza evictiunii sa nu fi fost cunoscuta de cumparator.

Obligatia de garantie pentru viciile bunului vandut subzista daca viciile:au existat in momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare; sunt grave.

Dobanda pretului la vanzare-cumparare se plateste in urmatoarele conditii: dobanda a fost prevazuta in contract; bunul vandut si predat produce fructe sau alte venituri.

In cazul neplatii pretului bunului vandut, vanzatorul poate opta intre exceptia de neexecutare (exceptio non adimpleti contractus); rezolutiunea contractului; executarea in narura a obligatiei posibila, intotdeauna, fiind vorba de o suma de bani.

Conditiile exercitarii retractului litigios sunt: sa existe un litigiu inceput dar neterminat asupra fondului dreptului.

Interzicerea exercitarii retractului litigios are loc atunci cand: cesiunea s-a facut unui creditor al cedentului pentru plata creantei sale; cesiunea s-a facut catre posesorul fondului asupra caruia exista dreptul litigios; cesiunea s-a facut catre un mostenitor sau un coproprietar al dreptului cedat

Vanzarea unei mosteniri presupune ca un mostenitor sa poata instraina: o succesiune in intregul ei; o cota-parte din mostenire.

Donatia este un contract:solemn.

Donatia este un contract: cu titlu gratuit sau cu titlu oneros;unilateral sau sinalagmatic.

22. Donatia are urmatoarele caractere juridice: este un contract translativ de proprietate; este un contract irevocabil; este un contract intuitu personae.
23. Incapacitatile de a dispune in contractul de donatie privesc: rninorii; interzisii judecatoresti.
24. Incapacitatile de a primi prin donatie privesc: persoanele fizice neconcepute; medicii si farmacistii care 1-au asistat pe donator si 1-au tratat din cauza careia acesta moare; persoanele juridice, in anumite conditii.
25. Clauzele incompatible cu principiul irevocabilitatii donatiei sunt:conditii le pur potestative si potestative simple; plata unei datorii viitoare.
26. Clauze compatibile cu principiul irevocabilitatii pot fi urmatoarele: conditii cazuale sau mixte; stipularea platii unor datorii prezente ale donatorului; includerea unei clauze de imputernicire pe un libret de economii depunerii de sume de bani la CEC sau banci pe numele altor.
27. Revocarea donatiilor nu poate fi ceruta in cazul: predecesului donatarului sau al descendentilor sai, cand aceasta nu este o clauza prevazuta in contract.
28. Excepliile de la caracterul irevocabil al donatiei sunt: donatiile intre soti;donatiile pentru neexecutarea sarcinilor.
29. Revocarea donatiei poate interveni in urmatoarele situatii:pentm ingratitudinea donatarului; pentru survenienta de copil pentru donator.
30. Cauzele revocarii donatiei pentru ingratitudine sunt: donatarul a atentat la viata donatorului; donatarul a refuzat alimentele cerute de donator.
31. Actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine are urmatoarele trasaturi: estc strict pcrsonala; are in vedere exclusiv pe donator.
32. Revocarea donatiei pentru survenienta de copil poate interveni daca: donatorul nu a avut copil sau alt descendant in viata sau chiar un copil conceput in momentul incheierii donatiei; donatorului i s-a nascut un copil, ulterior incheierii donatiei si chiar dupa moartea sa;
33. Exceptiile de la caracterul solemn al donatiei sunt:donatiile deghizate;donatiile indirecte.
34. Locatiunea este un contract sinalagmatic.
35. Dupa cum partile urmaresc sau nu un interes patrimonial, locatiunea poate fi: cu titlu oneros.
36. Dupa modul de formare, contractul de locatiune face parte din categoria contractelor consensuale.
37. Prin locatiune se transmits folosinta temporara asupra unui bun.
38. Locatiunea este un contract: cu executare succesiva in timp.
39. Bunurile date in locatiune pot fi bunuri mobile sau bunuri imobile.
40. Obiectul contractului de locatiune este format din bunul dat in locatiune si chiria.
41. Pentru ca locatorul sa raspunda pentru obligatia contra viciilor bunului acestea trebuie sa indeplineasca unele conditii, si anume: sa fie grave; sa existe in momentul incheierii contractului sau a caror cauza este ulterioara incheierii contractului.
42. Obligatia locatarului de a folosi bunul ca bun proprietar presupune ca locatarul: sa se comporte ca un bun proprietar; sa efectueze reparatiile locative.
43. Obligatiile locatarului sunt: de a plati chiria; de a restitui bunul la incetarea locatiunii; dc a raspunde contra uzurparilor.
44. Denuntarea unilaterala, una din cauzele de incetare a locatiunii, poate interveni cand locatiunea este incheiata pe durata nedeterminata.
45. Tacita relocatiune (reconductiunea) are loc atunci cand a cxpirat tcrmenul contractului si locatarul continua sa foloseasca bunul, iar locatorul nu-1 impiedica sub nici o forma.
46. Instrainarea prin acte juridice intre vii, de catre locator, a bunului dat in locatiune, este cauza de incetare daca a fost prevazuta expres in contract; locatiunea este incheiata printr-un inscris sub semnatura privata, fara data certa.
47. Locatiunea fiind un contract generator de raporturi obligationale, dreptul de folosinta al locatarului este un drept de creanta, cu anumite particularitati.
48. Mandatul are urmatoarele caractere juridice este consensual si, in anumite conditii, solemn.
49. Mandatul poate fi:cu titlu gratuit; cu titlu oneros.
50. Dupa cum obligatiile sunt sau nu reciproce, mandatul este un contract unilateral sau sinalagmatic.
51. Obiectul contractului de mandat consta in incheierea de acte juridice de catre mandatar in numele si pe seama mandantului.
52. Prin mandat se pot incheia acte juridice.
    Capacitatea partilor in contractul de mandat presupune ca mandantul sa aiba capacitatea de a incheia el insusi actele pe care le incheie mandatarul; mandatarul sa aiba intotdeauna capacitate deplina de exercitiu..
53. Obligatiile mandatarului sunt: de a executa mandatul; de a da socoteala de indeplinirea mandatului.
54. Mandatarul are obligatia de a raspunde pentru substituirea sa, daca substituirea s-a facut fara ca mandatarul sa fi avut acest drept; substituirea a fost aprobata printr-o clauza expresa, fara a se arata persoana. dar aceasta, in mod notoriu, este cunoscuta ca incapabila sau insolvabila.
55. Cand mandatul este cu titlu oneros, obligatiile mandantului sunt de a plati prestatia mandatarului; de a-1 despagubi pe mandatar pentru cheltuielile facute in executarei mandatului.
56. Efectele contractului de mandat cuprind:
57. Revocarea mandatului de catre mandant presupune revocarea mandatului oricand, indiferent daca este cu termen; revocarea expresa sau tacita a mandatului.
58. Moartea uneia dintre parti este cauza de incetare a contractului de mandate intrucat mandatul este un contract intuitu personae.
59. Cauzele speciale de incetare a mandatului sunt revocarea mandatului de catre mandant.
60. Efectele incetarii mandatului sunt:mandatarul va restitui mandantului procura, actele si bunurile pe care le-a primit in executarea mandatului; mandatarul nu mai poate actiona in numele si pe seama mandantului decat atunci cand apara interesele mostenitorilor acestuia; actele incheiate de mandatar sunt valabile in privinta tertilor de buna-credinta.
61. Raporturile dintre mandant si terti privesc: intre mandant si tertul cu care a contractat mandatarul, in numele si pe seama mandantului se nasc raporturi contractuale directe.
62. Mandatul este special cand mandatul se incheie pentru un act sau anumite acte determinate.
63. Mandatul este general cand are ca obiect incheierea de acte de administrare; are ca obiect toate operatiunile juridice ale mandantului, cu exceptia actelor de dispozitie.
64. Rezilierea judiciara a locatiunii poate fi ceruta cand este vorba de neexecutarea unei obligatii principale de catre una dintre parti.
65. Pieirea bunului dat in locatiune este cauza de incetare a contractului atunci cand bunul a pierit in totalitate.
66. Pieirea bunului dat in locatiune presupune pieirea materiala (fizica) a bunului; pieirea juridica a bunului.
67. Desfiintarea titlului locatorului este cauza de incetare cand titlul de proprietar al locatorului este anulat; locatorul este evins de catre un tert prinrr-o actiune in revendicare.
68. Moartea locatorului nu este cauza de incetare a locatiunii, pentru ca locatiunea nu are caracter intuitu personae.
69. Obligatia locatarului de a restitui bunul dat in locatiune presupune restituirea bunului conform inventarului; restituirea bunului In starea m care a fost predate.
70. Plata chiriei se face in lipsa dc stipulatie contrara, la domiciliul debitorului (locatar).
71. Obligatia de a folosi bunul dat in locatiune conform destinatiei presupune destinatia prevazuta in contract; destinatia prezumata dupa circumstante, in lipsa de stipulatie speciala.
72. Obligatia locatorului de garantie contra evietiunii presupune: garantia pentru tulburarile provenite din fapta proprie;garantia pentru tulburarile de drept care provin de la terti.
73. Locatorul raspunde pentru tulburarile provenite din fapta tertilor care sunt tulburari de drept.
74. Obligatia locatorului de a mentine bunul in stare corespunzatoare de folosinta se refera la efectuarea reparatiilor mari capitale; efectuarea reparatiilor locative doar pana la predarea bunului.
75. Chiria in contractul de locatiune poate fi determinata; variabila; determinabila.
76. Obligatia donatorului de garantie contra evietiunii subzista daca donatorul a promis expres evictiunea; evictiunea provine din faptul personal al donatorului; donatia impune sarcini donataralui.
77. Donatiile indirecte se realizeaza prin remiterea de datorie; stipulatia pentru altii; renuntarea la un drept.
78. Darul manual este un contract real.
79. Efectele retractului litigios sunt vanzarea-cumpararea sc desfiinteaza cu efect retroactiv ca si cum s-ar fi realizat o conditie rezolutorie; se stinge litigiul cu privire la fondul dreptului cedat; debitorul retractant este eliberat total.
80. Obligatia de a suporta cheltuielile legate de incheierea contractului de vanzare-cumparare revine cumparatorului, in lipsa de stipulate contrara.
81. Obligatia de a lua in primire bunul vandut trebuie executata la data si locul stabilit in contract; imediat, daca nu s-a stabilit in contract data si locul luarii in primire.
82. In cazul vanzarii unui bun afectat de vicii ascunse, cumparatorul poate opta intre rezolutiunea vanzarii; reducerea corespunzatoare a pretului; remedierca viciilor de catre vanzator.
83. Dovada viciilor bunului vandut se face de catre cumparator.
84. Transmiterea dreptului de proprietate prin vanzare-cumparare are loc in momentul incheierii contractului daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: vanzatorul sa fie proprietarul bunului vandut si contractul valabil incheiat; bunurilc sa fie certe.
85. Exceptia de garantie contra evictiunii poate fi opusa de catre comparator succesorilor universali sau cu titlu universal ai vanzatorului.
86. In materia vanzarii-cumpararii, clauzele indoielnice se interpreteaza in favoarea cumparatorului; in contra vanzatorului.
87. La contractul de vanzare-cumparare, cheltuielile de predare cad in sarcina vanzatorului; cumparatorului daca se prevede astfel in contract.
88. In cazul evictiunii totale, vanzatorul trebuie sa restituie cumparatorului pretul primit; sa restituie cumparatorului valoarea fructelor pe care acesta a fost obligat sa le inapoieze tertului evingator; sa plateasca daune-interese pentru pagubele pe care i le-a cauzat cumparatorului.
89. In cazul evictiunii partiale, cumparatorul poate cere:rezolutiunea contractului; mentinerea contractului cu plata despagubirilor pentru partea evinsa.
90. Faptul personal al vanzatorului in cazul evictiunii presupune fapt sau act anterior vanzarii, tainuit fata de cumparator; fapt sau act anterior vanzarii dar neprevazut in contract savarsit vanzator sau de succesorii sai universali sau cu titlu universal; fapt sau act savarsit de un intermediar al vanzatorului.
91. In cazul neexecutarii obligatiei de garantie pentru viciile bunului vandut cumparatorul poate cere: rezolutiunea vanzarii prin intentarea unei actiuni redhibitorii; reducerea corespunzatoare a pretului printr-o actiune estimatorie.
92. Vanzatorul nu raspunde, in cazul neexecutarii obligatiei de garantie pentru viciile bunului vandut, in cazul viciilor aparente de care cumparatorul putea singur sa se convinga; viciile bunului pe care le-a adus la cunostinta cumparatorului.
93. Dreptul de proprietate se transmite odata cu incheierea contractului, in cazul vanzarii cu gramada.
94. Donatia face parte din categoria liberalitatilor;actelor cu executare uno ictu.
95. Contractul dc locatiune, fiind un act de administrarc, partile pot avea capacitatea de exercitiu deplina; doar capacitate de exercitiu restransa.
96. Locatorul poate avea calitatea de uzufructuar; locatar.
97. Restituirea bunului dat in locatiune presupune restituirea bunului in starea in care a fost predat conform inventarului; cand nu exista inventar, se prezuma ca a fost predat in stare de a fi folosit, conform destinatiei.
98. Locatiunea continua, chiar daca titlul locatorului a fost desfiintat, cand contractul a fost incheiat de un locatar de buna-credinta cu proprietar aparent; contractul a fost incheiat de un uzufructuar si uzufructul a incetat.
99. Transmiterea proprietatii prin vanzare-cumparare este de natura acestui contract;de regula, de natura lui.
100. Prin contractul de vanzare-cumparare se pot transmite dreptul de uzufruct.
101. Din caracterul sinalagmatic al contractului de vanzare-cumparare rezulta , cand o parte nu-si executa obligatiile, dreptul pentru cealalta parte de a cere rezolutiunea contractului; opunerea exceptiei de neexecutare.
102. Vanzarea poate fi un contract cu titlu oneros.
103. Vanzarea-cumpararea este un contract in principiu consensual;in cazul vanzarii-cumpararii terenurilor, solemn.
104. Vanzarea constructiilor presupune incheierea contractului in forma scrisa ad probationem;pentru intabularea in cartea funciara.
105. Cand obiect al vanzarii-cumpararii il formeaza autovehiculele, contractul are character consensual.
106. Caracterul translativ de proprietate isi gaseste aplicare din moment incheierii contractului de vanzare-cumparare in cazul bunurilor certe.
107. Pentru a functiona principiul transmiterii automate a dreptului de proprietate, din momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare trebuie indeplinite urmatoarele conditii: bunurile trebuie sa existe;partile sa nu fi amanat transferul proprietatii.
108. Conditiile de validitate ale contractului de vanzare-cumparare sunt: consimtamantul valabil exprimat al partii care se obliga; capacitatea de a contracta; in cazul vanzarii-cumpararii terenurilor, forma solemna.
109. Promisiunea unilateral de a vinde sau de a cumpara este antecontract.
110. Promisiunea bilaterala de vanzare si de cumparare naste obligatii de a face pentru ambele parti.
111. Prin promisiunea de vanzare si de cumparare se nasc obligatii de a face atat pentru promitent, cat si pentru beneficiar; fiecare parte poate cere in viitor incheicrea contractului.
112. Vanzarea-cumpararea nu se poate face intre soti deoarece legea apara interesele mostenitorilor rezervatari; interesele creditorilor partilor.
113. Unele categorii de persoane nu pot incheia contracte de vanzare- cumparare avand ca obiect anumite bunuri : tutorii nu pot cumpara bunuri de la persoanele aflate sub tutela lor, pana cand socotelile definitive ale tutelei nu sunt facute;magistratii si avocatii nu pot fi cesionari de drepturi litigioase in
     circumscriptia Curtii de Apel unde isi desfasoara activitatea.
114. Nu pot forma obiectul contractului de vanzare-cumparare bunurile proprietate publica a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale.
115. Bunurile monopol de stat pot face obiectul contractului de vanzare-cumparare, in urmatoarele conditii pe baza de licenta.
116. In cazul contractului de vanzare-cumparare, interpretarea clauzelor indoielnice se face in contra vanzatorului;in favoarea cumparatorului.
117. Predarea bunului vandut se face la locul unde se afla in momentul incheierii contractului; la domiciliul debitorului (vanzator).
118. Continutul obligatiei de garantie a vanzatorilor contra evictiunii presupune: obligatia de ,,a nu face' din partea vanzatorului cand evictiunea nu s-a produs; obligatia de ,,a face' cand evictiunea este pe cale sa se produca; obligatia de ,,a da' cand evictiunea s-a produs.
119. Dupa modul de executare a obligatiilor, locatiunea este un contract cu executare succesiva.
120. Prin locatiune se transmite folosinta bunului.
121. Locatiunea este un act de administrare.
122. Locatarul trebuie sa aiba capacitatea este suficienta capacitatea restransa de exercitiu;
123. Obligatiile locatorului sunt de a mentine bunul in stare corespunzatoare de folosinta;de a face reparatiile locative inainte de predarea bunului.
124. Garantia de drept pentru evictiune, in cazul contractului de locatiune presupune: garantia pentru tulburarile provenite din fapta locatorului; garantia pentru tulburarile de drept ce provin de la terti.
125. Obligatiile locatarului sunt: de a folosi bunul ca un bun proprietar.
126. Contractul de locatiune inceteaza din urmatoarele cauze: rezilierea conventionala;desfiintarea titlului locatorului.
127. Sublocatiunea este posibila cu respectarea urmatoarelor conditii: transmiterea folosintei sa nu fie interzisa printr-o clauza prevazuta in contractul principal.
128. Locatiunea este un contract prin care nu se transmite dreptul de proprietate; creator de raporturi obligationale.
129. Mandatul este prin natura sa, un contract cu titlu gratuit;un contract cu titlu gratuit sau cu titlu oneros.
130. Mandatul este in principiu un contract unilateral;uneori contract sinalagmatic.
131. Mandantul trebuie sa aiba: capacitatea de a incheia el insusi actele pe care le incheie rnandatarul; capacitate restransa de exercitiu, cand rnandatarul incheie acte de administrare.
132. Mandatul trebuie sa fie: special, cand rnandatarul incheie acte de dispozitie; general, cand mandatul se incheie pentru toate operatiunile juridice ale mandantului.
133. Executarea mandatului presupune incheierea de catre mandatar a actelor juridice prevazute in contract pe seama si in numele mandantului; o obligatie de mijloace.
134. In caz de pluralitate de mandatari exista solidaritate, daca s-a stipulat, in mod expres, aceasta.
135. Sunt cauze de incetare a mandatului:mortea uneia dintre parti; punerea sub interdictie a unei parti; falimentul sau insolvabilitatea unei parti.
136. Efectele mandatului fara reprezentare se produc intre parti; fata de terti.
137. Plata pretului la vanzare-cumparare se face la locul unde se face predarea bunului; la domiciliul vanzatorului.
138. Obligatia de a lua in primire bunul cumparat se executa: la data si locul stabilite in contract; daca nu exista clauza, preluarea se face imediat dupa incheierea contractului; uneori, potrivit obiceiului locului.
139. Donatia este un act de liberalitate.
140. Darul manual este un contract real.
141. Prin donatie se poate transmite dreptul de proprietate;drepturi de creanta.
142. Donatia este anulabila cand: consimfamantul a fost viciat prin dol sub forma captatiei sau sugestiei; provine de la o persoana fara discernamant.
143. Nu pot primi prin donatii persoanele fizice neconcepute;surdo-mutii neasistati de un curator.
144. Bunurile ce fac obiectul donatiei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:sa fie in circuitul civil; sa fie posibile si licite.
145. Donatiile se revoca pentru neindeplinirea conditiilor prevazute in contract, la donatia cu
     sarcini; pentru o cauza ilicita.
146. Actiunea in revocarea donatiei pentru survenienta de copil poate fi intentata de catre donator; si de succesorii in drepturi ai donatorilor.
147. Actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine este o actiune: strict personala a donatorului; pe care mostenitorii o pot continua daca a fost introdusa de catre donator.
148. Donatiile indirecte au character Consensual.
149. Donatiile indirecte se pot realiza prin remiterea de datorie; stipulatia pentru altul; renuntarea la un drept.

DREPT CIVIL - Succesiuni

Reprezentarea succesorala constituie exceptie atat de la principiul proximitatii gradului de rudenie
intre mostenitorii din aceeasi clasa, cat si de la principiul potrivit caruia in cadrul aceleiasi clase, rudele in grad egal mostenesc in parti egale.

Sotul supravietuitor ca mostenitor legal constituie o exceptie de la principiul chemarii la succesiune a mostenitorilor in ordinea claselor de mostenitori legali.

Care dintre urmatoarele enunturi constituie conditii ale reprezentarii succesorale cerute pentru cel reprezentat:cel reprezentat sa fie mort la data deschiderii succesiunii;locul celui reprezentat sa fie unul util.

Pot veni la mostenire prin beneflciul reprezentarii succesorale atat descendentii copiilor celui decedat, indiferent de gradul lor de rudenie, cat si descendentii din fratii si surorile defunctului, de asta data numai pana la al IV-lea grad de rudenie cu de cujus.

Descendentii care fac parte din clasa intai de mostenitori legali pot veni la mostenire atat in nume propriu, cat si prin reprezentare; sunt obligati la raportul donatiilor daca aceste liberalitati nu au fost facute cu scutire de raport, dar numai cand vin in concurs cu alti descendenti in linie dreapta si/sau cu sotul supravietuitor.

Daca, alaturi de copiii defunctului, la mostenire vine, potrivit Legii nr.319/1944 si sotul sau supravietuitor mai intai se stabileste cota succesorala ce se cuvine sotului in viata iar restul se imparte in mod egal intre copiii lui de cujus.

Tatal din afara casatoriei, potrivit opiniei cvasiunanime din doctrina si potrivit practicii judecatoresti are vocatie succesorala de vreme ce filiatia a fost stabilita iar chemarea la mostenire in temeiul legii se sprijina pe legaturile de rudenie; un alt argument este ca in materia mostenirii legale exista principiul reciprocitatii vocatiei succesorale.

Ascendentii ordinari pot veni la mostenire numai in nume propriu nu si prin reprezentare;sunt mostenitori sezinari, dar nu au dreptul la rezerva si nici nu sunt tinuti de obligatia de raport al donatiilor.

9. Colateralii ordinari nu sunt mostenitori sezinari si nici rezervatari; nu sunt obligati la raportul donatiilor.
10. Pentru a veni la mostenire in temeiul legii, ca sot supravietuitor se cere calitatea de sot care sa existe la data mortii lui de cujus, indiferent de durata casatoriei si fara a fi nevoie sa se observe si alte criterii (conditii ).
11. Vocatia succesorala legala exista ca sot supravietuitor si daca decesul celuilalt sot a intervenit dupa pronuntarea hotararii de divort, dar inainte ca aceasta hotarare sa ramana irevocabila. Aceasta deoarece in cazul analizat casatoria nu se desface prin divort, ci inceteaza prin moarte; supravietuitorul are, prin urmare, calitatea de sot la data deschiderii mostenirii.
12. In cazul nulitatii absolute sau relative a casatoriei ca regula, casatoria se desfiinteaza cu caracter retroactiv, dispare tot retroactiv calitatea de soti si tot asa o posibila ipostaza de sot supravietuitor pentru unul dintre ei si care sa-i confere vocatie succesorala legala.
13. Masa succesorala (mostenirea) ramasa in urma decesului unei personae casatorite este alcatuita din masa bunurilor sale proprii si portiunea care se cuvenea dcfunctului din comunitatea de bunuri, portiune determinata ca principiu potrivit contributiei acestuia la dobandirea bunurilor commune.
14. Daca de pilda sotul supravietuitor vine la mostenire, in temeiul art. 1 din Legea nr. 319 din 1944, in concurs cu un singur copil al defunctului, partea succesorala a sotului este de 1/4 din succesiune (aceeasi fiind de altfel cota succesorala a sotului, indiferent de numarul descendentilor cu care ar veni in concurs).
15. Sotul supravietuitor vine la mostenire numai in nume propriu nu si prin reprezentare; are dreptul la rezerva succesorala si daca vine in concurs cu descendentii in linie dreapta este obligat la raportul donatiilor primite de la sotul defunct.
16. Pentru ca sotul supravietuitor sa beneficieze de dreptul special de mostenire reglementat in favoarea sa de art. 5 al Legii 319/1944 (asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice si asupra darurilor de nunta) trebuie sa fie intrunite cumulativ doua conditii: o data ca sotul sa nu vina in concurs cu descendentii in linie dreapta (clasa intai succesorala) ci cu mostenitori apartinand altor clase succesorale; de asemenea ca sotul defunct sa nu fi dispus prin liberalitati inter vivos sau mortis causa de aceste bunuri (respectiv de partea sa din aceste bunuri).
17. Finalitatea dreptului special de mostenire legala asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice si asupra darurilor de nunta reglementat de art.5 al legii nr. 319 din 1944 in favoarea sotului supravietuitor - si in functie de care se apreciaza in concret obiectul dreptului in discutie - este de a asigura sotului supravietuitor un nivel de viata asemanator (conditii echivalente) cu cel avut de el in timpul casatoriei.
18. Care din urmatoarele variante de raspuns socotiti ca urmeaza parerea dominanta in dodrina precum si cele mai multe solutii de practica judecatoreasca: criteriul naturii bunului se cere indeplinit cumulativ cu cel al afectatiunii
    sale concrete la nevoile gospodariei casnice. Criteriul naturii bunului este insuficient singur. Pe de alta parte insa el exista, atunci cand afectatiunea bunului a avut loc, chiar daca nu 1-am aminti expres (caci intr-o interpretare logica nu poate fi afectat gospodariei casnice decat un bun care prin natura lui este apt a satisface nevoile specifice acestei gospodarii).
19. Urmand solutiile date de instantele judecatoresti cat priveste continutul notiunii de mobile si obiecte apartinand gospodariei casnice, avuta in vedere de art. 5 al Legii nr. 319 din 1944 (contributia practicii judiciare cu privire la acest aspect fiind una semnificativa), vom spune de pilda ca sotul ramas in viata va culege cu titlu exclusiv doar acele covoare care au fost folosite in gospodaria casnica, iar daca exista unul sau mai multe achizitionate cu scop de investitie, ele vor fi incluse in masa bunurilor care va fi impartita intre sotul supravietuitor si mostenitorii cu care acesta vine in concurs (prin ipoteza altii decat descendentii in linie dreapta ai lui de cujus), potrivit art. 1 din Legea nr. 319 din 1944.
20. Avand in vedere si practica judecatoreasca in materie, vom spune ca vor reveni in mod exclusiv sotului supravietuitor, in conditiile art. 5 al Legii nr. 319 din 1944, ca mobile s.i obiecte ale gospodariei casnice toate mobilele si obiectele gospodariei casnice (chiar daca este vorba de mai multe de acelasi fel), dar care au primit in concret aceasta afectatiune (au fost folosite in gospodaria sotilor).
21. Potrivit majoritatii punctelor de vedere exprimate in doctrina, bunurile apartinand gospodariei taranesti (animalele de munca si de productie si de asemenea uneltele specifice gospodariei taranesti) nu intra in obiectul dreptului special de mostenire legala reglementat de art. 5 al Legii nr. 319 din 1944 in favoarea exclusiva a sotului supravietuitor, printre altele pentru faptul ca ele trebuie sa urmeze regimul succesoral comun pe care-1 au si terenurile agricole la a caror exploatare folosesc. De altfel, unele dintre bunurile din categoria avuta in vedere sunt imobile prin destinatie - unelte de arat, animale de munca
    - iar art. 5 al Legii nr. 319 din 1944 priveste numai bunurile miscatoare nu si imobilele (chiar daca sunt prin destinatie si nu prin natura lor); nu intra in obiectul dreptului special de mostenire al sotului in viata, reglementat de art. 5 al legii nr. 319 din 1944, printre altele, deoarece textul de lege citat are in vedere acele obiecte ale gospodariei casnice legate de viata obisnuita si confortul curent pe care sotii il aveau in locuinta lor. N-au fost avute in vedere de legiuitor bunurile a caror folosinta presupune indeletniciri agricole si un anume grad de profesionalism. Un alt argument al raspunsului negativ este ca prin atribuirea cu titlu de drept exclusiv, sotului supravietuitor, a bunurilor gospodariei taranesti, ar fi creata o situatie inechitabila pentru mostenitorii cu care sotul ar veni in concurs, potrivit, art. 1 (mai ales cand este vorba de rude apropiate lui de cujus, cum sunt erezii din clasa a II-a); aceasta deoarece, in multe cazuri, majoritatea bunurilor din masa succesorala este alcatuita - pentru persoanele din mediul rural - din bunuri apartinand gospodariei taranesti.
22. In privinta naturii juridice a dreptului reglementat de art. 5 al Legii nr. 319 din 1944 in favoarea sotului supraviefuitor pentru o perioada semnificativa teoreticienii si practicienii au socotit ca
    dreptul in discutie se intemeiaza pe un legat prezumat de lege in favoarea sotului supravietuitor; ulterior si in prezent atat in doctrina cat si in practica judecatoreasca se considera ca dreptul sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice si asupra darurilor de nunta este un drept de mostenire legala afectat scopului prevazut de lege, avand prin urmare o destinatie speciala.
23. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor, reglementat de art. 4 al legii nr. 319 din 1944 este un drept real;un dezmembramant al dreptului de proprietate.
24. Dreptul vremelnic de abitatie al sotului supravietuitor, reglementat de
    art. 4 al Legii nr. 319 din 1944 este un drept inalienabil care nu poate fi grevat ori cedat in favoarea altei persoane; are ca o deosebire fata de abitatia de drept comun (art. 572 Cod civil) faptul ca sotul in viata nu poate inchiria partea din casa care depaseste nevoile sale de locuit; nu impiedica pe comostenitori sa ceara restrangerea acestui drept la partea de imobil care satisface nevoile sale de locuit; comostenitorii au chiar dreptul sa procure sotului supravietuitor locuinta in alta parte.
25. Rezerva succesorala este acea parte a mostenirii conferita de lege unora dintre succesorii legali, astfel incat ea nu poate fi atinsa de liberalitatile inter vivos si/sau mortis causa ale lui de cujus.
26. Cotitatea disponibila este partea nerezervata a mostenirii de care de cujus putea dispune neingradit; partea din succesiune care excede rezervei succesorale si cu privire la care cel despre a carui mostenire este vorba putea dispune fara restrictii inclusiv prin liberalitati (donatii si legate).
27. Din faptul ca rezerva este o parte a mostenirii rezulta, printre altele, ca rezerva se cuvine numai acelor mostenitori legali rezervatari care indeplinesc conditiile pentru a succede si care accepta mostenirea; in principiu mostenitorii rezervatari au dreptul la rezerva in natura si nu prin echivalent banesc.
28. Aria mostenitorilor legali rezervatari si marimea (cuantumul) rezervei sunt stabilite in mod imperativ prin lege.
29. Mostenitorii rezervatari sunt descendentii in linie dreapta, ascendentii privilegiati si sotul supravietuitor.
30. Precizati daca vreunul din urmatoarele enunturi este corect:-
31. Dreptul la rezerva este un drept propriu, nascut in persoana mostenitorilor legali respectivi la momentul deschiderii succesiunii.
32. Dreptul la rezerva este determinat de lege intotdeauna indirect, prin indicarea cuantumului cotitatii disponibile, restul patrimoniului defunctului fiind rezerva.
33. Rezerva sotului supravietuitor este o cota fixa -1/2 - din portiunea succesorala la care acesta are dreptul
    potrivit art. 1 din Legea nr.319 din 1944 (aceasta portiune fiind variabila in functie de clasa de mostenitori cu care sotul vine in concurs).
34. Cotitatea disponibila speciala a sotului supravietuitor, reglementata de art. 939 Cod civil urmareste sa-i ocroteasca pe copiii avuti de de cujus inainte de incheierea ultimei casatorii, impotriva unor posibile influente ale sotului din urma (care nu este si parinte al acelor copii) spre a-1 face pe sotul acum decedat sa consimta liberalitati, in acest context, excesive.
35. Cotitatea disponibila speciala a sotului supravietuitor, reglementata de art. 939 Cod civil, este egala cu partea copilului care a luat mai putin dar nu mai mult de 1/4 din mostenire.
36. Indiferent de felul mostenirii - legala sau testamentara - transmisiunea patrimoniului celui decedat catre mostenitori are loc la momentul mortii celui despre a carui mostenire este vorba.
37. Transmisiunea succesorala (universala, cu titlu universal ori cu titlu particular) care are loc de drept la data deschiderii mostenirii devine definitiva, se consolideaza prin actul de acceptare al succesibilului.
38. Prin notiunea de optiune succesorala se intelege atat dreptul subiectiv de optiune succesorala cat si actul juridic prin care acest drept subiectiv se exercita (acceptiunea concreta urmand a fi apreciata din context).
39. Se admite de catre cei mai multi autori ca subiecte ale dreptului de optiune succesorala sunt toate persoanele cu vocatie succesorala, indiferent care ar fi izvorul acestei vocatii: legea ori testamentul si fara a deosebi dupa cum chemarea este la intreg patrimoniul defunctului, doar la o fractiune de
    patrimoniu ori numai la bunuri singulare ale mostenirii (altfel spus, indiferent daca vocatia succesorala este universala, cu titlu universal sau cu titlu particular).
40. Practica judecatoreasca, in acord cu literatura juridica apreciaza ca, in cazul mostenirii legale au drept de optiune care trebuie exercitat in termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii atat mostenitorii preferati (care au vocatia succesorala generala dublata de una concreta) cat si mostenitorii subsecventi (care au vocatie succesorala generala dar nu si una concreta, putand fi inlaturati de erezii preferati) de pilda, atat copilul lui de cujus, dar si parintii defunctului
41. Actul juridic de optiune succesorala este un act unilateral, fiind manifestarea de vointa a unei singure personae.
42. Actul de optiune succesorala nu este un act esentialmente personal, putand fi facut de exemplu si prin
    mandatar care trebuie sa aiba o imputernicire expresa si speciala in acest sens.
43. Actul de optiune succesorala este in principiu irevocabil. Daca irevocabilitatea optiunii se verifica in mod absolut in cazul acceptarii pure si simple a mostenirii, renuntatorul poate retracta renuntarea in conditiile prevazute de lege.
44. Cu privire la caracterul indivizibil al actului de optiune succesorala, se poate afirma ca acest caracter presupune ca nici un mostenitor fie legal, fie testamentar nu poate accepta doar o parte a mostenirii si sa renunte la rest.
45. Potrivit art. 700 alin. 1 Cod civil, in actuala sa redactare (astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 73 din 1954), 'dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni, socotit de la deschiderea succesiunii'. Termenul de 6 luni este aplicabil nu numai acceptarii mostenirii (asa cum pare ca reiese din formularea inadecvata a textului de lege amintit), dar si renuntarii la mostenire (deci ambelor laturi ale optiunii succesorale).
46. Termenul de optiune succesorala de 6 luni, reglementat de art. 700 alin.l Cod civil (asa cum este aplicat acest text de lege de instantele judecatoresti), in cepe sa curga in principiu de la data deschiderii mostenirii; practica judecatoreasca a retinut insa si alte momente din care termenul de optiune va curge, pentru acele situatii in care socotirea celor 6 luni de la data mortii lui de cujus ar conduce la consecinte inacceptabile (de pilda prescrierea dreptului de optiune inainte ca acest drept sa se nasca).
47. Termenul de 6 luni, pentru acceptarea ori renuntarea la mostenire, reglementat de art. 700 alin. 1 Cod civil, se calculeaza, pentru copilul conceput dar nenascut inca la data deschiderii succesiunii (desigur, daca acesta se naste viu) de la data nasterii copilului.
48. Suspendarea si repunerea in termen, institutii specifice prescriptiei extinctive se aplica si termenului de optiune succesorala, reglementat de art. 700 alin. 1 Cod civil, acest termen fiind considerat, potrivit practicii judecatoresti, agreate si de doctrina, intr-o conceptie mai larga, un termen dc prescriptie.
49. Acceptarea mostenirii este tacita cand succesibilul face un act (fapt) pe care nu-1 putea savarsi decat in
    calitatea sa de erede si din care rezulta indirect, dar fara dubiu intentia de a accepta mostenirea.
50. Actele (faptele) care constituie acceptare tacita urmeaza a fi apreciate de catre instantele judecatoresti, in concret, de la caz la caz, (in functie de datele specifice ale fiecarei spete).
51. Potrivit practicii judecatoresti in acord cu cei mai multi autori, daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu rude ale defunctului (altele decat descendentii) si doseste, da la o parte bunuri ale gospodariei casnice ce au facut parte din patrimoniul sotului decedat nu-i vor fi aplicabile normele care reglementeaza acceptarea pura si simpla fortata deoarece comostenitorii nu sunt pagubiti de sustragerea (dosirea) acestor bunuri, ele revenindu-i in totalitate sotului in viata, potrivit art. 5 al Legii nr. 319 din 1944.
52. Renuntarea la mostenire este un act juridic solemn.
53. Retractarea renuntarii impune indeplinirea cumulativa a doua conditii: sa nu se fi implinit termenul dc 6 luni reglementat de art. 700 alin. 1 Cod civil si ca, ulterior renuntarii, sa nu fi intervenit o acceptare din partea altui succesibil.
54. Acceptarea sub beneficiu de inventar nu impiedica transmisiunea succesorala, care opereaza la data deschiderii mostenirii, urmare a faptului mortii lui de cujus, dar opreste confuziunea, in patrimoniul mostenitorului, a masei succesorale cu restul acestui patrimoniu; este limitata astfel raspunderea mostenitorului acceptant sub beneficiu de inventar, pentru datoriile succesiunii la activul succesoral primit.
55. Acceptarea voluntara a mostenirii este expresa cand in mod neechivoc, succesorul isi insuseste acest titlu (calitate) fie printr-un inscris autentic, fie prin unul sub semnatura privata.
56. Mostenirea legala coexista cu succesiunea testamentara daca testatorul a dispus prin actul sau de ultima vointa doar de o parte din mostenire; coexista cu succesiunea testamentara in situatia in care, desi prin testament s-a dispus de intreaga avere, exista mostenitori rezervatari acceptanti, acestia neputand fi inlaturati de la rezerva (care le este conferita prin norme legale imperative).
57. Capacitatea succesorala este o conditie (cerinta) generala a dreptului de mostenire (care priveste toate felurile de succcsiune - legala, testamentara si contractuala) si presupune existenta mostenitorilor in momentul mortii lui de cujus.
58. Exheredarea, indiferent de felurile acesteia desi este indeobste privita si tratata ca o institutie a mostenirii testamentare, exheredarea are relevanta si pentru succesiunea ab intestate reprezentand o conditie (cerinta) negativa spre a mosteni in temeiul legii.
59. Transmisiunea succesorala are loc in puterea legii, la data deschiderii mostenirii.
60. Vocatia (chemarea) succesorala desi este o conditie generala a dreptului de mostenire, are particularitatea ca in cazul succesiunii legale (cu exceptia vocatiei sotului supravietuitor) se distinge intre o vocatie generala si una concreta (spre deosebire de chemarea la mostenire a legatarului care este intotdeauna concreta).
61. Care enunt socotiti ca este corect: pentru toti mostenitorii legali izvorul vocatiei lor succesorale il
    constituie legea, ratiunea pentru care legiuitorul ii cheama la mostenire (legatura de rudenie, calitatea de sot in viata sau, dupa caz necesitatea ca bunurile celui decedat fara posteritate sa aiba un stapan) constituind cel mult un izvor indirect (medial, subsidiar) al vocatiei lor succesorale, aceasta pentru ca in lipsa dispozitiei exprese a legii nu ar exista calitatea de mostenitori.
62. Principiul reciprocitatii vocatiei succesorale este unul specific mostenirii legale si se aplica in principiu vocatiei succesorale generale intalnita numai in cazul mostenirii ab intestat, dar si in situatia vocatiei succesorale legale concrete pe care o poate avea oricare dintre soti.
63. Cat priveste nedemnitatea succesorala numai doua cazuri de nedemnitate isi pastreaza actualitatea caci 'acuzatia capitala calomnioasa' reglementata de art. 655 pet. 2 Cod civil nu mai poate primi aplicare de vreme ce pedeapsa cu moartea a fost abolita.
64. Care dintre urmatoarele raspunsuri nu este in nici un caz (nicicum) de acceptat: deoarece solutia art.658 Cod civil care inlatura pe copiii nedemnului de la beneficiul reprezentarii succesorale este nedreapta, textul nu trebuie aplicat si in consecinta toti descendentii nedemnului pot veni la mostenirea ascendentului lor prin reprezentare.
65. Sotul supravietuitor poate veni la mostenire numai in nume propriu nu si prin reprezentare.
66. Sotul supravietuitor nu este mos,tenitor sezinar.
67. Sotul supravietuitor, in concurs cu prima clasa de mostenitori are dreptul la 1 /4 din mostenire in concurs cu descendentii, indiferent de numarul acestora.
68. Descendentii in linie directa ai renuntatorului nu pot veni la mostenire prin reprezentarea renuntatorului deoarece locul acestuia nu este vacant.
69. Renuntarea, ca latura a optiunii succesorale se poate face numai daca s-a deschis mostenirea (a intervenit moartea lui de cujus).
70. Care dintre urmatoarele enunturi nu poate fi in nici un caz (nicicum) primit: repunerea in termen este o institutie juridica inaplicabila in ceea ce priveste optiunea succesorala; de altfel in acest sens s-au pronuntat constant atat instantele judecatoresti cat si teoreticienii dreptului.
71. Actul de optiune succesorala este in principiu pur si simplu; nu poate fi in principiu afectat de modalitati.
72. Prin acceptarea mostenirii, indiferent de felul acesteia nu este dobandita mostenirea (aceasta dobandire producandu-se in chiar clipa mortii lui de cujus in puterea legii) si nu este dobandita nici calitatea de succesibil ce preexista acceptarii si o face posibila; se consolideaza dobandirea deja produsa a mostenirii iar succesibilul devine succesor; actul de optiune succesorala, in cazul dat actul acceptarii este unul declarativ de drepturi.
73. Potrivit art. 1 al Legii nr.319 din 1944, sotul supravietuitor nici nu inlatura dar nici nu este inlaturat de la mostenire de erezii apartinand vreunei clase succesorale; sotul in viata vine la succesiune in concurs cu oricare clasa de mostenitori.
74. Printre mostenitorii sezinari se numara ascendentii privilegiati; sotul supravietuitor.
75. Daca la mostenirea fratelui mort vin fratii sai in viata principiul devolutiunii succesorale legale amintit la lit. a) se verifica de regula numai in situatia in care fratii mostenitori apartin aceleiasi categorii (de exemplu sunt toti frati buni cu de cujus).
76. Cat priveste domeniul de aplicare a termenului de optiune succesorala reglementat de art.700 alin. 1 Cod civil este in afara de orice dubiu ca acest .termen se aplica atat mosjtenitorilor legali cat si legatarilor universali si cu titlu universal.
77. In ceea ce-1 priveste pe legatarul cu titlu particular potrivit practicii judecatoresti si a majoritatii opiniilor din doctrina, termenul de 6 luni reglementat de art. 700 alin 1 Cod civil nu se aplica si acestui legatar, fiind aplicabile dispozitiile de drept comun ale prescriptiei extinctive; chiar daca opinia predominanta in literatura juridica si de asemenea practica instantelor sunt in sensul neaplicarii termenului de optiune de 6 luni in cazul legatului cu titlu particular, exista autori care sustin, cu argumente convingatoare ca si legatarul cu titlu particular trebuie sa opteze in termenul de 6 luni reglementat de art.700 alin.l Cod civil.
78. In privinta efectelor admiterii de catre instanta a cererii de repunere in termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala exista controversa in literature juridica, unii autori sustinand ca mostenitorul repus in termen este acceptant pur si simplu, iar altii socotind in esenta ca dreptul de optiune al celui repus in termen renaste in intregul sau, cu ambele sale laturi: acceptare (pura si simpla sau sob beneficiu de inventar) si renuntare la mostenire.
79. Exheredarea (dezmostenirea) constituie o conditie negativa pentru a mosteni in temeiul legii (cel putin
    pentru succesorii legali nerezervatari); desi cuprinsa intr-un testament (printr-o manifestare de vointa a testatorului in sensul inlaturarii de la succesiune a mostenitorilor legali-exheredare directa, ori sub forma unui legat prin care averea este lasata unor alte persoane decat succesorii legali - dezmostenire indirecta) reprezinta o cerinta spre a succede, una negativa si numai pentru erczii nerezervatari.
80. Mostenitorii legali rezervatari pot fi dezmosteniti doar partial (cat priveste cotitatea disponibila);
    exheredarea nu le poate afecta rezerva succesorala.
81. Sotul supravietuitor poate fi inlaturat de sotul acum decedat de la beneficiul dreptului de abitatie reglementat de art. 4 al Legii nr. 319 din da, caci dreptul de abitatie pe care-1 avem in vedere nu este protejat de rezerva succesorala pe care sotul supravietuitor o are numai prin raportare la dreptul de mostenire prevazut de art. 1 al Legii nr, 319 din 1944; asa fiind, dreptul de abitatie exista numai daca sotul decedat nu a dispus in alt fel.
82. Exista in variantele de raspuns pe care le propunem una sau mai multe corecte ? dreptul de abitatie avut in vedere dureaza pana la iesirea din indiviziune dar eel putin 1 an de la data deschiderii mostenirii; dreptul de abitatie mentionat inceteaza la recasatorirea sotului supravietuitor.
83. Constituie acte (fapte) materiale de acceptare tacita a mostenirii (tinand seama de definitia acestei forme de acceptare si de practica judecatoreasca in materie) mutarea defnitiva a succesibilului in casa care face parte din mostemire; demolarea de catre succesibil sau din dispozitia acestuia a unei
    constructii ce face parte din masa succesorala.
84. Codul civil roman nu stabileste in mod concret care asemenea acte si fapte constituie acceptari tacite asa incat instantele judecatoresti sunt cele care, in functie de datele particulare ale spetei vor hotari semnificatia unui act sau fapt al succesibilului de a reprezenta o insusire tacita a titlului de mostenitor ori nu.
85. Actele de dispozitie cu privire la bunuri succesorale singulare, facute de succesibil constituie in principal acte de acceptare tacita a succesiunii (existand prin urmare si unele exceptii).
86. Actele de renuntarc infavorem reprezinta acte de acceptare a mostenirii caci daca cei care le fac pot transmite drepturile lor succesorale unuia ori unora dintre comostenitori ori dintre mostenitorii subsecventi inseamna in mod necesar ca si-au consolidat in prealabil prin acceptare calitatea de mostenitori.
87. Care dintre urmatoarele manifestari de vointa reprezinta acte de acteptare tacita a mostenirii? : renuntarea cu titlu oneros a succesibilului in favoarea unuia sau unora dintre mostenitori; renuntarea cu titlu gratuit a succesibilului in favoarea unuia sau unora dintre comistenitori sau dintre mostenitorii subsecventi; renuntarea cu titlu oneros a succesibilului in favoarea tuturor celorlalti mostenitori.
88. Succesibilul care a dosit sau a dat la o parte bunuri ale mostenirii cu intentia frauduloasa de a le sustrage masei de impartit (de a le pasrta pentru sine): se socoteste ca a facut o acceptare pur si simpla fortata a mostenirii, fiind incidente textile din Codul Civil care reglementeaza aceasta forma de acceptare (art.703 si art.712 ).
89. Pentru a opera reprezentarea succesorala se cere si ca locul reprezentatului sa fie vacant; cel reprezentat sa fie mort la data dcschiderii succesiunii.
90. Descendentii in linie dreapta, aflati intr-un grad de rudenie mai indepartat cu de cujus pot veni la succesiune prin reprezentarea ascendenfilor lor : suind in mod obligatoriu din grad in grad vacant.
91. Conditia reprezentarii succesorale ca reprezentantul (descendent al copiilor lui de cujus sau descendent din frati si surori) sa fndeplineasca toate cerintele pentru a veni la succesiunea lui de cujus este singura care se cere intrunita in persoana reprezentantului.
92. Vocatia succesorala legala pentru rudele defunctului, conferita de Codul civil la momentul intrarii sale in vigoare a fost modificata in sensul restrangerii cercului de rude colaterale chemate la mostenire de la gradul al Xll-lea la gradul al IV-lea inclusive.
93. Pot avea calitatea de mostenitor legal in principiu numai persoana fizica; exceptia o constituie statul, daca admitem punctul de vedere ca acest subiect colectiv de drept culege mostenirea vacanta in calitate de mostenitor; numai persoana fizica daca impartasim teoria ca statul (care este un subiect colectiv de drept) culege succesiunea vacanta in temeiul unui drept de desherenta.
94. Indiferent de felul mostenirii (deci si in cazul mostenirii legale), de cujus poate fi numai o pcrsoana fizica de vreme ce succesiunile se deschid prin moarte, iar moartea este un fapt juridic cu incidenta numai la aceasta categorie de subiecte de drept; exclusiv o persoana fizica, aspectele vizand reorganizarea persoanelor juridice excedand materia succesiunilor.
95. In cadrul clasei a Il-a de mostenitori legali ( a ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati) ascendentii privilegiati nu-i inlatura de la succesiune pe colateralii privilegiati ci vin la mostenire in concurs cu acestia, neprimind aplicare prin exceptie, in acest caz, principiul proximitatii gradului de rudenie in cadrul aceleiasi clase; daca exista un singur parinte, partea acestuia este de 1/4, iar a colateralilor privilegiati cu care vine in concurs este de ¾ indiferent de numarul acestora; daca exista ambii parinti li se cuvine ½ din succesiune, cealalta jumatate revenind colateralilor privilegiati indiferent de numarul acestora.
96. Descendentii care se bucura de rezerva sunt copiii defunctului si urmasii acestora in linie directa la infinit.
97. Cand cel despre a carui mostenire este vorba a avut mai multi copii (descendenti de gradul I), nu si alti descendenti, rezerva succesorala se stabileste (din perspectiva capacitatii succesorale) numai in raport cu copiii in viata ai lui de cujus (capacitatea succesorala fiind nu singura dar una dintre conditiile sine qua non pentru existenta dreptului la rezerva de vreme ce rezerva este o parte a mostenirii).
98. Potrivit opiniei dominante din doctrina si a practicii judecatoresti, stabilirea rezervei succesorale in cazul descendentilor se face numai in functie de numarul descendentilor care vin efectiv la succesiune.
99. In situatia descendentilor in linie directa de grad mai indepartat care vin la mostenire prin reprezentare rezerva succesorala la care au dreptul este aceea stabilita dupa numarul descendentilor de gradul I, deci al tulpinilor; rezerva succesorala a descendentilor in discutie se va socoti dupa numarul descendentilor de gradul I cata vreme venirea la mostenire se face prin reprezentare iar reprezcntantul urca in locul, gradul de rudenie si drepturile reprezentatului.
100. Daca venirea la mostenire a descendentilor subsecventi se face in nume propriu si nu prin reprezentare (descendentii de gradul I fiind nedemni ori renuntatori), rezerva acestor descendenti subsecventi se va determina in functie de numarul descendentilor de gradul I (ca in situatia descendentilor de grad mai indepartat care vin la succesiune prin reprezentare), cel putin potrivit opiniei dominante din literatura juridica; se face potrivit celor mai multi autori in functie de numarul descendentilor de gradul I chiar daca venirea la mostenire estc in nume propriu; aceasta deoarece in caz contrar, prin renuntare, descendentul ori descendentii de gradul I ar putea determina o rezerva succesorala mai mare care sa fie calculata in functie de numarul descendentilor mai indepartati, prin ipoteza mai numerosi.
101. Determinate indirect, prin raportare la marimea cotitatii disponibile potrivit Codului civil rezulta ca rezerva descendentilor estc diferita in functie dc numarul accstora; est de 1/2 din mostenire pentru 1 copil, de 2/3 din mostenire pentru 2copii si de ³/4 din succesiune pentru trei sau mai multi copii.
102. Rezerva ascendentilor privilegiati (a parintilor) defunctului este de 1/2 din bunurile lui de cujus daca exista si mama si tata mostenitori; daca la succesiune vine numai tatal ori numai mama celui decedat, rezerva acestuia este de ¼.
103. In sprijinul careia dintre urmatoarele variante de raspuns nu poate fi adus nicicum un argument credibil ? rezerva sotului supravietuitor in concurs cu alti succesori rezervatari (descendentii in linie dreapta sau ascendentii privilegiati) se satisface exclusiv din rezerva acestor comostenitori (micsorand-o corespunzator si lasa neatinsa cotitatea disponibila.
104. De la principiul reciprocitatii vocatiei succesorale legale generale exista exceptia casatoriei declarata nula sau anulata prin hotarare judecatoreasca intervenita dupa data deschiderii succesiunii si la incheierea careia numai unul dintre soti a fost de buna credinta (casatorie putativa); numai supravietuitorul de buna credinta are chemare la mostenirea celuilalt sot.
105. In privinta corelatiei dintre cotitatea disponibila speciala a sotului supravietuitor in concurs cu copiii dintr-o casatorie anterioara a sotului decedat (reglementata de art. 939 Cod civil) si cotitatea disponibila ordinara trebuie aratat ca cele doua cotitati nu se cumuleaza, cotitatea disponibila speciala urrnand a fi dedusa din cotitatea disponibila ordinara.
106. Sanctiunca care intervine in cazul depasirii cotitatii disponibile spcciale reglementate de art.939 Cod civil este aceeasi care intervine in cazul depasirii limitelor cotitatii disponibile ordinare si anume reductiunea liberalitatilor excessive.
107. Masa succesorala in raport cu care se apreciaza intinderea rezervei si a cotitatii disponibile, adica masa de calcul trebuie stabilita anterior reductiunii liberalitatilor excesive.
108. In conformitate cu art. 849 Cod civil dar in ordinea corecta, fireasca sustinuta de doctrina si nu potrivit ordinii criticabile a textului legal citat, operatiunile ce trebuie facute pentru stabilirea masei de calcul in functie de care se determina valoarea rezervei succesorale si a cotitatii disponibile, sunt stabilirea valorii bunurilor care se afla in patrirnoniul lui de cujus la rnomentul mortii sale, scaderea pasivului succesoral din activul brut in vederea obtinerii activului net; reunirea fictiva pentru calcul la activul net a valorii donatiilor facute cat timp traia de catre de cujus.
109. Reductiunea liberalitatilor excesive reglementata de art. 847 Cod civil este o sanctiune civila ce se aplica atat donatiilor cat si legatelor care depasesc limitele cotitatii disponibile incalcand in consecinta rezerva succesorala.
110. Problema reductiunii liberalitatilor excesive devine actuala numai odata cu deschiderea rnostenirii macar si pentru faptul ca dreptul a rezerva se naste prin efectul si in conditiile legii in momentul mortii lui de cujus.
111. In ce priveste liberalitatile mortis causa susceptibile de a fi excesive si a le fi aplicata sanctiunea reductiunii, trebuie observat ca toate legatele, indiferent de natura si intinderea vocatiei succesorale care o confera, (prin urmare atat cele universale, cu titlu universal, cat si acelea cu titlu particular) daca sunt excesive depasind limitele cotatii disponibile sunt supuse reductiunii.
112. Reductiunea liberalitatilor excesive va putea fi invocate indiferent de persoana gratificata, cata vreme liberalitatile (ori una dintre ele) incalca rezerva, fara sa aiba semnificatie daca beneficiarul liberalitatii este tert, mostenitor nerezervatar ori unul dintre succesorii rezervatari (in aceasta ultima ipoteza fiind incalcata rezerva celorlalti erezi rezervatari).
113. Reductiunea liberalitatilor excesive poate fi invocate in mod limitativ de urmatoarele categorii de persoane: mostenitorii rezervatari, mostenitorii eredelui rezervatar decedat fara sa fi invocat reductiunea; in sfarsit de cei ce infatiseaza drepturile mostenitorilor rezervatari, prin urmare de avanzii lor cauza (de exemplu creditorii mostenitorilor rezervatari).
114. Recunoasteti intre formularile de mai jos vreuna din regulile care guverneaza ordinea reductiunii liberalitatilor excesive (desigur in ipoteza existentei mai multor liberalitati iar rezerva succesorala a fost incalcata)?: legatele se reduc inaintea donatiilor.
115. Regasiti, intre enunturile de mai jos vreuna dintre regulile care guvernea­za ordinea reductiunii liberalitatilor excesive (desigur, in ipoteza existentei mai multor liberalitati consimtite de cel acum decedat)?: legatele se reduc toate deodata si in mod proportional, aceasta regula avand insa caracter dispozitiv.
116. Recunoasteti intre formularile urmatoare vreuna dintre regulile care guverneaza ordinea reductiunii liberalitatilor excesive (cand exista, desigur, mai multe liberalitati, iar rezerva succesorala a fost atinsa) ? donatiile se reduc succesiv, in ordinea inversa a datei lor, incepand cu
     donatia mai noua (in afara donatiilor cu aceeasi data, acestea reducandu- se in principiu simultan si in proportie cu valoarea lor).
117. Dreptul la reductiunea liberalitatilor excesive poate fi realizat atat prin buna-invoiala, cat si pe cale judecatoreasca.
118. Actiunea in reductiune reprezinta mijlocul procedural de realizare a reductiunii liberalitatilor excesive daca bunurile obiect al liberalitatii se gasesc in posesia celor gratificati.
119. Actiunea in reductiune este o actiune patrimoniala; este o actiune personala.
120. Actiunea in reductiune a liberalitatilor excessive este divizibila; poate fi in consecinta promovata doar pentru intregirea rezervei reclamantului, iar admiterea actiunii este in folosul exclusive al rezervatarului care a introdus-o; este prescriptibila in termenul general de prescriptie de 3 ani reglementat de Decretul nr. 167 din 1958; caracterul sau prescriptibil este dat de natura personala si patrimoniala a actiunii in reductiune.
121. Daca bunurile obiect al liberalitatii excesive sunt in posesia eredelui rezervatar exista controversa in doctrina cu privire la calea procesuala la indemana eredelui rezervatar, unii autori sustinand posibilitatea ridicarii exceptiei in reductiune, iar altii socotind ca rezervatarul este indreptatit sa foloseasca actiunea reconventionala.
122. In ceea ce priveste efectele reductiunii acestea sunt diferite dupa cum liberalitatea care incalca rezerva succesorala este un legat sau o donatie; in cazul legatului consecinta este ineficacitatea acestuia, iar in ipoteza donatiei excesive efectul reductiunii va fi desfiintarea contractului.
123. Raportul donatiilor inseamna in esenta obligatia pe care o au anumiti mostenitori legali (descendentii in linie dreapta cand vin in concurs unii cu altii si/sau cu sotul supravietuitor precum si acesta din urma in concurs cu descendentii) care au primit donatii de la de cujus de a le readuce la masa succesorala.
124. Descendentii in linie dreapta si sotul supravietuitor au obligatia de a raporta donatiile atunci cand vin efectiv la mostenire si au acceptat-o (indiferent de felul acceptarii).
125. Finalitatea obligatiei de raport al donatiilor este de a asigura o anume egalitate intre mostenitorii cei mai apropiati de defunct, legiuitorul prezumand ca acesta nu a dorit sa creeze donatarului un avantaj definitiv ci doar sa-i procure anticipat (anterior deschiderii succesiunii) folosinta bunului donat.
126. Raportul donatiilor nu vizeaza decat donatiile; nu are incidente in materia legatelor; in temeiul legii, in sistemul nostrum de drept, legatele nu sunt supuse raportului deoarece ele nu pot fi private ca un avans asupra mostenirii caci produc efecte la data mortii lui de cujus sj nu anterior.
127. Daca se au in vedere reductiunea liberalitatilor excesive si raportul donaliilor, identificati ca adevarata una sau mai multe din deosebirile propuse, intre cele doua institutii ?: n timp ce liberalitatea facuta unui mostenitor rezcrvatar va fi supusa reductiunii numai daca este excesiva (incalca rezerva altor
     comostenitori), o donatie va fi supusa raportului (daca sunt intrunite conditiile obligatiei de raport) indiferent ca ea este excesiva sau nu; in timp ce reductiunea priveste atat liberalitatile inter vivos cat si cele
     mortis causa daca ele sunt excesive, obligatia de raport poate intervene numai in cazul donatiilor nu si al legatelor.
128. Raportul donatiilor poate fi cerut si in cadrul procedurii partajului succesoral; si printr-o actiune separata, de raport.
129. Comparand actiunea de partaj cu actiunea de raport al donatiilor (asemanari si/sau deoscbiri) vom obscrva ca in timp ce actiunea de partaj (de iesire din indiviziune) este una imprescriptibila actiunea de raport al donatiilor fiind una personala si patrimoniala este prescriptibila in termen de 3 ani de la data mortii lui de cujus.
130. Exista, intre enunturile ce urmeaza unul care sa formuleze o conditie a obligatiei legale de raport al donatiilor ?: persoana obligata la raportul donatiei sa cumuleze calitatea de mostenitor legal (dintre acei succesori ab intestat tinuti de obligatia in discutie) cu aceea de donator.
131. Obligatia de raport al donatiilor priveste numai donatiile primite personal de mostenitorul legal tinut de aceasta obligatie.
132. Donatia facuta ambilor soti este supusa numai in parte raportului (anume partea sotului mostenitor tinut de obligatia de raport).
133. Este formulata intre enunturile care urmeaza, una dintre conditiile obligatiei de raport al donatiilor ? donatia cu care a fost gratificat descendentul sau sotul supravietuitor sa nu fi fost facuta cu scutire de raport.
134. Potrivit art.846 Cod civil scutirea de raport: poate fi facuta prin clauza expresa cuprinsa in contractul de donatie; poate fi facuta in mod expres si printr-un act ulterior dar care sa indeplineasca din punct de vedere al formei conditiile cerute pentru liberalitati (inter vivos sau mortis causa).
135. Scutirea donatiei de raport nu are nici o relevanta cat priveste posibila interventie a sanctiunii reductiunii liberalitatilor excessive.
136. Caracterul expres si conditiile de forma impuse de art. 846 Cod civil pentru scutirea de raport a donatiei sunt atenuate in mod substantial in practica instantelor; se poate spune chiar ca de la aceste cerinte legale s-au facut adevarate exceptii in procesul de aplicare a dreptului. Aceste atenuari si exceptii sunt agreate si de doctrina.
137. In practica judecatoreasca este considerata si intentia indirecta a donatorului de a face donatia cu scutire de raport; aceasta intentie trebuie sa fie insa in afara de orice indoiala; scutirea de raport a donatiei poate sa reiasa de exemplu din prezentarea acesteia sub aparenta unui contract de vanzare-cumparare.
138. Raportul donatiilor poate fi facut fie in natura, fie prin luare mai putin.
139. Raportul donatiilor prin luare mai putin se poate face prin preluare (una din caile de efectuare a acestui fel de raport); prin imputatie si in bani (care sunt doua din caile de efectuare a acestui fel de raport).
140. Raportul donatiilor se face de regula in natura daca are ca obiect bunuri immobile.
141. Sunt supuse raportului in principiu toate donatiile (donatiile solemne, darurile manuale, donatiile simulate - daca simulatia nu inseamna scutire de raport -donatiile indirecte).
142. In reglementarea data de CoduJ civil situatia succesorala a sotului ramas in viata era precara, in mod evident nefavorabila si necesar a fi imbunatatita; sotul supravietuitor era chemat la mostenire numai dupa ultimul collateral in grad succesibil (cu exceptia dreptului acordat vaduvei sarace, care avea si acesta limitele sale).
143. Sunt daruri de nunta care intra in obiectul dreptului reglementat in favoarea sotului supravietuitor de art. 5 al Legii nr. 319 din 1944 si partea sotului mort din darurile facute de terti ambilor soti la celebrarea casatoriei.
144. Pentru a face obiectul dreptului reglementat in favoarea sotului supravietuitor de art. 5 al Legii nr. 319 din 1944, darurile de nunta: nu este necesar nici sa fi fost afectate folosintei comune si nici sa apartina categoriei mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice; aceasta deoarece darurile de nunta reprezinta o categoric distincta dc bunuri ce revin sotului supravietuitor in temeiul art. 5 al Legii nr. 319 din 1944 fara asemenea conditionari, pe care legea nu le prevede.
145. In dreptul nostru civil, transmisiunea succesorala opereaza de drept, la data deschiderii succesiunii fara a fi necesara manifestarea de vointa a succesibilului; opereaza in puterea legii la data decesului celui despre a carui succesiune este vorba si ca o consecinta juridica a faptului mortii, facand ca patrimoniul defunctului sa nu ramana nici o clipa fara titular.
146. Devolutiunea succesorala se face potrivit legii (mostenirea legala intervine) daca de cujus nu a lasat testament; daca exista testament dar aeesta nu cuprinde legate ci numai o recunoastere a unui copil din afara casatoriei; daca exista testament, aeesta nu contine legate, ci doar manifestarea de vointa a testatorului in sensul inlaturarii de la succesiune a unora dintre mostenitorii sai legali (o exheredare directa partiala).
147. Nedemnitatea succesorala are incidenta numai in domeniul mostenirii legale.
148. Nedemnitatea (nevrednicia) succesorala se caracterizeaza prin faptul ca intervine numai in cazurile expres si limitativ reglementate de Codul civil si numai cu observarea indeplinirii cumulative a conditiilor prescrise pentru fiecare caz in parte; produce in principiu efecte, ca urmare a naturii sale juridice - fie ca este calificata ca sanctiune, fie ca pedeapsa civila - numai asupra nedemnului sj doar in mod exceptional asupra altor peroane.
149. In ce-1 priveste pe nedemn acestuia i se desfiinteaza titlul de mostenitor (este decazut din dreptul de a mosteni).
150. Daca intre data deschiderii succesiunii si cea la care a fost constatata nedemnitatea succesorala, nedemnul care a intrat in posesia bunurilor mostenirii a instrainat unele dinte acestea unor terte personae solutia desfiintarii retroactive a actelor de dispozitie este atenuata prin aplicarea unor alte principii ca cel al erorii comune si invincibile asupra calitatii de mostenitor a transmitatorului, care este creatoare de drept (error communis facit iux) sau prin invocarea bunei credinte a tertului

TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL DE LICENTA DREPT PENAL GENERAL

1. Intentia directa exista cand infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savarsirea faptei.
2. Intentia exista cand infractorul prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui; prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-1 urmareste, accepta posibilitatea producerii lui.
3. Culpa ca forma a vinovatiei exista cand infractorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-1 prevada; prevede rezultatul faptei sale, dar nu-1 accepta, socotind fara temei ca acesta nu se va produce.
4. Obiectul infractiunii este valoarea sociala periclitata sau vatamata prin savarsirea faptei prevazute dc legea penala.
5. Pot avea obiect material infractiunile de rezultat.
6. Culpa simpla exista cand infractorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-1 prevada
7. In cazul carei forme si modalitati a vinovatiei, infractorul prevede reziiltatul faptei sale si urmareste producerea lui prin savarsirea acelei fapte:intentia directa.
8. In cazul carei forme si modalitati a vinovatiei, infractorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-1 urmareste, accepta posibilitatea producerii lui:intentia indirecta.
9. In cazul carei forme si modalitati a vinovatiei, infractorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-1 prevada:culpa simpla.
10. Bunul impotriva caruia este indreptata actiunea intractionala constituie in materie penala obiectul material al infractiunii.
11. Obiectul juridic al infractiunii este complex daca fapta prevazuta de legea penala pericliteaza sau vatama doua sau mai multe valori sociale.
12. In care din formele si modalitatile vinovatiei infractorul nu prevede rezultatul faptei sale:neglijenta.
13. Intentia depasita este o forma mixta de vinovatie, ce cuprinde intentia si culpa reunite.
14. In sensul legii penale este subiect activ al infractiunii autorul; instigatorul; complicele.
15. Fapta care consta dintr-o actiune ce este savarsita cu intentie constituie infr actiune intotdeauna.
16. Fapta care consta dintr-o inactiune constituie infractiune cand este savarsita cu intentie sau din culpa, daca legea nu prevede expres altfel.
17. ObiectuI juridic al infractiunii il constituie o valoare sociala ce este ocrotita penal.
18. ObiectuI material exista numai la inlractiunile de rezultat.
19. Una din conditiile generale de existenta ale subiectului activ este libertatca de vointa si actiune.
20. Minorul sub 14 ani se prezuma absolut ca nu raspunde din punct de vedere penal.
21. Nu poate fi subiect activ al infractiunii minorul care nu a implinit 14 ani; persoana ircsponsabila.
22. Subiectul pasiv al infractiunii poate fi atat persoana fizica, cat si persoana juridica.
23. In cazul infractiunilor pentru care legea cere subiectului activ o calitatea speciala, aceasta calitate trebuie sa o indeplineasca autorul (coautorul).
24. Subiect activ al infractiunii poate fi persoana fizica dupa ce a implinit varsta de 16 ani; persoana fizica care are varsta tntre 14-16 ani daca a savarsit fapta cu discernamant.
25. Elementul material al laturii obiective poate fi format atat din actiuni cat si din inactiuni.
26. Inactiunea reprezinta atitudinea faptuitorului care nu face ceva, ce legea penala dispune sa faci
27. Urmarea imediata trebuie sa fie rezultatul nemijlocit al actiunii sau inactiunii
28. Mobilul unei infractiuni reprezinta sentimentul care a condus la nasterea in mintea faptuitorului a ideii de a savarsi fapta.
29. In legislatia penala romana actele preparatorii nu sunt incriminate de regula.
30. Actele preparatorii in legislatia penala romana se pedepsesc prin asimilare cu tentativa la anumite infractiuni.
31. Actele preparatorii trebuie sa fie sa fie intentionate.
32. Daca infractiunea este savarsita de catre un minor care a implinit varsta de 16 ani, discernamantul faptuitorului ca o conditie a responsabilitatii penale se prezuma in mod relativ.
33. Raportul de cauzalitate intre elementul material al infractiunii si urmarea acesteia implica atat componente obiective cat si componente subiective.
34. Prin urmarea socialmente periculoasa ca parte componenta a laturii obiective a infractiunii se intelege consecinta imediata determinata prin savarsirea actiunii sau inactiunii incriminate prin lege.
35. Exista vinovatie si responsabilitate penala daca: faptuitorul a prevazut urmarea actiunii sale si a urmarit producerea acesteia; faptuitorul a prevazut urmarea actiunii sale dar a sperat, fara temei, ca aceasta nu se va produce.
36. Scopul ca element al laturii subiective prevazut in continutul unei infractiuni poate insoti una din urmatoarele forme sau modalitati ale vinovatiei: intentia.
37. In materie penala mobilul infractiunii poate avea urmatoarele semnificatii: cerinta esentiala de implinirea careia depinde existenta infractiunii; element circumstantial in continutul calificat al unor infractiuni; circumstanta judiciara.
38. Scopul in care faptuitorul savarseste infractiunea poate avea urmatoarele semnificatii: cerinta esentiala de implinirea careia depinde existenta infractiunii; element circumstantial in continutul calificat al unor infractiuni; circumstanta judiciara.
39. Pentru existenta participatiei penale este necesar a fi fndeplinite urmatoarele conditii: la savarsirea faptei prevazute de legea penala sa contribuie un numar de persoane mai mare decat cel necesar, cerut de lege; cel putin pentru unul din participanti fapta comisa sa fie infractiune.
40. Tentativa la o infractiune care, potrivit legii, se sanctioneaza cu detentiunea pe viata este pedepsita cu pedeapsa inchisorii de la 10 la 25 ani.
41. Daca fapta savarsita are caracter penal numai in mintea faptuitorului. lipsindu-i acest caracter in realitate, ea constituie o fapta putative.
42. In sistemul penal roman autorul infractiunii este definit pe criterii obiective.
43. Complicitatea ca forma de participate penala este posibila la infractiunile intentionate; la infractiunile care se savarsesc din culpa in masura in care aceste fapte sunt incriminate distinct in ipoteza in care s-ar comite cu intentie.
44. Participatia penala poate imbraca forma autoratului (coautoratului), instigarii si complicitatii. Care dintre acestea sunt considerate in doctrina si jurisprudenta forme principale de participate: autoratul; instigarea.
45. Zadarnicirea din partea faptuitorului, de buna voie, a aparitiei rezultatului faptei sale care a fost realizata in intregime constituie impiedicare a producerii rezultatului.
46. Infractiunea fapt epuizat este posibila la infractiunile progressive.
47. Constituie unitate naturala de infractiune infractiunea continua.
48. Constituie unitate legala de infractiune infractiunea continuata.
49. Infractiunea de omor savarsita prin aplicarea succesiva a mai multor lovituri cu toporul este infractiune simpla.
50. Infractiunile continue se impart in permanente si succesive
51. Aberratio ictus este o situatie a infractiunii deviate.
52. Error in persona este o situatie a infractiunii deviate.
53. Infractiunea care se caracterizeaza prin prelungirea in chip natural a actiunii sau inactiunii care constitute elemental material al laturii objective, dupa consumare, pana la interventia unei forte contrare este o infractiune continua.
54. Infractiunea continuata presupune printre altele unitate de rezolutie infractionala din partea subiectului activ.
55. Unitatea de rezolutie infractionala cu care se savarsesc actiunile sau inactiunile caracterizeaza infractiunea continuata.
56. Aplicarea legii penale in timp pentru o infractiune savarsita in participatie se face in raport cu data savarsirii faptei de catre autor.
57. In caz de participatie penala daca existe circumstante, acestea se vor rasfrange asupra tuturor, daca sunt reale si au fost cunoscute de participanti.
58. Infractiunea continuata este o cauza reala de agravare facultativa a pedepsei.
59. In cazul complicitatii ajutorul dat de catre complice poate fi material; moral; prin inactiune.
60. Violul care a avut ca urmare moartea victimei este o infractiune complexa.
61. Fapta unei persoane de a purta fara drept uniforma militara este o infractiune continua.
62. Prostitutia si proxenetismul sunt infractiuni: de obicei.
63. Fapta unei persoane care, trage cu arma spre un grup de persoane in care se afla si cel pe care dorea sa-1 omoare, ranind insa o alta persoana este o infractiune deviate.
64. Actele de executare la o infractiune continuata trebuie savarsite numai cu intentie.
65. Aplicarea pedepsei pentru infractiunea continuata se face intr-o singura etapa, fara a fi evidential sporul.
66. Nu se pot savarsi in mod continuat infractiunile din culpa.
67. Infractiunea care cuprinde in continutul sau ca element constitutiv sau ca o circumstanta agravata o actiune sau o inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala este o infractiune complexa.
68. Infractiunea complexa nu reprezinta o cauza de agravare a raspunderii penale.
69. In cazul complicitatii ajutorul poate fi dat autorului infractiunii; instigatorului; altui complice.
70. Este autor al infractiunii participantul care savarseste nemijlocit fapta prevazuta de legea penala.
71. Momentul epuizarii infractiunii progresive este cel al producerii ultimului rezultat amplificat.
72. Actele de executare in cazul infractiunii de obicei realizeaza continutul infractiunii numai daca se savarsesc mai multe din care sa rezulte obisnuinta.
73. Infractiunile de obicei nu pot avea tentativa.
74. Repetarea faptelor de acelasi fel de un numar suficient de mare din care sa rezulte indeletnicirea infractorului constituie infractiune de obicei.
75. In cazul legitimei aparari, atacul este direct cand se indreapta si creeaza un pericol nemijlocit pentru valoarea sociala ocrotita.
76. Apararea in cazul legitimei aparari trebuie sa fie precedata de atac.
77. In cazul in care existsa circumstante atenuante, pedeapsa principala se reduce sub minimul special.
78. In cazul gratierii totale termenul de reabilitare curge de la data actului de gratiere.
79. Subiectul activ al infractiunilor proprii trebuie sa indeplineasca printer altele si anumite conditii care privesc calitatea ceruta in norma de incriminare.
80. Interdictia de reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata se poate dispune la solicitarea partii vatamate.
81. Fapta constand intr-o inactiune constituie infractiune cand este savarsita cu intentie.
82. Daca infractorul condamnat definitiv pentru o infractiune este judecat ulterior pentru o infractiune concur enta, pedeapsa stabilita pentru aceasta se contopeste cu pedeapsa anterioara definitive.
83. Atunci cand depasirea limitelor legitimei aparari nu se intemeiaza pe tulburare sau temere, fapta este considerata a fi savarsita in conditiilc excesului scuzabil.
84. In cazul starii de necesitate pericolul trebuie sa fie imminent.
85. Actiunea dc salvare in cazul starii de necesitate trebuie sa fi constituit singurul mijloc de inlaturare a pericolului.
86. Starea de necessitate inlatura caracterul penal al faptei.
87. In cazul starii de necesitate, fata de actiunea de salvare, pericolul este iminent.
88. Primul termen al recidivei mari postcondamnatorii poate consta intr-o condamnare definitiva la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni ce urmeaza sa fie executata intr-o inchisoare militara.
89. Excesul scuzabil este circumstanta atenuanta legala.
90. Nu pot fi comise in coautorat infractiunile ce se comit in persoana proprie.
91. Promisiunea facuta in timpul savarsirii faptei de tainuire a bunurilor provenite din aceasta, dar care ulterior nu este respectata este o contributie de complice.
92. Reabilitarea de drept nu este conditionata de achitarea despagubirilor civile la plata carora a fost obligat condamnatul.
93. Instigatorul trebuie sa actioneze cu intentie.
94. Coinstigarea reprezinta cooperarea mai multor persoane la determinarea unei sau unor
    persoane sa savarseasca o infractiune.
95. Instigarea este calificata cand pentru determinarea instigatului se folosesc mijloace deosebite.
96. In cazul instigarii cu efect negativ instigatorul nu va raspunde din punct de vedere penal.
97. Complicitatea este o forma de participatie secundara in raport cu instigarea.
98. Complicitatea este improprie cand autorul savarseste fapta din culpa sau fara vinovatie.
99. Complicii sunt pedepsiti cu pedeapsa prevazuta de lege pcntru infractiunca savarsita de autor.
100. Nu pot fi savarsite in coautorat infractiunile omisive.
101. Complicele la o fapta prevazuta de legea penala savarsita cu intentie se sanctioncaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor.
102. Sporul aplicat la pedeapsa cea mai grea dintre cele stabilite in cazul infractiunilor concurente este limitat de totalul pedepselor stabilite de instanta.
103. Anularea suspendarii conditionate intervine cand se descopera ulterior ca cel condamnat mai savarsise anterior o infractiune intentionata sau din culpa.
104. In cazul recidivei mari postcondamnatorii cand savarsirea din nou a unei infractiuni are loc in timpul executarii primei condamnari. pedeapsa se aplica astfel:pedeapsa stabilita pentru infractiunea savarsita ulterior se contopeste cu restul ramas neexecutat din pedeapsa anterioara calculat de la data
     ramanerii definitive a hotararii de condamnare pentru noua infractiune.
105. Instigarea neurmata de executare se pedepseste cu inchisoarea cuprinsa intre minimul general al pedepsei si minimul special prevazut de lege pentru infractiunea la care s-a instigat daca pedeapsa pentru infractiunea la care s-a instigat este inchisoarea rnai mare de 2ani; cu inchisoare intre 2 si 10 ani, daca pedeapsa pentru infractiunea la care s-a instigat este detentiunea pe viata.
106. In caz de participate, daca autorul impiedica voluntar producerea rezultatului, vor raspunde penal numai instigatorul, daca infractiunea la care s-a instigat este sanctionata cu pedeapsa inchisorii mai mare de 2 ani sau cu detentiunea pe viata.
107. In cazul participatiei penale autorul actioneaza numai cu intentie; instigatorii si complicii actioneaza intotdeauna cu intentie.
108. Participatia penala este proprie cand autorul si instigatorul actioneaza cu intentie.
109. Participatia penala este improprie cand instigatorul actioneaza cu intentie, iar autorul din culpa.
110. In cazul in care exista circumstante agravante se poate aplica o pedeapsa spre maximul special, iar daca acesta este neindestulator in cazul amenzii, se poate aplica un spor de cel mult jumatate din maximul special.
111. Daca locul de savarsire a faptei este prevazut ca element circumstantial agravant in continutul unei infractiuni, nerealizarea conditiei de loc are ca effect: nu influenteaza existenta infractiunii in varianta tipica.
112. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei se poate dispune. printre altele, daca infractorul nu a mai fost anterior condamnat la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni.
113. Savarsirea de catre o persoana a doua sau mai multe infractiuni inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele constituie concurs de infractiuni.
114. Data savarsirii infractiunii continuate este momentul epuizarii si anume cand a avut Ioc ultima actiune sau inactiune.
115. Fapta celui condamnat dellnitiv la pedeapsa inchisorii de 6 luni pentru o infractiune intentionata care a savars.it inainte de inceperea executarii acestei pedepse o noua infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an, este comisa in conditiile pluralitatii intermediare de infractiuni.
116. Cel condamnat este reabilitat de drept dupa executarea pedepsei intr-o inchisoare militara; la implinirea termenului de incercare in cazul suspendarii conditionate daca nu a savarsit o noua infractiune in acest termen si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
117. Actele de instigare urmate de desistarea autorului se sanctioneaza cu o pedeapsa intre minimul special al pedcpsei prevazute pentru infractiunea la care s-a instigat si minimul general; intre 2 si 10 ani in cazul in care pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la care s-a instigat este detentiunea pe viata.
118. Cand pentru doua infractiuni concurente instanta a stabilit o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda, se aplica pedeapsa inchisorii la care se poate adauga in totul sau in parte pedeapsa amenzii.
119. Tentativa relativ improprie exista in cazul in care consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite; consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita imprejurarii ca in timpul cand s-au savarsit actele de executare obiectul lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla.
120. Pedeapsa accesorie se aplica daca pedeapsa principals este inchisoarea.
121. Infractiunea continuata este o forma a unitatii legale de infractiuni.
122. Este cauza care inlatura sau modifica executarea pedepsei gratierea;prescriptia executarii pedepsei.
123. Sistemul de sanctionare al concursului de infractiuni este sistemul cumulului juridic.
124. Pentru existenta concursului de infractiuni se cere, printre altele, ca infractiunile savarsite sa nu fi intervenit o condamnare definitiva pentru vreuna dintre ele.
125. Concursul ideal de infractiuni presupune, printre altele comiterea mai multor infractiuni printr-o singura actiune.
126. Sunt pedepse detentiunea pe viata si inchisoarea; amenda si degradarea militara.
127. Pluralitatea de infractiuni exista, potrivit legii penale romane atat in cazul concursului, cat si in cazul recidivei.
128. Tentativa nu este posibila la infractiunile de vatamare corporala din culpa; ucidere din culpa.
129. Recidiva internationala a fost retinuta in Codul penal numai in cazul recidivei mari.
130. Primul termen al recidivei mari postcondamnatorii poate consta intr-ocondamnare definitive la pedeapsa detentiunii pe viata.
131. Primul termen al recidivei mari postcondamnatorii poate consta intr-o condamnare definitive la pedeapsa inchisorii mai mare dc 6 luni.
132. Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savarsita pentru a inlatura un atac material, direct, imediat si injust indreptat impotriva unui interes obstesc si care pune in pericol grav acest interes;pcntru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta intr-o locuinta.
133. Constituie circumstanta agravanta savarsirea infractiunii din motive josnice; savarsirea infractiunii prin acte de cruzime.
134. Minorul care la 15 ani savarseste o infractiune raspunde penal daca se dovede§te ca a savarijit fapta cu discernamant.
135. La stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de condamnarile pentru infractiunile amnistiate.
136. Pentru a exista al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii, pedeapsa prevazuta de lege pentru noua infractiune trebuie sa fie mai mare de 1 an.
137. Savarsirea infractiunii de evadare poate forma cel de-al doilea termen al recidivei postcondamnatorii.
138. Circumstante agravante legale savarsirea infractiunii prin violente asupra membrilor familiei.
139. Constituie circumstante agravante legale savarsirea infractiunii din motive josnice.
140. Sunt circumstante atenuante legale provocarea.
141. Circumstantele atenuante retinute de catre instanta de judecata produc efecte si asupra pedepsei complimentare a interzicerii unor drepturi, in sensul ca aceasta poate fi inlaturata.
142. Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna este circumstanta legala agravanta.
143. Savar§irea infractiunii din motive josnice este circumstanfa agravanta legala.
144. Circumstantele reale atenuante isi produc efecte fata de toti faptuitorii.
145. Circumstantele reale se rasfrang asupra participantilor, daca le-au cunoscut.
146. Reabilitarea de drept are loc, daca in decurs de 3 ani condamnatul nu savarsit o alta infractiune in cazul condamnarii la pedeapsa amenzii.
147. Cand intr-o cauza penala sunt incidentc atat eircumstante atenuante cat si eircumstante agravante coborarea pedepsei sub minimul special nu mai este obligatory.
148. Cand intr-o cauza penala exista si cauze de agravare si cauze de atenuare se va da eficienta intai circumstantelor de agravare, apoi circumstantelor de atenuare si in cele din urma starii de recidiva.
149. Termenul de incercare al suspendarii conditionate a executarii pedepsei cu amenda, aplicata minorului este de: 6 luni.
150. Daca in termenul de incercare al suspendarii conditionate a executarii pedepsei, condamnatul savarseste din culpa o noua infractiune revocarea este facultative.
151. Termenul de incercare al suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere curge: de la data cand hotararea prin care s-a pronuntat suspendarea conditionata a executarii pedepsei a ramas definitive.
152. Sunt masuri de siguranta obligarea la tratament medical; internarea medicala.
153. Singurul temei pentru aplicarea unei pedepse il constituie savarsirea unei infractiuni.
154. Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere se poate dispune, in cazul concursului de infractiuni daca pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult: 3 ani.
155. Termenul de incercare al suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere este alcatuit din durata pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp stabilit de instanta intre 2 si 5 ani.
156. Pe durata termenului de incercare al suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, condamnatul este obligat sa nu intre in legatura cu anumite persoane, daca instanta a impus aceasta obligatie.
157. Efectele provizorii ale suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere constau in suspendarea executarii pedepsei inchisorii pe durata termenului de incercare; obligarea condamnatului sa se supuna masurilor de supraveghere obligatiilor prevazute de art. 86³ Cod penal.
158. In situatia in care, condamnatul nu si-a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, suspendarea pedepsei sub supraveghere poate fi revocata.
159. Varsta de pensionare a condamnatului nu constituie un impediment absolut pentru executarea pedepsei la de munca.
160. Pe timpul executarii pedepsei la locul de munca condamnatul nu poate fi promovat.
161. Revocarea executarii pedepsei la locul de munca are drept consecinta executarea pedepsei ori a restului de pedeapsa in loc de detinere.
162. Daca condamnatul nu-si respecta obligatiile stabilire prin hotararea de condamnare, executarea pedepsei la locul de munca este revocata facultative
163. Cand pentru infractiunea savarsita de minor legea prevede pcdeapsa detentiunii pe viata, acestuia i se va aplica pedeapsa inchisorii de la 5 la 20 ani.
164. Minorului care a savarsit o infractiune i se pot aplica urmatoarele pedepse inchisoarca sau amenda.
165. Limitele pedepsei inchisorii pentru mnori se reduc la jumatate in raport cu limitele speciale prevazute de lege pentru infractiunea savarsita de major, fara ca minimul sa poata depasi 5 ani.
166. Internarea intr-un institut medical-educativ reprezinta ca sanctiune o masura educativa luata fata de minorul infractor.
167. Libertatea supravegheata, ca masura educativa, se ia fata de infractorul minor pe o perioada de 1 an.
168. Masura internarii intr-un institut medical-educativ se ia pe o perioada de timp nedeterminata si dureaza pana la implinirea varstei de 18 ani, cu posibilitatea prelungirii cu inca doi ani daca prelungirea este necesara pentru realizarea scopului internarii.
169. Constituie factori ai infractiunii obiectul si subiectul infractiunii; locul si timpul savarsirii infracfiunii.
170. Masurile de siguranta sunt sanctiuni de drept penal.
171. Exista culpa simpla (neglijenta) atunci cand infractorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-1 prevada..
172. Confiscarea speciala este masura de siguranta.
173. Confiscarea speciala se ia cu privire la lucrurile a caror detinere este contrara legii si a celorlalte lucruri care sunt enumerate in art. 118 Cod penal.
174. Masura de siguranta a interdictiei de a reveni in locuinta familiei se ia pe o perioada de pana la 2 ani.
175. Masura interzicerii de a reveni in locuinta familiei se dispune numai la cererea partii vatarnate.
176. Masura interzicerii de a reveni in locuinta familiei se poate dispune fata de persoana condamnata la pedeapsa inchisorii de cel putin 1 an pentru loviri sau orice alte acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice si psihice, savarsjte asupra membrilor de familie.
177. Gratierea ca act de elementa se acorda de Presedintele Romaniei; Parlament.
178. Gratierea individuals se acorda numai la cererea celui condamnat sau din oficiu, dar numai dupa ramanerea defmitiva a hotararii de condamnare.
179. Comutarea ca modalitate a gratierii consta in inlocuirea pedepsei aplicate de instanta de judecata cu o pedeapsa de alta natura, mai usoara.
180. Gratierea inlatura executarea pedepsei principale.
181. Gratierea nu are efecte asupra pedepselor complimentare, afara de cazul cand prin actul de gratiere se dispune altfel.
182. Efectele reabilitarii nu se intind asupra masurilor de siguranta, cu exceptia interzicerii de a se afla in anumite localitati.
183. Constituie elemente ale laturii obiective a infractiunii elementul material; urmarea imediata.
184. Reabilitarea de drept intervine in cazul condamnarii la pedeapsa cu amenda; condamnarii la pedeapsa inchisorii ce nu depaseste 1 an.
185. Reabilitarea de drept nu are efecte asupra masurilor de siguranta cu caracter medical.
186. Reabilitarea judecatoreasca se poate acorda pcntru orice condamnare.
187. Pronuntarea unei condamnari definitive in cursul termenului de reabilitaRE determina intreruperea cursului termenului de reabilitare.
188. Anularea reabilitarii priveste numai reabilitarea judecatoreasca.
189. Reabilitarea judecatoreasca se acorda la cererea fostului condamnat de catre instanta de judecata.
190. Pedeapsa inchisorii de eel mult un an pentru care intervine reabilitarea de drept este cea aplicata de instanta.
191. Interventia reabilitarii de drept este conditionata de trecerea unui termen de 3 ani de la executarea pedepsei ori dc la stingerea executarii acesteia.
192. Pentru condamnatul militar in termen care executa pedeapsa intr-o inchisoare militara, reabilitarea de drept intervine la implinirea duratei pedepsei cand condamnatul militar a dev enit inapt si a fost liberat conditional.
193. In cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii intrc 5 si 10 ani, termenul de reabilitare judecatoreasca este de 5 ani plus jumatate din durata pedepsei aplicate
194. In cazul executarii pedepsei la locul de munca, termenul de reabilitare se calculeaza de la data urmatoare ultimci zile de munca cand executarea pedepsei s-a incheiat.
195. Pentru acordarea reabilitarii judecatoresti, in cursul termenului de reabilitare, condamnatul trebuie sa nu fi suferit o noua condamnare.
196. Cand respingerea cererii de reabilitare a avut loc datorita neindeplinirii conditiilor de forma, o noua cerere de reabilitare va putea fi facuta oricand.
197. Reabilitarea este prin natura ei juridical o cauza care inlatura decaderile, interdictiile §i incapacitatile care rezulta din condamnare.
198. Militarul in termen condamnat la 6 luni §i care executa pedeapsa intr-o inchisoare militara, este reabilitat in momentul terminarii executarii pedepsei.
199. Termenele reabilitarii curg de la data la care pedeapsa pronuntata prin condamnare a fost executata
     efectiv; de la data la care pedeapsa este considerata executata ca efect al gratierii ori a prescriptiei executarii pedepsei.
200. Durata termenelor reabilitarii judecatoresti este stabilita prin lege; poate fi , in mod exceptional redusa de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
201. Intentia este calificata daca faptuitorul savarseste infractiunea pentru realizarea unui scop prevazut
     expres in norma de incriminare.
202. Care din urmatoarele ipoteze evidentiaza eel mai inalt grad de vinovatie: cand fapta este comisa cu intentie premeditate.
203. Elementul material ca parte componenta a laturii objective a infractiunii este prevazut in continutul normei juridicc de incriminare.
204. Prin element material al infractiunii se intelege actiunea sau inactiunea prin care este savarsita fapta.
205. Ce semnificatie are prevederea in cuprinsul normei de incriminare a locului de savar§ire a faptei conditie csentiala de indeplinirea careia depinde existenta infractiunii; element circumstantial agravant in continutul infractiunii;
206. Prevederea in cuprinsul normei de incriminare a timpului de savar§ire a infractiunii, are urmatoarele semnificatii conditie esentiala de indeplinirea careia depinde existenta infractiunii.;element circumstantial agravant in continutul infractiunii.
207. In cazul infractiunilor proprii, calitatea ceruta subiectului activ de norma penala speciala trebuie indeplinita de catre autor (coautor).
208. Responsabilitatea privita ca o conditie generala a subiectului activ al infractiunii trebuie dovedita intotdcauna de catre autoritatile judiciare;se prezuma la modul relative.
209. Inactiunea ca modalitate a clemenfiilui material din structura laturii obiective a infractiunii este prevazuta prin nortne penale speciale: onerative.
210. Tentativa perfecta (fara efect) nu este posibila in cazul infractiunilor omisive; in cazul rnfractiunilor formale (de atitudine) pentru existenta carora legea nu cere producerea unui rezultat material
211. Tentativa se pedepseste numai cand legea prevede expres acest lucru.
212. Care din urmatoarele ipoteze reprezinta forma tipica/perfecta a infractiunii infractiunea consumata.
213. Daca faptuitorul pune in executare hotararea de a savarsi infractiunea, dar nu duce executarea pana la capat, desi obiectiv avea aceasta posibilitate de care era constient exista tentativa, dar faptuitorul nu poate fi pedepsit, deoarece desistarea este o cauza de nepedepsire a tentativei./
214. In cazul infractiunii continue distingem un moment al consumarii si un moment al epuizairii infractiunii. In ipoteza in care in momentul consumarii era in vigoare o lege, dar in momentul epuizarii este in vigoare o alta lege, care dintre aceste legi este aplicabila: legea aflata in vigoare in momentul epuizarii infractiunii in temeiul principiului activitatii legii penale.
215. Fapta unei persoane care loveste victima pentru a-i provoca o suferinta in cazul in care victima cade si se loveste cu capul de un corp dur fapt ce ii provoaca moartea, este savarsita sub aspectul vinovatiei cu praeterintentie (intentie depasita).
216. Nu pot fi comise in forma continuata infractiunile din culpa; infractiunile de omor.
217. In care din ipotezele urmatoare poate fi inlaturat caracterul penal al faptei prin invocarea starii de necessitate cand savarsirea faptei prevazute de legea penala era singura cale de
     inlaturare a pericolului.
218. In cazul legitimei aparari, fapta prevazuta de legea penala, savarsita pentru respingerea atacului trebuie sa fie:proportionala cu gravitatea atacului;precedata de atac.
219. Fapta unui barbat de a intretine un raport sexual cu o persoana de sex feminin care nu a implinit varsta de 15 ani cu acordul acesteia, daca a fost in eroare cu privire la varsta victimei nu constituie infractiune deoarece faptuitorul nu a cunoscut o imprejurare de care depinde caracterul penal al faptei.
220. Daca o persoana savarseste o fapta prevazuta de legea penala pentru a inlatura un atac exercitat de un iresponsabil (fapt cunoscut de catre celatacat) fapta nu constituie infractiune deoarece a fost savarsita in stare de necesitate, in masura in care savarsirea ei a fost singurul mijloc de inlaturare a pericolului.
221. Pedcapsa complcmentara a interzicerii unor drepturi se aplica sau poate fi aplicata de catre instanta de judecata daca cand legea prevede expres aceasta pedeapsa complementara pentru infractiunea savarsita, iar pedeapsa principala aplicata este inchisoarea de cel putin 2 ani; cand pedeapsa principala aplicata este inchisoare de cel putin 2 ani si judecatorul potrivit unor criterii prevazute de lege apreciaza ca aplicarea acestei pedepse este necesara.
222. Pedeapsa complcmentara a interzicerii unor drepturi se dispune pe o durata pe o durata cuprinsa intre 1 si 10 ani.
223. Pedeapsa aplicata poate depasi maximul special prevazut de lege pentru infractiunea savarsita daca infractiunea a fost comisa in forma continuata; infractiunea a fost comisa in stare de recidiva.
224. Infractiunile care formeaza termenii recidivei, ca forma a pluralitatii de infiactiuni pot fi savarsire sub aspectul formei de vinovatie:cu intentie; cu praeterintentie.
225. Reabilitarea are urmatoarele efecte: inlatura incapacitatile, interdictiile si decaderile rezultate din condamnari.

DREPT PENAL - PARTEA SPECIALA

Omorul se savarseste sub aspectul elementului material atat printr-o actiune, cat si printr-o inactiune

Omorul reprezinta uciderea unei persoane savarsita cu intentie directa sau indirect.

Omorul savarsit cu premeditare este omor calificat.

Omorul savarsit cu premeditare se poate retine si in cazul erorii asupra identitatii victimei (error in persona); se poate retine si in cazul devierii actiunii (aberratio ictus). 

Omorul savarsit din interes material (art. 175 lit. b) Cod penal) se poate retine indiferent daca faptuitorul a obtinut sau nu satisfactia interesului. 

Poate exista omor calificat savarsit asupra sotului sau unei rude apropiate (art. 175 lit. c) Cod penal) atunci cand faptuitorul se afla in divort cu victim

Omorul cu premeditare (art. 175 lit. a) Cod penal) are ca element subiectiv numai intentia directa.

Omorul savarsit pentru a comite sau a ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii are ca forma de vinovatie intentia sub oricare din cele doua modalitati ale ei. 

Daca faptuitorul ucide victima pentru a-i sustrage banii prin violenta, fapta constituie infractiunea de omor deosebit de grav savarsit pentru a comite ori a ascunde comiterea unei talharii ori a unei piraterii (art. 176 lit. b) Cod penal. 

Omorul savarsit prin cruzimi constituie omor deosebit de grav (art, 176 Cod penal). 

Uciderea unui politist aflat in exercitiul functiei, constituie infractiunea de omor deosebit de grav.

Exista raport de cauzalitate si infractiune de omor, daca moartea victimei este determinate exclusiv de actiunea faptuitorului; la producerea mortii pe langa actiunea faptuitorului au contribuit si alte cauze anterioare, concomitente sau posterioare.

Daca in baza unei intelegeri doua persoane aplica cu intentie si simultan lovituri victimei care decedeaza, se va retine coautorat la infractiunea de omor pentru ambii participant. 

La infractiunea de ucidere din culpa, culpa poate sa apartina exclusiv faptuitorului; culpa poate fi si comuna (sa apartina atat faptuitorului cat si victimei). 

Persoana care imobilizeaza victima pentru ca o alta persoana sa-i poata aplica acesteia o lovitura mortala va raspunde pentru coautorat la infractiunea dc omor. 

Din punctul de vedere al vinovatiei, infractiunea de omor poate fi savarsita cu intentie directa; cu intentie indirecta.

Cel care aplica victimei lovituri in zone vitale, apte sa provoace moartea, care insa nu se produce pentru ca faptuitorul a luat in mod voluntar masuri care au impiedicat rezultatul, va fi pedepsit pentru faptuitorul nu poate fi pedepsit pentru tentativa de omor savarsita pentru ca beneficiaza de o cauza de impunitate (impiedicarea voluntara a producerii rezultatului); faptuitorul raspunde pentru o infractiune contra integritatii corporale daca actiunile sale comise anterior impiedicarii rezultatului realizeaza continutul unei asemenea infractiuni.

Exista omor califlcat savarsit din interes material daca faptuitorul ucide victima pentru a-i mosteni averea in calitate de succesor; faptuitorul ucide victima pentru stingerea unei obligatii de intretinere pe care o avea in raport cu victima.

Omorul califlcat savarsit din interes material exista indiferent daca interesul material a tost sau nu satisfacut ulterior; persoana ucisa este aceea vizata de faptuitor sau acesta a ucis o alta persoana datorita unei erori asupra identitatii victimei sau gresite manuiri a mijloacelor folosite in actiunea de ucidere. 

Omorul califlcat savarsit asupra sotului sau a unei rude apropiate se va re tine atunci cand victima are in raport cu faptuitorul calitatea de ruda apropiata, imprejurare pe care faptuitorul o cunoaste.

Omorul calificat savarsjt asupra sotului sau a unei rude apropiate exista daca faptuitorul era parinte al victimei ca urmare a adoptiei; victima era sotia faptuitorului dar sotii erau despartiti in fapt si un proces de divert era pe rolul instantei de judecata.

Omorul calificat profitand de neputinta victimei de a se apara se va re tine daca starea de neputinta a victimei s-a datorat varstei ori unei boli; starea de neputinta a victimei a fost cauzata de o terta persoana.

Exista omor calificat savarsit prin mijloace care pun in pericol viata mai multor persoane cand faptuitorul a ucis victima care se afla intr-o multime printr-o rafala de arma automata; faptuitorul a ucis victima prin otravirea fantanii din care victima §i alte persoane consumau in mod obisnuit apa potabila.

In cazul omorului calificat savarsit pentru a se sustrage pe sine sau a sus- trage pe altul de la urmarire, arestare ori de la executarea unei pedepse: obiectul juridic este complex pentru ca fapta aduce atingere pe de o parte dreptului la viata, iar pe de alta parte pericliteaza sau impiedica infaptuirea justitiei; omorul va fi retinut in forma calificata indiferent daca finalitatea urmarita de faptuitor a fost sau nu realizata.

Daca faptuitorul savarseste un omor pentru a ascunde o infractiune de talharie coniisa de el anterior va raspunde pentru omor deosebit de grav in concurs cu infractiunea de talharie.

Se retine infractiunea de omor deosebit de grav savarsita prin cruzimi daca victimei i-au fost produse suferinte deosebit de intense, altele decat cele inerente unei actiuni de ucidere; savarsirea faptei de omor evidentiaza o ferocitate iesita din comun a ucigasului si in constiinta publica se produce o reactie de oprobriu deosebit de intensa.

In cazul pruncuciderii participatia poate exista sub forma: instigarii, dar instigatul urmeaza a fi pedepsit pentru omor calificat; complicitatii, dar complicele va fi pedepsit pentru omor calificat.

Care din urmatoarele fapte reprezinta inodalitati normative aggravate ale infractiunii de ucidere din culpa: uciderea din culpa datorata nerespectarii dispozitiilor legale cu privire la exercitarea unei meserii; uciderea din culpa a doua sau mai multor personae.

Se retine omorul deosebit de grav comis asupra unei femei gravid daca: victima era gravida iar faptuitorul stia acest lucru pentru ca starea de graviditate era evidenta; victima era insarcinata dar sarcina nu era evidenta insa faptuitorul cunostea starea de graviditate a victimei.

Infractiunea de omor se deosebeste de infractiunea de lovituri sau vatamari cauzatoare de moarte in principal prin forma de vinovatie.

La infractiunea de pruncucidere (art. 177 Cod penal) actiunea de ucidere trebuie realizata: imediat dupa nastere; de catre mama copilului nou nascut.

Cel care instiga mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere, sa-si ucida copilul va fi condamnat pentru savarsirea infractiunii de instigare la omor calificat.

Lovirea intentionata de catre faptuitor, cu aceeasi ocazie, a doua persoane constituie: doua infractiuni de lovire aflate in concurs.

In cazul in care faptuitorul, in aceeasi imprejurare, ucide cu intentie mai multe persoane, exista: o singura infractiune de omor deosebit de grav.

Uciderea din culpa se retine in varianta normativa agravata cand prin fapta comisa s-a cauzat moartea a doua sau mai multe personae; cand fapta a fost comisa de un conducator de autovehicul aflat in stare de ebrietate.

Infractiunea de vatamare corporala grava in varianta prevazuta de art. 182 alin.3 Cod penal, este savarsita sub aspectul formei de vinovatie: numai cu intentie directa.

Cu ce forma de vinovatie trebuie savarsita infractiunea de vatamare corporala grava prevazuta in art. 182 alin. 1 si 2 Cod penal:cu intentie indirecta sau praeterintentie.

Care din faptele urmatoare reprezinta modalitati normative aggravate ale infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal: savarsirea faptei prin simularea de calitati oficiale; savarsirea faptei dc catre o persoana inarmata.

Constrangerea ca element material in structura laturii objective a infractiunii de santaj se poate exercita conform legii: prin violenta; prin amenintare; prin amcnintarea cu dezvaluirea unor faptc compromitatoare reale sau imaginare privitoare la cel santajat.

In cazul infractiunii de violare a domiciliului, elemental material poate consta: intr-o actiune de patrundere fara drept in domiciliul unei persoane; in refuzul de a parasi domiciliul la cererea celui indreptatit.

Care din urmatoarele spatii constitute domiciliu in sens penal: locuinta, o incapere a acesteia sau dependintele locuintei; camera ocupata de o persoana intr-un hotel.

In care din urmatoarele ipoteze violarea de domiciliu imbraca forma unor modalitati normative agravate: cand fapta este savar$tta in timpul noptii; cand fapta este comisa de catre mai multe persoane impreuna.

Violarea de domiciliu are ca obiect juridic: relatiile sociale privind dreptul oricarei persoane la inviolabilitatea domiciliului.

La infractiunea de santaj forma de vinovatie ceruta de lege este: intentia directa, calificata prin scop.

In cazul infractiunii de violare de domiciliu, actiunea penala se pune in miscare: la plangerea prealabila a persoanei vatamate in cazul modalitatii simple a infractiunii, si din oficiu in cazul modalitatii normative agravate.

La infractiunea de viol tentativa este pedepsita. Care din modalitatile urmatoare ale tentative este posibila in cazul acestei infractiuni: tentativa intrerupta.

Actul sexual realizeaza continutul infractiunii de viol daca: este realizat prin constrangere; este realizat asupra unei persoane in imposibilitate de a se apara, profitandu-se de aceasta stare.

Care din urmatoarele fapte reprezinta modalitati legale agravate ale infractiunii de viol: actul sexual prin constrangere asupra unui minor care nu a implinit varsta de 15 ani; actul sexual realizat prin constrangere daca a avut ca urmare moartea victimei.

In cazul infractiunii de viol actiunea penala se pune in miscare: la plangerea prealabila a persoanei vatamate in cazul violului in forma simpla si din oficiu in cazul modalitatilor normative agravate.

Exists infractiunea de act sexual cu un minor daca: actul sexual cu o persoana care nu implinise varsta de 18 ani care a fost detcrminat prin oferirea sau darea dc bani on alte foloase de catre faptuitor.

La infractiunea de viol (art.179 Cod penal):subiectul pasiv poate fi orice persoana; subiectul activ poate fi orice persoana, indiferent de sex.

Fapta unui barbat care intretine prin violenta un raport sexual cu sotia
sa impotriva vointei acesteia constitute:infracfiunea de viol in forma agravata.

Violul care a avut ca urmare moartea victimei se savarseste:cu praeterintentie.

Pot constitui obiect material al furtului: bunurile mobile aflate in posesia sau detentia altuia; bunurile uitate de posesor in prezenta faptuitorului care ulterior si le insuse§te

Luarea unui vehicul din posesia sau detentia altuia fara consimtamantul acestuia constituie infractiunea de furt:fapta constituie furt indiferent daca faptuitorul urmare^te scopul insusirii ori scopul folosirii pe nedrept a vehiculului.

In cazul infractiunii de furt, luarea bunului trebuie realizata fara consimtamantul celui care poseda sau detine bunul. Lipsa consimtamantului ca o conditie de existenta a infractiunii: se prezuma in mod relative.

Scopul insusirii bunului ca element al laturii subiective in cazul infractiunii de furt prevazute in art. 208 alin.l C. pen., are semnificatia: unei conditii esentiale de indeplinirea careia depinde existenta infractiunii.

Consimtamantul posesorului sau detentorului unui bun fata de actul de luare a acestuia inlatura infractiunea daca: a fost exprimat inainte de luarea bunului ; a fost exprimat in momentul luarii bunului.

Sustragerea unei diplome de bacalaureat constituie: infractiunea de furt simplu.

Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de furt poate fi: orice persoana care sustrage un bun aflat in proprietatea, posesia sau detentia altuia; persoana care este proprietar al bunului, in masura in care bunul sustras se afla in posesia sau detentia legitima a altei persoane.

In cazul infractiunii de furt savarsite intre soti, actiunea penala se pune in miscare: la plangerea prealabila, indiferent daca furrul este simplu sau calificat.

Infractiunea de furt are ca obiect material: un bun mobil aflat in posesia sau detentia altei personae.

Prin incriminarea faptei de furt se urmareste apararea: atat a proprietatii cat si a posesiei indiferent daca aceasta din urma este de buna sau de rea credinta.

Inscrisurile pot fi obiect material al infractiunii de furt: indiferent daca au sau nu valoare economica.

Consumarea infractiunii de furt are loc: in momenrul realizarii apropriatiunii (deposedarea victimei si imposedarea faptuitorului).

Constituie infractiunea de furt calificat: sustragerea unui bun de la persoana aflata in imposibilitatea de a se apara.

Reprezinta furt calificat (art. 209 Cod penal), furtul comis : asupra unei persoane aflatc in imposibilitatea de a-si exprima vointa.

Sustragerea unui bun de la victima dupa ce, in prealabil, faptuitorul ii administrate acesteia un somnifer, care si-a produs efectul, constituie: talharie.

Pentru existenta elementului material al infractiunii de talharie sunt necesare dona actiuni, una principals de furt si a doua secundara de violenta. Violenta pentru existenta infractiunii de talharie poate fi exercitata: anterior sau concomitent actiunii de luare a bunului; dupa savarsirea furtului, daca prin folosirea ei se urmareste pastrarea
bunului furat, stergerea urmelor infractiunii ori scaparea faptuitorului.

Fapta unei persoane care exercita violenta asupra victimei in vreme ce alta cu care era in intelegere ii sustrage aceleiasi victime o suma de bani pe care aceasta o avea asupra sa, constituie: o participatie de coautorat la talharie.

Daca talharia se savarseste intr-o locuinta se retine in sarcina faptuitorului:o infractiune de talharie in modalitatea agravata prevazuta de art. 211 alin. 2¹ lit. c) Cod penal.

Talharia este prevazuta de lege intr-o varianta agravata atunci cand: a fost savarsita intr-un mijloc de transport.

73. Elemental material al laturii obiective in cazul infractiunii de talharie este: actiunea de luare a bunului precedata, msotita sau urmata de violenfa, amenintari ori de punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara.
74. Remiterea unui bun de catre victima sub imperiul amenintarii, imediat dupa exercitarea acesteia de catre faptuitor constitute: talharie.
75. Aplicarea unor lovituri victimei in vederea sustragerii unor bunuri si abandonarea locului faptei inainte ca bunurile sa poata tl sustrase reprezinta: tentativa la infractiunea de talharie.
76. Fapta celui care isi insuseste un bun ce i-a lost incredintat in temeiul unui contract de transport constituie: abuz de incredere.
77. Infractiunea de abuz de incredere poate avea ca obiect material: un bun mobil.
78. Elemental material al infractiunii de inselaciune in conventii consta: intr-o actiune de inducere sau mentinere in eroare cu prilejul incheierii contractului; intr-o actiune de inducere sau mentinere in eroare cu prilejul executarii contractului.
79. Latura subiectiva a infractiunii de inselaciune presupune: vinovatia sub forma intentiei si avand ca scop obtinerea unui folos material injust.
80. La infractiunea de inselaciune urmarea imediata consta intr-o paguba pricinuita victimei.
81. Infractiunea de inselaciune savarsita prin intrebuintarea de nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase: intra in concurs cu alte infractiuni daca mijlocul fraudulos constituie prin el insusi infractiune.
82. Participantul care neavand calitatea ceruta de lege pentru autorul infractiunii de delapidare sc implica nemijlocit alaturi de un gestionar in sustragerea unor bunuri din gestiunea acestuia, raspunde pentru: complicitate la infractiunea de delapidare.
83. Pot constitui obiect material al infractiunii de delapidare: bunurile care se afla legal in administrarea sau in gestiunea faptuitorului; bunurile care au ajuns din eroare in gestiunea sau administrarea faptuitorului; bunurile care reprezinta plusuri in gestiune indiferent daca aceste plusuri au fost create prin mijloace licite sau ilicite.
84. Cestionarul ca autor al infractiunii de delapidare este, in sensul legii, o persoana care: are ca atribufii principale de serviciu primirea, pastrarea si eliberarea de bunuri.
85. Administratorul ca autor al delapidarii este persoana care: este investita intr-o functie de conducere a unei persoane juridice, functie care li confera dreptul de a efectua acte de dispozitie in legatura cu bunurile care intra in patrimoniul persoanei juridice.
86. Subiectul activ nemijlocit la infractiunea de delapidare poate fi: un functionar public sau un functionar care indeplineste efectiv functii de gestiune sau administrare.
87. Elemental material la infractiunea de delapidare consta in: o actiune de insusire, folosire sau traficare a unui bun mobil aflat in gestiunea sau administrarea faptuitorului.
88. Fapta unei persoane care in baza unei intelegeri prealabile cu autorul unui furt depoziteaza bunurile pe care acesta le-a sustras constituie: complicitate la furt.
89. Situatia premisa in cazul infractiunii de tainuire consta in: savarsjrea unei fapte prevazute de legea penala din care a rezultat un bun.
90. Tainuirea savarfita de sot sau de o ruda apropiata, de regula: fapta constituie infractiune dar nu se pedepseste.
91. Fapta persoanei care in schimbul unei sume de bani ascunde un bun despre care, in momentul primirii a aflat ca provine din savarsirea unei infractiuni, constituie: infractiunea de tainuire.
92. Exista in§elaciune in forma agravata atunci cand: s-a savarsit prin folosire de nume sau calitati mincinoase.
93. Tentativa se pedepseste la infractiunea de: inselaciune.
94. Elemental material al infractiunii de tainuire poate consta in: prirnirea, dobandirea, transformarea sau inlesnirea valorificarii unui bun care provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.
95. Persoana care participa la savarsirea unui furt dupa care transform^ bunurile obtinute pe aceasta cale pentru ca sa nu poata II identificate raspunde penal: pentru infractiunea de furt.
96. Infractiunea de tainuire este o infractiune corelativa, in sensul ca nu poate fi comisa decat in masura in care o alta persoana a savarsit in prealabil o infractiune sau fapta prevazuta de legea penala din care provine bunul care este tainuit. Daca autorul faptei principale beneficiaza de gratierea pedepsei ce i-a lost aplicata, care va fi influenta actului de gratiere asupra pedepsei aplicate tainuitorului: pedeapsa aplicata pentru tainuire va fi gratiata numai daca intra in categoria celor prevazute explicit in actul de gratiere datorita faptului ca tainuirea desi este o infractiune corelativa, subsecventa, are character autonom.
97. Tainuirea poate fi savarsita sub forma: infractiunii simple; infractiunii continue.
98. Care din urmatoarele conditii trebuie indeplinite pentru existent laturii subiective a tainuirii: faptuitorul sa cunoasca imprej urarea ca bunul provine dintr-o fapta prevazuta de legea penala; intre persoana care tainuieste bunul si persoana care a savarsit infractiunea din care provine bunul sa nu se fi stabilit o in|elegere inainte sau in timpul savarsirii infractiunii principale; taptuitorul sa urmareasca obtinerea unui folos material pentru sine sau pentru altul.
99. Tulburarea de posesie are ca object material: numai bunuri imobile.
100. Infractiunea de tulburare de posesie este prevazuta in modalitati normative agravate, daca: fapta este savarsita prin violenta sau amenintare; fapta a fost savarsita prin desfiintarea sau stramutarea semnelor de hotare.
101. Prin natura elementului sau material, tulburarea de posesie este o infractiune: continua.
102. Uciderea unui agent al autoritatii statului aflat in exercitiul functiei, constituie: infractiunea de omor calificat savarsita in legatura cu atributiile De serviciu ale victimei.
103. Pentru ca sa existe infractiunea de ultraj actiunea de amenintare trebuie comisa: fie in mod nemijlocit; fie prin mijloace de comunicare directa.
104. Exista si se va retine infractiunea de ultra] daca: faptuitorul cunoas.te ca persoana pe care o agreseaza fizic indeplineste o functie de autoritate statala §i ca aceasta se afla in exercitiul functici; faptuitorul este in dubiu in legatura cu calitatea victimei, dar savarses.te impotriva acesteia actc dc violenta acccptand posibilitatea ca victim sa faca parte din categoria functionarilor care sunt abilitati prin lege sa exercite autoritatea.
105. Lovirea din culpa a unui agent al autoritatii aflat in exercitiul functiei, care a produs o vatamare ce a necesitat pentru vindecare cinci zile de ingrijiri medicale, constituie: fapta nu constituie infractiune.
106. Subiectul pasiv al infractiunii de ultraj poate fi:un functionar public ce exercita o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.
107. Lovirea unui politist aflat in exercitiul functiunii, dar care fi-a depart atributiile de serviciu constituie infractiunea de: loviri sau alte violente.
108. Fapta persoanei de a lovi un politist care a surprins-o in timp ce fura un
     bun, pentru a-$i asigura scaparea constituie: ultraj in concurs cu infractiunea de talharie.
109. Lovirea in aceea§i imprejurare a doi magistrati allati in exercitiul functiunii, constituie: doua infractiuni aflate in concurs.

ElementuI material al infractiunii de uzurpare de calitati oficiale consta: elementul material include in structure sa in mod cumulativ o actiune de folosire fara drept a unei functii oficiale insotita sau urmata de indeplinirea unui act Jegat de acea calitate.

Sustragerea de sub sechestru este:o infractiune contra autoritatii.

Daca un bun legal sechestrat, este sustras in conditiile prevazute de art.208 Cod penal, se va retine:infractiunea de furt, daca faptuitorul nu a cunoscut ca bunul pe care il sustrage este legal sechestrat; infractiunea de furt in concurs cu infractiunea de sustragere de sub sechestru, daca faptuitorul a cunoscut ca bunul sustras este legal sechestrat.

Subiectul activ nemijlocit al infractiunilor de abuz in serviciu poate fi: atat un functionar public cat si un functionar, cu precizarea ca in cazul in care faptele sunt comise de un functionar maximul special al pedepselor prevazute de lege se reduce cu 1/3.

L¹ nnarea imediata in cazul infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice poate consta: intr-o paguba pricinuita unei unitati din cele prevazute de art. 145 Cod penal; intr-o tulburare insemnata a bunului mers a unei organizatii din cele mentionate la punctul a).

Infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor personale poate fi savarsita nemijlocit : de catre on functionar public sau de catre un functionar.

Infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi are ca latura subiectiva: intentia, careia i se adauga mobilul prevazut expres de norma de incriminare.

Infractiunea de neglijenta in serviciu se savarseste, sub aspect subiectiv: din culpa indiferent de modalitatile acesteia.

Cel care ofera unui functionar bani sau alte foloase care nu i se cuvin pentru a-1 determina pe acesta sa faca un act contrar indatoririlor sale de serviciu, savarseste: infractiunea de dare de mita.

ElementuI material al luarii de mita este reali/at daca: functionarul a primit banii sau foloasele inainte de a indeplini actul de serviciu pretins de mituitor; functionarul a primit banii sau foloasele dupa indeplinirea actului de serviciu, dar banii sau foloasele au fost promise anterior, iar promisiunea a fost acceptata sau nu a fost respinsa.

Exista infractiunea de luare de mita daca: functionarul a primit bani sau altc foloase pentru indeplinirea unui act
ce intra in competenta exclusiva a functiei sale; functionarul a primit bani sau alte foloase pentru a indeplini un act
care este doar in parte de competenta functiei sale pentru ca acel act necesita si aprobarea unui sef ierarhic.

Daca functionarul primeste mita pentru a mdeplini un act care realizeaza continutul infractiunii de fals intelectual, acesta va fi tras la raspundere: pentru infractiunea de luare de mita in concurs cu infractiunea de fals
intelectual.In cazul coruptiei sub forma luarii si darii de mita: tentativa nu este posibila deoarece este asimilata prin lege infractiunii consumate.

Poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii de luare de mita: functionarul unui stat strain; persoana care exercita o functie judiciara in cadrul unei instante Internationale a carei competenta este acceptata de Romania.

Promisiunea, oferirca sau darea de bani, daruri sau alte foloase unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are intluenta asupra unui functional- pentru a-1 determina sa fata ori sa nu faca un act ce intra in atributiile lui de serviciu: constituie infractiunea de cumparare a influentei care este o infractiune de coruptie autonoma, prevazuta de Legea 161/2003.

In cazul infractiunii de dare de mita banii sau bunurile se confisca daca: oferta de mituire nu a fost acceptata de functionar.

ElementuI material al infractiunii de dare de mita poate consta in: darea de bani ori alte foloase; promisiunea de bani, bunuri sau alte foloase;oferirea de bani, bunuri sau alte foloase.

Infractiunea de luare de mita se consuma: in momentul realizarii oricareia dintre modalitatile elementului
material prevazute in art. 254 Cod penal.

Subiectul activ al infractiunii de luare de mita poate fi: atat un functionar public cat si cei care au calitatea de functionar.

Subiectul pasiv principal la infractiunea de luare de mita este: persoana juridica asupra careia s-a rasfrant urmarea infractiunii fie in mod obiectiv, fie sub forma unei stari de pericol.

Imprejurarea ca eel care da mita a fost constrans sa savarscasca fapta de catre cel care a pretins mita are din punct de vedere al raspunderii penale urmatoarea semnificatie: este o cauza speciala de inlaturare a caracterului penal al faptei.

La infractiunea de dare de mita elementul material al faptei: trebuie realizat inainte de efectuarea actului de serviciu de catre eel mituit.

Denuntarea de catre mituitor a faptei mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat este: o cauza speciala de nepedepsire.

Subiectul activ al infractiunii de dare de mita poate fi: orice persoana care indeplineste conditiile gencrale ale raspunderii penale.

In functie de urmarea imediata ceruta de norma de incriminare luarea de mita este o infractiune: de pericol, nefiind necesara producerea unei urmari material.

In cazul infractiunii de dare de mita: bunurile pot fi confiscate, chiar daca oferta de mituire nu a fost urmata
de acceptare.

Exista infractiune de primire de foloase necuvenite atunci cand: bunurile au fost primite de functionar dupa ce acesta a indeplinit un act in virtutea functiei sale.

Subiectul activ al infractiunii de trafic de influenta este: persoana care are sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar.

La infractiunea de trafic de influenta autorul: are o influenta presupusa asupra functionarului pe langa care urmeaza sa intervina.

Exista infractiunea de denuntare calomnioasa: indiferent daca persoana invinuita pe nedrept a suferit sau nu vreo consecinta in planul raspunderii penale ca urmare a denuntarii.

Invinuirea mincinoasa ca element material al infractiunii de denuntare calomnioasa trebuie potrivit legii sa fie facuta: prin denunt sau plangere.

Producerea ori ticluirea de probe mincinoase in sprijinul unei invinuiri nedrepte constituie: infractiunea de denuntare calomnioasa in varianta agravata.

Exista infractiune de denuntare calomnioasa in varianta normative agravanta cand: s-au produs ori ticluit probe mincinoase in sprijinul unei invinuiri nedrepte.

In cazul denuntarii calomnioase invinuirea mincinoasa prives.te: o fapta care daca ar fi adevarata ar atrage pentru eel denuntat o sanctiune penala.

Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de marturie mincinoasa poate fi: martorul, expertul sau interpretul.

Infractiunea de marturie mincinoasa are ca urmare imediata: crearea unei stari de pericol pentru infaptuirea justitiei.

Se realizeaza continutul infractiunii de marturie mincinoasa daca: martorul face afirmatii mincinoase in cuprinsul declaratiei pentru a favoriza sau a defavoriza pe una din parfile aflate in proces.

Infractiunea de marturie mincinoasa nu poate fi savarsita in coautorat daca subiectul activ nemijlocit este: un martor; un interpret.

Retragerea marturiei mincinoase inainte de arestarea inculpatului sau, in toate cauzele, inainte de pronuntarea unei hotarari ori a unei alte solutii ca urmare a marturiei mincinoase reprezinta: o cauza de impunitatie.

Infractiunea de marturie mincinoasa: poate avea ca subject activ nemijlocit un interpret.

Infractiunea de marturie mincinoasa: se consuma in momentul in care s-au facut afirmatiile mincinoase si
declaratia a fost semnata chiar daca solutia data in cauza a fost justa nefiind influentata de declaratia mincinoasa.

Infractiunea de marturie mincinoasa se consuma: in momentul in care declaratia este incheiata si semnata de catre martori indiferent daca marturia s-a produs in fata organelor de urmarire penaJa sau in fata instantelor de judecata; in momentul in care raportul de expertiza mincinos a fost depus la autoritatea judiciara competenta sa evaJueze probele.

Ajutorul dat infractorului fara o infelegere prealabila cu acesta inaintea savarsirii faptei, pentru zadarnicirea urmaririi penale, a judecatii sau a executarii pedepsei constitute infractiunea de: favorizare a infractorului.

Infractiunea de favorizare a infractorului are ca situatie premisa: savarsirea unei infractiuni de catre o alta persoana.

Favorizarea infractorului are ca situatie premisa: savarsirca unci infractiuni de catre o alta persoana decat favorizatorul.

Favorizarea infractorului a§a zis reala (constand in ajutorul dat infractorului pentru a-i asigura folosul objinut din infractiune) se deosebe§te de infractiunea de tainuire prin: prin structura laturii subjective care in cazul favorizarii infractorului nu include scopul includerii unui folos material.

Intrebuintarea de amenintari si violente fizice impotriva unei personae implicata tntr-o ancheta penala in calitate de invinuit, inculpat, martor, interpret sau expert constitute infractiunea: de cercetare abuziva.

Arestarea nelegala este o infractiune: complexa; continua.

Subiectul nemijlocit al infractiunii de arestare nelegala poate fi: judecatorul caruia legea ii confera dreptul de a dispune in anumite conditii arestarea preventiva; persoana care are dreptul in conditiile legii sa dispuna retinerea ca masura preventiva sau care are in virtutea functiei dreptul de a pune in executare ori a supraveghea executarea unei pedcpse privative de libertate.

Exista infractiunea de arestare nelegala daca: o persoana a fost introdusa in arestul politiei fara ca impotriva ei sa fi
fost emisa ordonanta de retinere sau un mandat de arestare preventiva; o persoana cste mentinuta in stare de arest preventiv, desi intervalul de timp pentru care a fost eliberat mandatul a expirat si acesta nu a fost prelungit.

Refuzul intentional de a pune in libertate o persoana aflata in executarea pedepsd la data implinirii duratei pedepsei realizeaza continutul infractiunii de: arestare nelegala.

SubiectuI pasiv al infractiunii de cercetare abuziva poate fi: o persoana aflata in curs de cercetare, ancheta penala ori judecata, precum si un martor, expert sau interpret.

Nu constituie infractiune de cercetare abuziva: promisiunea facuta invinuitului sau inculpatului ca va benefkia de
circumstante atenuante in masura in care isi recunoaste faptele savarsite, este sincer si cooperant cu autoritatea judiciara; avertizarea martorului ca va fi pasibil de o sanctiune penala daca face afirmatii mincinoase in declaratie ori daca nu spune tot ce stie despre aspectele esentiale ale cauzei asupra carora a fost intrebat.

Fapta unei persoane care in calitate de organ de cercetare penala foloseste fata de eel aflat in ancheta violente fizice care au cauzat o vatamare corporala ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile constituie: infractiune de cercetare abuziva in concurs cu infractiunea de vatamare corporala grava.

Falsificarea de monede sau alte valori se retine in variante normative agravate daca: ar fi putut cauza o paguba importanta sistemului fmanciar; a cauzat o paguba importanta sistemului fmanciar.

Fapta unei persoane care falsifica monede sau alte valori pe care ulterior le pune in circulatie constituie: infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori in concurs cu infractiunea de punere in circulatie a monedelor sau valorilor falsificate.

Actele preparatorii materiale realizate in vederea falsificarii de monede sau alte valori: sunt incriminate Tntr-un articol distinct al Codului penal atunci cand se comite o infractiune autonoma.

Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori are ca obiect: monedele si titlurile de valoare care servesc la efectuarea de plati cu putere circulatorie.

Falsul material in inscrisuri oficiale poate fi savarsit asupra inscrisurilor care: emana de la autoritatile sau institutiile la care face referire art. 145 C. pen; emana de la o persoana fizica dar acestea au fost autentificate printr-o incheiere a notarului public.

Falsul material in inscrisuri oficiale se poate comite: asupra unui inscris oficial in forma sa originala; prin contrafacerea unui inscris oficial ce reprezinta copia legalizata a inscrisului oficial original.

Falsul material In inscrisuri oficiale are ca urmare imediata: o stare de pericol la adresa increderii publice in autenticitatea si forta probanta a inscrisurilor oficiale.

Pentru existenta falsului material in inscrisuri oficiale legea prevede ca falsificarea trebuie sa fie de natura sa produca consecinte juridice. Aceasta conditie este indeplinita daca: inscrisul obtinut prin falsificare creeaza aparenta unuia veritabil si poate induce In eroare pe cci carora le este prczentat fiind apt sa dea nastere, sa modifice ori sa stinga drepturi si obligatii; inscrisul oficial falsificat a produs efectiv consecinte juridice prin folosirea lui de catre autorul falsificarii.

Fapta unei persoane care falsifica un inscris oficial dupa care il foloseste in vederea producerii unor consecinte juridice constituie: infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale in concurs cu infractiunea de uz de fals.

Falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii lui savarsita de un functionar public datorita neglijentei sau usurintei in cxercitarea atributiilor de serviciu constituie: infractiunea de neglijenta in serviciu daca s-au produs urmarile prevazute in art. 249 Cod.

Elementul material al infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale poate consta in: contrafacerea scrierii sau a subscrierii; alterarea in orice mod al inscrisului official.

Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale in varianta simpla poate fi: orice persoana.

Elementul material al infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale consta in: contrafacerea scrierii sau a subscrierii; in alterarea In orice mod a continutului unui Inscris oficial.

Tentativa la infractiunea de fals intelectual: este posibila si se pedepseste.

Falsul intelectual poate fi savarsit: de catre un functionar public sau de catre un notar public.

Fapta unci persoane care isi confectioneaza o diploma de licenta prin care se atesta ca este licentiat al unei facultati particulare acreditate desi faptuitorul nu a urmat cursurile facultatii si nici nu a promovat examenul de licenta constituie: infractiune de fals material in Tnscrisuri oficiale.

In cazul infractiunii de fals intelectual: falsificarea priveste continutul inscrisului si arc loc in momentul intocmirii acestuia; subiectul activ nemijlocit trebuie sa fie un functionar public.

Infractiunea de fals intelectual poate avea ca autor: un functionar public; un notar.

Infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale se consuma: in momentul in care un inscris oficial a fost contrafacut si este de natura sa produca consecinte juridice.

Tentativa la infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale: este posibila si se pedepseste.

Latura obiectiva in cazul infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata, include in continutul sau ca element material: o actiune de falsificare prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii, ori de alterare a continutului acesteia urmata de o a doua actiune de folosire sau de incredintare a inscrisului falsificat spre a fi folosit de catre o alta persoana in scopul producerii unor consecinte juridice.

Uzul de fals presupune folosirea de catre autor: fie a unui inscris oficial fals, fie a unui inscris sub semnatura privata fals.

Fapta unei persoane care dupa ce falsified o bancnota o pune in circulate constitute: infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori si infractiunea de punere in circulate a monedei falsificate, aflate in concurs.

Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori poate avea ca obiect: atat moneda nationals, cat si monedele emise in strainatate, daca acestea au putere circulatorie.

Falsul material in inscrisuri oficiale este prevazut de lege in variant agravata atunci cand: cand fapta a fost savarsita de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu.

Elemental material al falsului in inscrisuri sub semnatura private consta in: falsificarea inscrisului sub semnatura privata urmata de folosirea inscrisului falsificat ori de incredintarea lui unei alte persoane spre a fi folosit, in vederea producerii unei consecinfe juridice.

Folosirea uniii pcrrnis de conducere auto falsificat in mod repetat constitute: o infractiune unica in forma continuata.

Autor al infractiunii de fals in declaratii este: o persoana care este indreptatita sau obligata sa faca o declaratie in
fata unei autoritati altele decat cele judiciare in scopul producerii unei consecinte juridice daca potrivit legii sau imprejurarilor declaratia servejte pentru producerea acelei consecinte.

Falsul in declaratii ca infractiune poate fi savarsita: numai in fata unei autoritati din cele prevazute in art. 145 Cod penal.

Subiectul activ al infractiunii de abandon de familie poate fi: o persoana care are obligajia de intretinere care rezulta din lege; o persoana care este obligata sa plateasca o pensie alimentara lunara printr-o hotarare defmitiva a instantei de judecata.

Forma de vinovatie ceruta de lege pentru infractiunea de abandon de familie savarsita prin neplata timp de doua luni a pensiei de intretinere este: intenfia pentru ca faptuitorul trebuie sa comita fapta cu rea-credinta.

Situatia premi/a la infractiunea de abandon de familie in modalitatea prevazuta de art. 305 lit. c) Cod penal (neplata cu rea-credinta a pensiei de intretinere) consta in: preexistenta unei hotarari judecatoresti definitive de stabilire a pensiei de intretinere.

Daca, in cursul judecatii, pentru savar$irea infractiunii de abandon de familie, inculpatul isi indeplineste obligatiile ce ii revin, instanta : pronunta o condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, chiar daca nu sunt indep Unite conditiile prevazute in art. 81 C. penal.

Abandonul de familie prevazut in art. 305 alin. 1 lit. a) Cod penal are ca urmare imediata: atat suferinte fizice cat si suferinte morale.

Subiect activ neraijlocit al infractiunii de rele tratamente aplicate minorului poate ii: parintele minorului sau orice persoana careia minorul i-a fost incredintat.

Infractiunea de rele tratamente aplicate minorului: se consuma in momentul crearii starii grave de pericol pentru dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala a minorului.

Infractiunea de rele tratamente aplicate minorului este: o infractiune de pericol; o infractiune ce poate sa intre in concurs cu infractiunea de vatamare corporala grava si lipsirea de libertate in mod ilegal.

Forma de vinovatie in cazul omorului cu premeditare este: intentia directa.

Fapta unei persoane care a executat o pedeapsa cu inchisoarea de 10 ani pronuntata pentru omor, de a savarsi o noua infractiune dc oinor constituie: infractiunea de omor deosebit de grav cu retinerea starii de recidiva postexecutorie.

Fapta celui care dupa ce a provocat din culpa moartea unei personae ucide pe eel care a asistat pentru ca prinia fapta sa nu fie cunoscuta, constituie: omor calificat (art. 175 lit. h C.pen.) in concurs cu uciderea din culpa.

Autorul unui viol care-si ucide victima pentru ca prima inlractiune sa nu tie descoperita, raspunde penal pentru: infractiunea de omor calificat (art. 175 lit. h C.pen) in concurs cu infractiunea de viol (art. 197 alin. 1 C.pen.).

Tentativa la infractiunea de viol se pedepsesre. Care din urmatoarele modalitati ale tentativei este posibila la aceasta inlractiune: tentativa intrerupta (art. 20 alin. 1 teza I C.pen.).

Cel care intentionand sa-si ucida sotia, dintr-o eroare ucide o alta persoana, va raspunde pentru: omor simplu (art. 174 C.pen.).

In care din urmatoarele ipoteze se retine infractiunea de act sexual cu un minor (art. 198 C.pen.): cand actul sexual este realizat cu o persoana care nu a implinit varsta de 15 ani.

Sustragerea in conditiile art. 208 a unei diplome de studii atrage raspunderea penala pentru: furt simplu.

Infractiunea de inselaciune se consuma: in momentul cand s-a produs paguba.

Infractiunea de furt calificat se pedepseste: cand a fost savarsita in forma consumata; cand fapta a ramas in faza tentativei; cand faptuitorul (neautorizat) a comis doar acte pregatitoare constand in prezenta lui in zona de protcctie a conductelor petroliere sau de gaze, daca are asupra sa instalatii sau orice dispozitive de prindere si perforare.

Fapta unei persoane care solicita unui vanzator un bun pentru a-1 examina in vederea cumpararii, urmata de insusirea pe nedrept a bunului constituie: furt.

Luarea si darea de mita pot fi savarsite direct sau indirect printr-un intermediar. Fapta persoanei care intermediaza in cunostinta de cauza intre mituitor si eel mituit atrage raspunderea penala: pentru complicitate la luarea de mita daca intermediarul a actionat cu vointa de a-1 ajuta pe eel care a luat mita; pentru complicitate la infractiunea de dare de mita daca intermediarul a actionat cu intentia de a-1 ajuta pe eel care da mita.

Fapta unui functionar de a prinii o sunia de bani dupa ce a indeplinit un act privitor la atributiile sale de serviciu, sunia ce i-a fost promise inainte de indeplinirea acelui act, atrage raspunderea penala: infractiunea de luare de mita.

Fapta inculpatului care in fata instantei de judecata face declaratii mincinoase poate avea in plan penal urmatoarele consecinte: constituie o infractiune de marturie mincinoasa indiferent daca a influentat sau nu solutia pronuntata de instant.

Daca o persoana audiata initial ca martor face atirmatii mincinoase intr-un proces penal, dar ulterior este inculpata in acel proces ea va fi linuta sa raspunda: pentru infractiunea savarsita si pcntru ca a fost inculpate.

Afirmatiile mincinoase pe care un martor le face intr-o cauza judiciara realizeaza continutul infractiunii de marturie mincinoasa daca din punct de vedere subiectiv se savarseste: cu intenfie.

Se retine infractiunea de marturie mincinoasa savarsita prin omisiune daca: martorul nu spune tot ceea ce stie despre aspectele esentiale ale cauzei asupra carora a fost intrebat.

Ajutorul ca element material al infractiunii de favorizare a infractorului trebuie acordat: in orice moment al intervalului de timp cuprins intre momentul savarsirii infractiunii si terminarea executari pedepsei si chiar dupa executarea pedepsei in cazul favorizarii rcale (prin care se urmareste a- i asigura infractorului produsul, folosul infractiunii).

Ajutorul dat unui infractor pentru a se sustrage de la executarea pedepsei prin evadare, ajutor dat de persoane care aveau obligatia de asigurare a pazei, constituie infractiunea de: o infractiune autonoma de inlesnire a evadarii.

Fapta unei persane care Tntr-o cauza civila aflata pe rolul instantei face afirmati mincinoase in cuprinsul depozitiei sale, are urmatoarea semnificatie: constituie infractiunea de marturie mincinoasa.

Fapta unei persoane care la incheierea unei inventarieri dicteaza cu stiinta unui alt membru al comisiei de inventariere date inexacte care sunt consemnate in procesul-verbal are din punct de vedere penal
urmatoarea semnificatie: instigare iraproprie la infractiunea de fals inrelectual.

Retragerea marturiei mincinoase dupa ce in cauza s-a pronuntat o hotarare ori s-a dat o alta solutie ca urmare a marturiei mincinoase, constituie: o cauza de reducere a pedepsei.

Falsul intelectual se consuma: in momentul in care inscrisul oficial a fost incheiat in mod fals prin atestarea unor imprejurari necorespunzatoare adevarului ori omisiunea inscrierii unor date sau imprejurari.

Contrafacerea unui inserts oficial de catre un functional- in exercitarea atributiilor de serviciu, constituie: infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale in forma agravata.

Fapta unui parinte care in mod repetat aplica propriului sau copil minor batai care pricinuiesc pierderea unui si ml atrage raspunderea penala pentru: infractiunea de rele tratamente aplicate minorului in concurs cu
vatamarea corporala grava.