 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
DREPTURILE CREDITORILOR CU PRIVIRE LA IMPARTEALA
REGLEMENTARE LEGALA
Inainte de a arata care sunt actiunile care pot fi exercitate de catre creditori, in materia partajului, trebuie sa subliniem ca au dreptul la actiune numai creditorii persoanli ai comostenitorilor. Sunt exclusi creditorii defunctului deoarce acestia isi pot apara drepturile cerand separatia de patrimonii. Totusi, daca mostenirea a fost acceptata pu si simplu, creditorii lui de cuius devin creditori personali ai eredelui, si in consecinta vor avea drepturile acestora din urma.
Conform art. 785 Cod civil, " Creditorii unui din compartitori, ca nu cumva imparteala sa se faca cu viclenie in vatamarea drepturilor lor, pot pretinde sa fie prezenti la imparteala, pot doar sa intervina cu spezele lor; nu pot insa sa atace o imparteala savarsita, afara numai de s-a facut in lipsa-le si fara sa se tina seama de opozitia lor ".
Prevederile art.785 Cod civil permit creditorilor personali ai copartasilor sa intervina la imparteala, in cazul in care aceasta se face in dauna lor, prin frauda. De exemplu, coerezii pot recurge la urmatoarele modalitati de frauda : - in lotul comostenitorului se includ bunuri de o valoare inferioara partii sale succesorale, diferenta de valoare compensandu-se prin sulte secrete; - comostenitorii se inteleg ca imobilul ipotecat sa cada in lotul altui mostenitor decat cel care a constituit ipoteca, ceea ce va face ca aceasta sarcina sa nu mai fie valida; - copartasii se pot intelege ca unul dintre ei sa simuleze ca a primit de la defunct o donatie fara scutire de raport sau ca are fata de cel care a lasat mostenirea o datorie raportabila, astfel incat sa nu culeaga nimic din succesiune, urmand ca ceilalti succesori sa-i predea partea sa reala din mostenire, in secret.
209. E. Safta -Romanov, op. cit., pag. M. Eliescu, op. cit., pag. 279.
Literatura de specialitate si practica judecatoreasca a extins dreptul de interventie si la " tertii care au dobandit cu titlu particular drepturi reale asupra unui bun succesoral, contracarand in timpul indiviziunii cu unul dintre coindivizari ", cat si celor care au dobandit asemenea drepturi prin uzucapiune.
Pentru a fi admisa actiunea intentata, creditorul trebuie sa dovedeasca un interes. De exemplu, actiunea de partaj intentata de un erede ; in aceasta ipoteza singurul drept recunoscut creditorului este acela de a interveni la imparteala.
Avand in vedere lipsa unei reglementari legale care sa impuna obligativitatea pentru creditori de a interveni la partaj sub sanctiunea pierderii dreptului, ei isi vor putea valorifica creantele pe calea unei actiuni directe, inlaturand termenul de prescriptie.
ACTIUNEA PAULIANA
Art. 975 Cod civil dispune ca " actele viclene, facute de un debitor in prejudiciul drepturilor lor ", pot fi atacate de creditori prin actiunea pauliana.
In legatura cu aceasta actiune, s-a pus problema daca creditorii personali ai succesorilor ar putea cere revocarea partajului.
Precizam ca, art.785 Cod civil refuza creditorului dreptul de a exercita actiunea pauliana pentru a cere revocarea partajului. Leguitorul s-a oprit la aceasta solutie deoarece prin revocarea impartelii (art.975 Cod civil) s-ar ajunge iar la starea de indiviziune intre comostenitori.
210. M. Eliescu, op. cit., pag. 280; Trib. reg.
211.
In literatura juridica si practica judecatoreasca mai recenta s-a afirmat ca daca creditorul si-a manifestat intentia de a participa la imparteala si nu a fost chemat, el are dreptul sa ceara revocarea impartelii pe calea actiunii pauliene.
Pentru garantarea drepturilor creditorilor, leguitorul (desi nu permite revocarea partajului pe calea actiunii pauliene) ofera acestora dreptul de a face opozitie la imparteala.
DREPTUL DE
OPOZITIE
Potrivit art. 785 Cod civil atata timp cat partajul nu este definitiv, creditorii succesorilor, " pot interveni cu spezele lor " astfel incat sa poata supraveghea desfasurarea impartelii si de a interveni " prin orice act din care rezulta opozitia lor". Desi Codul civil nu defineste termenul de opozitie, putem spune ca este orice act al creditorului din care reiese neindoielnic intentia sa de a lua parte la imparteala. De exemplu, constituie acte de opozitie urmarirea imobiliara asupra imobilelor aflate in copartie ale unei succesiuni de catre creditorul unuia dintre coindivizari; poprirea partii indivize a comostenitorului debitor; actiunea de partaj introdusa de creditor in temeiul art. 974 Cod civil etc.
Legea nu impune ca opozitia sa imbrace o anumita forma. Esential este ca creditorul sa fi adus la cunostinta coerezilor vointa sa de a lua parte la imparteala. Totusi, din ratiuni practice, este mai indicat ca creditorul sa trimita notificare fiecarui comostenitor.
Daca s-a facut opozitie la partaj, coindivizarii sunt obligati sa-l cheme pe creditor sa participe la partaj. In caz contrar, creditorul va putea cere, asa cum am aratat anterior, revocarea impartelii (este necesar ca creditorul sa fi fost prejudiciat).
212. C.Toader, op. cit., pag. 176 si C.S.J., sect. civ., dec nr. 154 / 1992 cit. in aceiasi opera.
213. M. Eliescu, op. cit., pag. 280.
214. E. Safta -Romanov, op. cit., pag. 266.
In ipoteza in care creditorul a facut opozitie la partaj si ulterior si-a retras-o, s-a considerat ca acesta nu mai are dreptul de a ataca partajul pe motivul ca acesta s-a realizat fara a tine seama de opunerea sa.
In concluzie, putem spune ca opozitia la partaj se poate realiza pe doua cai : direct, printr-o declaratie formala sau indirect, prin orice act din care rezulta intentia creditorului de a participa la partaj.
In privinta momentului pana la care poate fi facuta opozitia, doctrina juridica a aratat ca actiunea poate fi exercitata inainte sau in timpul desfasurarii procedurii de partaj (nu este permisa actiunea exercitata dupa incetarea starii de indiviziune).
EFECTELE
EXERCITARII DREPTULUI DE OPOZITIE
Opozitia creditorului produce urmatoarele efecte :
a) creditorul trebuie sa fie chemat la partaj, idiferent de modalitatea prin care acesta se realizeaza.
b) creditorul oponent are dreptul sa supravegheze regularitatea operatiilor, dar nu poate pretinde ca partajul sa fie facut potrivit intereselor sale.
c) opozitia valoreaza poprire privitor la drepturile succesorale care apartin comostenitorului debitor. Aceste drepturi sunt lovite de indisponibilitate, astfel ca dupa opozitie succesorul nu poate incasa sumele ce i se cuvin din mostenire si nici nu poate instraina partea sa succesorala.
Odata facuta imparteala, dreptul creditorilor de a cere desfiintarea acesteia se stinge.
215. Ibidem.
216. L. Stanciulescu, op. cit., pag.288.
217. M. Eliescu, op. cit., pag. 280; M. Popa, op. cit., pag. 219; C. Toader, op. cit., pag.176; D. Alexandresco, op. cit., pag. 769; C. Hamangiu, S. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit., pag.813.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
