Deosebiri intre actele de drept administrativ si alte acte juridice

Deosebiri intre actele de drept administrativ si alte acte juridice

1. Actele de drept administrativ, categorie a actelor de putere

În categoria actelor juridice de putere sau de drept public intra, alaturi de actele de drept administrativ si actele puterii legislative, actele justitiei si actele organelor de procuratura, ca manifestari de vointa ale unor subiecte de drept special investite cu atributii de realizare a puterii de stat. Caracteristicile tuturor acestor acte constau in faptul ca:

- provin de la organe de stat, ca subiecte calificate;

- sunt emise in realizarea unor forme sau functii fundamentale de activitate a statului;

- sunt manifestari unilaterale de vointa;

- genereaza raporturi juridice in care organul de stat este supraordonat.

Actele de drept administrativ se deosebesc de celelalte acte juridice de putere ale organelor de stat, in primul rand, prin forma (functia) fundamentala de activitate executiva in cadrul careia sunt emise.

a) Deosebiri intre actul de drept administrativ si lege

Legea este actul juridic normativ care are o forta suprema, emana de la unicul organ legiuitor dupa o procedura specifica si reglementeaza cele mai importante raporturi sociale.

1) Spre deosebire de lege, care este intotdeauna un act normativ de maxima generalitate, actul de drept administrativ poate avea si un caracter individual, iar cand are un caracter normativ gradul sau de generalitate este cu mult mai restrans decat al legii pe care se bazeaza (cu exceptia ordonantelor emise de guvern);

2) Legea emana de la unicul organ legiuitor, parlamentul, nici un alt organ al statului neputand emite legi, in timp ce actele de drept administrativ provin de la diverse autoritati, centrale sau locale, de ramura sau de domeniu, ale administratiei publice inclusiv de la alte categorii de organe de stat indicate de lege;

3) Legea are o forta juridica suprema, fiind emisa in exercitarea puterii legislative si de catre organul reprezentativ suprem in stat, in timp ce actele de drept administrativ se subordoneaza legii avand o forta juridica inferioara acesteia. Legea poate fi abrogata, modificata, suspendata si interpretata numai prin acte cu aceeasi forta juridica si de catre acelasi organ, in timp ce actul de drept administrativ poate fi abrogat, modificat, suspendat si interpretat fie prin acte de aceeasi forta juridica, cat si prin acte ale organelor superioare ale administratiei de stat. Legea poate oricand dispune cu privire la situatia juridica a unui act administrativ, in timp ce acesta din urma nu poate produce asemenea efecte fata de lege.

4) Legea se elaboreaza dupa o procedura speciala, procedura legislativa, fixata de insasi organul legislativ, in timp ce actele de drept administrativ se pot emite si in lipsa unei proceduri deosebite, fie in baza unei proceduri simple sau complexe, stabilite prin lege ori prin acte ale organelor superioare ierarhic sau prin acte ale insasi organului emitent.

5) Legea reglementeaza cele mai importante raporturi sociale, fundamentale pentru societate, dintre care unele sunt de competenta exclusiva a organului legiuitor, in timp ce prin actele de drept administrativ se pot reglementa doar acele raporturi rezervate de lege in beneficiul administratiei publice.

b) Actul de drept administrativ si hotararea judecatoreasca

Actul judecatoresc (hotararea) este acel act juridic emis de un organ judecatoresc prin care se rezolva cu putere un lucru judecat si in baza unei proceduri specifice (judiciare) un conflict generat de incalcarea legii sau a unor drepturi subiective.

1) Hotararea judecatoreasca are ca obiect solutionarea unei incalcari a legii ori vatamarea unui drept subiectiv, spre deosebire de actul de drept administrativ (nejurisdictional) care intervine direct in organizarea executarii si executarea in concret a legii, fara a solutiona o situatie conflictuala.

2) Actul judecatoresc intervine doar in conditiile sau cazurile determinate de lege, intrucat competenta instantelor este strict stabilita, in timp ce actul administrativ normativ poate interveni si in cazurile care nu sunt de sfera exclusiva de reglementare a organelor puterii legislative.

3) Actul judecatoresc se intemeiaza pe lege, in timp ce actul de drept administrativ se poate baza si pe acte subordonate legii, putand fi emis, in cadrul legal necesar, si pe considerente de oportunitate.

4) Actul judecatoresc emana numai de la instantele de judecata, care indeplinesc o forma fundamentala si specifica de activitate, in timp, ce actele de drept administrativ emana de la organele de stat, in primul rand ale administratiei, dar si de la organele justitiei si ale procuraturii, atunci cand acestea din urma indeplinesc atributii de natura executiva, necesare organizarii activitatii lor principale.

5) Actul judecatoresc este intotdeauna un act individual prin care se rezolva situatii precis determinate intre parti individualizate, in timp ce actul de drept administrativ poate fi atat normativ cat si individual.

6) Actul judecatoresc este emis in baza unei proceduri specifice, judiciare, caracterizate prin lipsa sesizarii din oficiu, prin existenta publicitatii, a oralitatii si contradictorialitatii, in timp ce actul de drept administrativ poate fi emis si din oficiu, iar procedura pe care se intemeiaza este lipsita de oralitate, publicitate si contradictorialitate.

7) Actul judecatoresc are o anumita structura specifica, care include, alaturi de alte elemente si motivarea actului, in timp ce actele de drept administrativ sunt, in principiu, acte nemotivate.

8) Actul judecatoresc este, in general, un act declarativ de drepturi, intrucat consacra drepturi si obligatii peexistente emiterii lui, in timp ce actul de drept administrativ este, in principiu, un act constitutiv de drepturi si obligatii din momentul emiterii sale.

9) Actul judecatoresc dispune de autoritatea lucrului judecat, consolidata pe masura expirarii termenelor prevazute pentru exercitarea cailor de atac sau a epuizarii acestor cai, in timp ce actul de drept administrativ este un act revocabil.

10) Hotararea judecatoreasca este supusa cailor ordinare si celor extraordinare de atac, in timp ce actul de drept administrativ este supus cailor speciale de atac, daca sunt reglementate in acte normative speciale, iar in lipsa acestora cailor de atac consacrate prin Ordonanta nr. 27/2002, ca fiind cai generale de atac impotriva acestor acte. Spre deosebire de calea judiciara de atac, calea administrativa nu este in mod obligatoriu devolutiva si nici nu atrage de drept suspendarea actului administrativ.

c) Actele de drept administrativ si actele de drept financiar

Actele administrativ-financiare (cum sunt planurile financiare, dispozitiile de virare a fondurilor, dispozitiilor de stabilire a impozitelor etc.) sunt o categorie a actelor de drept administrativ, fiind emise de organe ale statului in cadrul activitatii executive. Ca trasaturi specifice acestor acte enumeram:

- obiectul lor este intotdeauna de natura materiala (financiara) generand, modificand si desfiintand raporturi juridice financiare, evaluabile pecuniar;

- aceste acte emana de la organe administrativ-financiar-bancare sau de la organe de stat care in subsidiar desfasoara si o activitate financiara;

- actele financiare intervin in procesul de constituire, repartizare si utilizare a resurselor banesti necesare trebuintelor publice si satisfacerii celor mai generale nevoi ale societatii.

2. Actele de drept administrativ si contractele

Contractele reprezinta un acord de vointa intre doua sau mai multe subiecte, in virtutea caruia se formeaza, se modifica sau se sting drepturi si obligatii determinate si opozabile partilor. Contractul (civil, de munca, comercial etc.) se intalneste si in activitatea organelor administratiei de stat. Între el si actul de drept administrativ exista urmatoarele deosebiri:

1) Subiectele participante la un raport contractual sunt persoane fizice sau juridice, fara o calitate deosebita, in timp ce subiectele emitente ale actelor de drept administrativ sunt organe de stat, adica subiecte calificate, indiferent ca poseda sau nu si personalitate juridica, fiind irelevanta calitatea celuilalt subiect al raportului administrativ.

2) Participantii la raporturile contractuale sunt parti care intra in raporturi juridice in baza egalitatii si a autonomiei de vointa in timp ce actul de drept administrativ este expresie a subordonarii fata de organul de stat emitent al actului juridic.

3) Contractul are la baza acordul de vointa al partilor, in timp ce actul de drept administrativ se formeaza in mod unilateral, in lipsa oricarui acord de vointa si numai in baza vointei exclusive a organului de stat, chiar daca actul a fost emis la cererea subiectului interesat si, uneori, chiar impotriva vointei subiectului obligat la indeplinirea unor indatoriri (de exemplu, in cazul actelor administrative de sanctionare).

4) Contractul este un act juridic individual in vreme ce actul de drept administrativ poate fi atat normativ cat si individual, cu exceptia unor acte cum sunt actele administrative jurisdictionale, care sunt numai individuale, ori a regulamentelor care sunt intotdeauna normative.

5) Actele de drept administrativ se pot emite la cerere sau din oficiu, in timp ce contractele au, de regula, la baza initiativa partilor contractante.

6) Contractul da expresie autonomiei de vointa a partilor contractante, in timp ce in cazul actelor de drept administrativ, gradul de autonomie in emiterea actelor difera de la un organ de stat la altul, uneori existand obligatia emiterii din oficiu a actelor respective.

7) Contractele se incheie, de regula, fara indeplinirea unor conditii de forma deosebite, in baza simplului acord de vointa al partilor, in timp ce actele de drept administrativ trebuie sa indeplineasca un minimum de conditii specifice de forma.

8) Încetarea efectelor juridice ale contractului se poate realiza prin acordul de vointa al partilor participante sau pe cale judecatoreasca, in vreme ce actul de drept administrativ se desfiinteaza in mod unilateral, in conditiile legii, de catre organele de stat.