Furtul calificat - infractiunea de furt

FURTUL CALIFICAT- art. 209 -

Furtul calificat presupune realizarea continutului infractiunii de furt In prezenta uneia dintre imprejurarile care este prevazuta ca o circumstanta agravanta. Daca fapta se savarseste in prezenta mai multor circumstante agravante, nu exista concurs de infractiuni, ci o singura infractiune cu mai multe agravante.

Potrivit ali, 1, este calificat furtul savarsit in urmatoarele imprejurari:

a)    de doua sau mai multe persoane impreuna;

b)    de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica;

c)     de catre o persoana mascata, deghizata sau travestita;

ci) asupra unei persoane aflate in imposibilitate de a-si exprima vointa sau de a se apara;

e) intr-un loc public;

f)  intr-un mijloc de transport in comun;

g) in timpul noptii;

h) in timpul unei calamitati;

1) prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase;

Potrivit alin. 2, cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si furtul privind:

a)    un bun care face parte din patrimoniul cultural;

b)    un act care serveste pentru dovedirea starii civile, pentru legiti­
mare sau identificare.

Furtul savarsit de doua sau mai multe persoane impreuna.

Agravanta ia in considerare pluralitatea faptuitorilor, care da acestora o mai mare forta de actiune, le creeaza mai mari posibilitati de savarsire si de ascundere a infractiunii, ii face sa actioneze cu mai mare siguranta si in­drazneala. Fapta se savarseste in coautorat sau complicitate concomi­tenta. Atat practica judiciara, cat si literatura de specialitate impartasesc opinia potrivit careia agravanta este aplicabila si in situatia in care fapta fiind savarsita de doua persoane, raspunderea penala a uneia este inlaturata, datorita unei cauze care exclude caracterul penal al faptei. Daca persoana exonerata de raspundere penaia este un minor, infractorului major i seaplica si agravanta generala prevazuta in art. 75 iit. c) Cp-constand in savarsirea infractiunii de catre un infractor major impreuna cu un minor.

Fiind o circumstanta reala, -potrivit art. 28 alin. 2 Cp., agravanta preva­zuta in art. 209 alin. 1 iii a) Cp., se rasfrange asupra tuturor participantilor care au cunoscut-o. Daca circumstanta agravanta generala prevazuta In art. 209 Iit. a) Cp. intra in concurs cu circumstanta generala de aceeasi natura si cu aceiasi continut, prevazuta in art. 75 Iit. a) Cp., se aplica numai circumstanta agravanta speciala. Daca faptuitorii s-au asociat in vederea comiterii de infractiuni, in acceptiunea prevederilor art. 323 C.p" devin incidente reguiiie concursului de infractiuni.

Furtul savarsit de catre o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica.

Furtul este calificat deoarece avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica, faptuitorul capata incredere sporita in reusita actiunii sale. Agravanta exista chiar daca arma sau substanta narcotica nu a fost vizibila, chiar daca victima nu a stiut ca faptuitorul are asupra sa un asemenea mijioc si, in consecinta, nu s-a simtit intimidata in nici un fel.

Agravanta exista numai daca faptuitorul nu foloseste arma ori substanta narcotica, deoarece in caz contrar fapta constituie infractiunea de talharie.

Notiunea de arma are intelesul stabilit prin dispozitiile alin. 1 al art. 151 Cp., adica de instrument, piesa sau dispozitiv declarat astfel prin dispozitiile legale, precum si prin Legea nr. 17 din 1996, privind regimul armelor de foc si munitiilor.³⁷ Daca arma este detinuta cu incalcarea dispozitiilor legaie, atunci furtul calificat prevazut in art. 209' Iii. b) Cp. poate intra in concurs real cu infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, prevazuta in art. 279 Cp. Obiectele pe care alin. 2 al art. 151 Cp. ie asi­mileaza armelor nu constituie arme in intelesul art. 209 Iit. b) Cp., deoarece, pe de o parte, agravanta exclude folosirea armei, iar pe de alta parte, ar­mele asimilate dobandesc acest caracter numai daca sunt folosite.

Substanta narcotica este orice substanta care are insusirea de a produce artificial adormirea unei persoane, morfina, cloroformul, eterul etc.

Furtul savarsit de catre o persoana mascata, deghizata sau tra­vestita.

Circumstanta agravanta consta in folosirea de catre faptuitor a unui anumit procedeu pentru a nu fi recunoscut. Acest procedeu poate consta in mascare, deghizare sau travestire. in cazul mascarii, faptuitorul isi acopera fata cu o masca, adica cu o bucata de stofa, matase etc. lasand descoperiti numai ochii. in cazul deghizarii sau travestirii, faptuitorul isi creeaza o infatisare sau se imbraca in asa fei incat sa nu poata fi recunoscut, isi pune barba faisa, ochelari, foloseste imbracamintea sexului opus etc.l

Furtul savarsit asupra unei persoane aftate in imposibilitate de a-si exprima vointa sau de a se apara.

Este incapabila de a-si exprima vointa persoana lipsita de aptitudinea de a intelege si de a-si manifesta constient vointa, fie datorita varstei, unei maladii sau datorita altor imprejurari cum ar fi betie, somn hipnotic etc. Incapabila de a se apara este persoana care nu poate opune rezistenta faptuitorului datorita unei infirmitati fizice, oboselii excesive, varstei sau datorita altor imprejurari. Este necesar ca starea persoanei sa nu fie produsa de faptuitor, deoarece, in caz contrar, fapta constituie infractiunea de talharie.

Furtul savarsit intr-un ioc public.

Locurile publice ofera conditii favorabile sustragerii de bunuri. Cel care sustrage bunuri intr-un loc public vadeste o mai mare periculozitatea sociala, tocmai pentru ca mizeaza pe toate aceste conditii favorabile, inclusiv pe increderea publica, atunci cand concepe planul sau infractional.

Locul public are acceptiunea prevederilor art. 152 Cp., si anume cel care, prin natura sau destinatia lui, este in permanenta accesibil publicului (strazi, sosele, parcuri etc), precum si orice alt ioc in care publicul are acces in anumite intervale de timp (magazine, restaurante, expozitii etc). in acest din urma caz, pentru aplicarea agravan­tei este necesar ca fapta sa fi fost comisa in. timpul cat publicul avea acces in acelioc. Agravanta opereaza insa in toate cazurile, chiar daca in timpul savarsirii furtului, in afara de faptuitor, nu se gasea in locul respectiv nici o alta persoana. Exista si opinia potrivit careia, in cazul locului in care acce­sul publicului este permis numai intre anumite limite de timp, este necesar, pentru aplicarea agravantei, ca sa fie de fata, in afara de faptuitor, cel putin doua persoane.

Furtul savarsit intr-un mijloc de transport in comun. Mijloacele de transport in comun ofera conditii favorabile savarsirii unor furturi. Prin "mijloc de transport in comun' se intelege mijlocul de transport care are anume aceasta destinatie (trenuri, autobuze, tramvaie etc). Este necesar ca bunuln sustras sa se fi aflat asupra unui pasager sau in spatiul afectat transportului in comun. Astfel, este calificat - in sensul acestei circumstante - furtul sa­varsit intr-un: mijloc de transport in comun - chiar daca fapta a fost comisa intr-un autobuz care stationa si in care s-a aflat, in afara de faptuitor, numai soferul. Agravanta nu este aplicabila daca in momentul comiterii faptei acel mijloc de transport nu era folosit efectiv in acest scop (de exemplu, se afla in garaj pentru reparatii). Taxiul nu este considerat ca fiind un mijloc de trans­port in comun. Transportand, de regula, un numar redus de persoane, intre care exista relatii de incredere, aceasta nu ofera conditii favorabile savarsirii unor sustrageri, pe care le ofera un mijloc de transport in comun.

Furtul savarsit in timpul noptii

Furtul savarsit in timpul noptii este considerat ca fiind mai grav, deoarece noaptea ofera imprejurari favorabile pentru savarsirea faptei. Cel ce intelege sa se foloseasca de aceste impre­jurari se dovedeste mai periculos, ceea ce impune o mai mare severitate din partea legii penale. Prin timpul noptii se intelege numai noaptea reaia, adica din momentul in care intunericul a luat, in mod efectiv, locul luminii, amurgul, care nu poate fi considerat intuneric, nefacand parte din noapte. Legiuitorul a avut in vedere ambianta generala pe care o creeaza noaptea ca fenomen natural, ambianta care ingreuiaza paza bunurilor si usureaza sustragerea lor. Savarsit in aceasta ambianta, furtul este intotdeauna mai grav, potrivit aprecierii legiuitorului, indiferent daca a fost intuneric sau lumina artificiala la locul savarsirii faptei si indiferent daca faptuitorul s-a folosit sau nu de o anumita conditie prielnica creata de timpul noptii. Caracterul calificat deriva, prin cerinta legii, exclusiv din imprejurarea de fapt ca infractorul a furat noaptea, -astfel incat instantele nu pot modifica prevederile exprese ale legii, conditionand aplicarea acestora si de dovedirea altor imprejurari.

S-a pus problema determinarii momentului cand incepe noaptea, pre­cum si a momentului cand aceasta inceteaza. In acest sens, au fost emise mai multe opinii, sustinandu-se ca noaptea incepe de la apusul soarelui si dureaza pana cand acesta rasare din nou, ca noaptea incepe din momentul cand locuitorii se retrag pentru odihna, ca durata timpului noptii ar fi deter­minata de textele din Codurile de procedura penala si civila care interzic efectuarea unor acte de procedura intre anumite ore, de exemplu, efectu­area perchezitiei. Cum insa noaptea ca fenomen natural este influentata de anotimp, loc, stare atmosferica, precum si de ora si data calendaristica, pozitia topografica a localitatii, la. determinarea ei trebuie sa se tina seama de toate aceste imprejurari. Agravanta prevazuta in art. 209 lit. g) Cp. se aplica si atunci cand numai o parte din actele de executare ale furtului au fost savarsite in timpul noptii.

Furtul savarsit in timpul unei calamitati. Prin calamitate se intelege, ca si in vorbirea obisnuita, situatia in care. se produce, ca urmare a unui eveniment, o stare de fapt pagubitoare sau periculoasa pentru o colectivitate de persoane, de exemplu, starea de fapt produsa de un cutremur, o inun­datie, o catastrofa de cale ferata etc. Este necesar ca fapia sa fie savarsita in perioada de timp cuprinsa intre momentul cand se produce evenimentul care da nastere starii de calamitate si momentul cand aceasta stare ince­teaza si nu intereseaza momentul cand autoritatea competenta a declarat oficial respectiva starea.

Furtul savarsit prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase Circumstanta se refera, in acest caz, la mijlocul folosit de faptuitor.

efractia consta in inlaturarea prin violenta a oricarui obiect sau dispo­
zitiv care are menirea de a impiedica patrunderea intr-un anumit loc, si pre­
supune un efort suplimentar din partea faptuitorului. De regula, efractia duce
la distrugerea sau degradarea obiectului sau dispozitivului asupra caruia
actioneaza faptuitorul, spargerea geamului, stricarea incuietorii etc, situatie
in, care furtul astfel calificat absoarbe infractiunea de distrugere. Ruperea
unui sigiliu pentru a patrunde in locul din care faptuitorul a sustras bunul nu
constituie o efractie, deoarece, sigiliul nu reprezinta o piedica a carei
inlaturare sa necesite din partea faptuitorului un efort suplimentar. Fapta va
putea constitui insa infractiunea de rupere a sigiiiului, prevazuta de 243
Cp., infractiune cu care furtul va intra in concurs real.

escaladarea consta in depasirea, trecerea peste anumite obstacole care
se interpun intre faptuitor si locul in care se afla bunui. Este vorba de o trecere
peste un obstacol pe alta cale decat cea fireasca, ceea ce necesita din partea
faptuitorului, si de data aceasta un efort supiimentar, constand in sarirea peste
ziduri, balcoane, garduri etc. Circumstanta agravanta este aplicabila daca
faptuitorul a sarit peste un gard, care nu putea fi trecut cu piciorul, folosindu-se
pentru aceasta de o stiva de lemne care se afia in acel loc.

escaladarea, ca si efractia, este folosita de catre faptuitor pentru a se apropia de bunul sustras.

folosirea fara drept a unei chei adevarate;

folosirea unei chei mincinoase. Prin cheie mincinoasa se intelege cheia
falsa, contrafacuta sau orice instrument cu ajutorul caruia poate fi actionat
mecanismul unui dispozitiv de inchidere, fara a fi distrus sau degradat.

Folosirea fara drept a unei chei adevarate sau a unei chei mincinoase poate
servi faptuitorului fie pentru a deschide incuietorile exterioare (de la usa,
porti etc.), fie pentru a deschide incuietorile interioare (de la dulapuri, valize
etc). Furtul calificat prevazut in art 209 (it. i) Cp., absoarbe violarea de
domiciliu, art. 192 Cp., existand o infractiune complexa, unica⁵⁷, fapt care
exclude in principiu posibilitatea unui asemenea concurs⁵⁸. Asa cum s-a mai
aratat, exista opinia, sustinuta cu argumente convingatoare si confirmata de
unele solutii din practica judiciara, potrivit careia, chiar si in aceasta
circumstanta, furtul savarsit intra in concurs cu violarea de domiciliu⁵⁹.

Furtul savarsit asupra unui bun care face parte din patri­moniul cultural Bunurile din patrimoniul cultural national au o insemnatate deosebita si sunt reglementate prin lege speciala.

Furtul savarsit asupra unui act care serveste pentru dovedirea starii civile, pentru legitimare sau identificare. Actele care servesc pentru dovedirea starii civile sunt: certificatul de nastere, certificatul de casatorie, copiile legalizate aie acestora, iar actele care servesc pentru legitimare sau identificare sunt: buletinul de identitate, legitimatia eliberata de institutia sau organizatia unde functioneaza posesorul acesteia etc. Este de precizat ca prin acte care servesc pentru dovedirea starii civile, pentru legitimare sau identificare se inteleg numai acele acte prin care persoana isi poate dovedi in mod direct starea civila, se poate legitima sau poate fi identificata, nu si cele prin care s-ar ajunge numai in mod indirect la stabilirea situatiei respective, cum ar fi diplomele scolare, diverse acte profesionale etc. Chitantele si retetele medicale nu pot servi, prin natura lor, la dovedirea sta­rii civile si nici pentru legitimarea sau identificarea unei persoane, consti­tuind doar un eventual indiciu cu privire la identitate, fara a avea insa o asemenea destinatie conform legii.

Sanctiunea consta in cu inchisoare de la 3 ia 15 ani.

2, Continutul agravat

Infractiunea are doua forme agravate prevazute in alin. 3 si 4. l - Potrivit alin. 3, este mai grav furtul privind urmatoarele categorii de bunuri:

a)  titei, gazolina, condensat, etan lichid, benzina, motorina, alte pro­
duse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori
vagoane-cisterna;

b)  componente ale sistemelor de irigatii;

c)   componente ale retelelor electrice;

d)  un dispozitiv ori un sistem cie semnalizare, aiarmare ori alertare in
caz de incendiu sau alte situatii de urgenta publica in caz de incendii;

e)  un mijloc de transport sau orice alt mijloc de interventie la incen­
diu, la accidente de cale ferata, rutiere, navale sau aeriene, ori in caz de
dezastru;

f)  instalatii de siguranta si dirijare a traficului feroviar, rutier, naval si
aerian si componente ale acestora, precum si componente ale mij­
loacelor de transport;

g) bunuri prin insusirea carora se pune in pericol siguranta autove-
hleolelor si a persoanelor pe drumurile publice;

h) cabluri, linii, echipamente si instalatii de telecomunicatii, radioco-municatii, precum si componenete de comunicatii.

Furtul privind titei, gazolina, condensat, etan lichid, benzina, motorina, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne.ori vagoane-cisterna.

Circumstanta se refera ia obiectul materia! al infractiunii, constand in titei, gazolina, condensat, etan lichid, benzina, motorina, alte produse petroliere sau gaze naturale. Este necesar ca bunurile sustrase sa se afle in conducte, depozite, cisterne sau vagoane-cisterna. Gravitatea sporita a furtului avand ca obiect material titei, gazolina, condensat etc, este determinata de insemnatatea acestora, de locul in care se afla precum si de consecintele pe care le poate atrage savarsirea faptei, constand, de exemplu, in scurgeri de titei sau produse petroliere, cu consecinta poluarii mediului, posibilitatea izbucnirii unor incendii etc.

Potrivit afin. 5, in cazul prevazut la alin. 3 lit. a), sunt considerate tenta­tiva si efectuarea de sapaturi pe terenul aflat in zona de protectie a conductei de transport al titeiului, gazolinei, condensatului, etanuiui lichid, benzinei, motorinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum si detinerea, in acele locuri sau in apropierea depozitelor, cisternelor sau vagoaneior-cisterna, a stuturilor, instalatiilor sau oricaror altor dispozitive de prindere ori perforare.

Efectuarea de sapaturi precum si detinerea dispozitivelor de prindere ori perforare, constituie acte de pregatire in vederea savarsirii furtului, acte pe care legiuitorului a inteles sa le asimileze tentativei pedepsibiie.

Furtul privind componente ale sistemelor de irigatii. Agravanta ia in considerare natura si importanta bunurilor sustrase, bunuri care fac parte din infrastructura sistemului de irigatii. Din aceasta categorie de bunuri fac parte: conductele, hidrantii, conductele subterane pentru transport si distributie, statiile de pompare, statiile de punere sub presiune a apei cu dotarile

Furtul privind componente ale retelelor electrice Din aceasta categorie de bunuri fac parte: retelele de transport si distributie, conductorii, stalpii, transformatoarele, statiile cu componentele aferente etc. Si in acest caz, agravanta ia in considerare natura si importanta obiectului material.

Furtul privind un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare in caz de incendiu sau alte situatii de urgenta publica in caz de incendii Agravanta se refera la sustragerea dispozitivelor ori sistemelor de alertare, alarmare ori semnalizare in caz de incendiu sau alte situatii de ur­genta publica. Toate celelalte obligatii privind masurile care trebuie luate pentru aparare impotriva incendiilor, sunt prevazute prin legea speciala.

Furtul privind un mijloc de transport sau orice alt mijloc de inter­ventie la incendiu, la accidente de cale ferata, rutiere, navale sau aeriene, ori in caz de dezastru. Prin aceasta circumstanta, legiuitorul ia in consi­derare acele fapte de sustragere avand drept consecinta imposibilitatea sau intarzierea ajungerii, in cel mai scurt timp posibil, la locul producerii incen­diului, accidentului de cale ferata, accidentului rutier, naval sau aerian, ori la locul unui dezastru. Fapta se savarseste prin sustragerea mijloacelor de transport ori de interventie rapida ia locui producerii evenimentului.

Furtul privind instalatii de siguranta si. dirijare a traficului feroviar, rutier, naval si aerian, si componente ale acestora, precum si componente ale mijloacelor de transport.

Furtul privind bunuri prin insusirea carora se pune in pericol siguranta autovehiculelor si a persoanelor pe drumurile publice.

Furtul privind cabluri, linii, echipamente si instalatii de telecomu­nicatii, radiocomunicatii, precum si componenete de comunicatii. Sanctiunea consta in inchisoare de la 4 la 18 ani.

Potrivit alin. 4, infractiunea are forma agravata daca furtul a produs consecinte deosebit de grave.

Potrivit art. 146 Cp., prin consecinte deosebit de grave se intelege o paguba materiala mai mare de 2.000.000.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii, cauzata unei autoritati publice sau oricareia dintre unitatile la care se refera art. 145 Cp., ori altei altei persoane juridice sau fizice.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor
drepturi.