Procedura a planului de reorganizare judiciara - insolventa

Procedura a planului de reorganizare judiciara - insolventa

1. Propunerea planului de reorganizare. Persoanele care pot propune un plan

Art. 94 prevede ca planul de reorganizare poate fi propus de una sau mai multe dintre urmatoarele persoane:

- debitorul, cu aprobarea adunarii generale a asociatilor (sau actionarilor), in 30 de zile de la afisarea intentiei de reorganizare, daca procedura a fost declansata la cererea debitorului si potrivit art. 33 alin.6, in cazul in care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau mai multor creditori (daca si-a prezentat intentia de reorganizare in conditiile prevazute de art. 28, respectiv art. 33);

- administratorul judiciar de la data desemnarii sale si pana la implinirea unui termen de 30 zile de la data afisarii tabelului definitive de creante, cu conditia sa-si fi manifestat aceasta intentie pana la votarea raportului prevazut la art. 59 alin. 2;

- unul sau mai multi creditori, care si-au anuntat intentia pana la votarea raportului prevazut la art. 59 alin. 2 si care detin impreuna cel putin 20 procente din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitive de creante, in termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante.

Conform art. 94 alin. 4, nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, intr-un interval de cinci ani anterior formarii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite in baza prezentei legi si nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru : bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile ulterioare.

La cererea oricarei parti interesate, conform dispozitiilor art. 94 alin. 2, judecatorul-sindic, pentru motive temeinice poate scurta perioadele prevazute la alineatele de mai sus. Durata reducerii termenelor pentru propunerea planului de reorganizare este un atribut suveran al judecatorului-sindic, care are deplina libertate de apreciere in aceasta privinta, tinand seama de situatia concreta a fiecarui dosar[1].

Alin. 5 din art. 94 prevede ca nerespectarea termenelor pentru propunerea planului are drept consecinta decaderea din dreptul de a propune un plan de reorganizare si, ca urmare, trecerea, din dispozitia judecatorului-sindic, la faliment[2].

2. Continutul planului de reorganizare

Conform art. 95 alin. 1, planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare, in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului si va cuprinde masuri concordante cu interesele creditorilor si ale membrilor, asociatilor sau actionarilor, precum si cu ordinea publica, inclusiv in ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si inlocuire a administratorilor si directorilor.

In acest scop, planul de reorganizare va cuprinde in mod obligatoriu programul de plata al creantelor si va indica modalitatile de lichidare, totala si partiala, a pasivului, iar durata executarii planului nu va depasi 3 ani, socotiti de la data confirmarii. Totusi, alin. 4 permite extinderea cu cel mult 1 an a duratei de executare a planului, la recomandarea administratorului judiciar, dupa trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea lui, daca propunerea este votata de cel putin 2/3 din numarul creditorilor aflati in sold la acea data.

Tratamentul creantelor este o mentiune obligatorie a planului. Conform prevederilor alin. 5 al art. 95.planul trebuie sa mentioneze:

- categoriile care nu sunt defavorizate;

- tratamentul categoriilor de creante defavorizate;

- daca si in ce masura debitorul, membrii GIE si societatile in nume colectiv si asociatii comanditati din societatile in comandita vor fi descarcati de raspundere;

- ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea ce ar fi primita prin distribuire, in caz de faliment; valoarea se va calcula la data propunerii planului.

Masurile adecvate pentru aplicarea planului, care trebuie sa fie specificate conform alin. 6 sunt, cu titlu exemplificativ, urmatoarele:

- pastrarea, in intregime sau in parte, de catre debitor, a conducerii activitatii sale, inclusiv dreptul e dispozitie asupra bunurilor din averea sa, cu supravegherea activitatii sale de catre un administrator, desemnat in conditiile legii;

- obtinerea de resurse financiare pentru sustinerea realizarii planului si sursele de provenienta ale acestora;

- transmiterea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului catre una sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituite anterior sau ulterior confirmarii planului;

- fuziunea debitorului sau absorbirea sa cu sau de catre o alta persoana juridica;

- lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului, separat sau in bloc, libere de orice sarcini, sau distribuirea acestora catre creditorii debitorului, in contul creantelor pe care acestia le au fata de averea debitorului;

- lichidarea partiala sau totala a activului debitorului in vederea executarii planului, in conditiile prevazute de art. 116-120;

- modificarea sau stingerea garantiilor reale, cu acordarea obligatorie, in beneficiul creditorului garant, a unei garantii sau protectii echivalente in conditiile art.39 alin.2;

- prelungirea datei scadentei, precum si modificarea ratei dobanzii, penalitatii sau a oricarei alte clauze din cuprinsul contractului sau a celorlalte izvoare ale obligatiilor sale;

- modificarea actului constitutiv al debitorului, vizand inclusiv majorarea capitalului social;

- emiterea de titluri de valoare de catre debitor sau oricare dintre persoanele mentionate la pct. 3 si 4, in conditiile prevazute de Legea nr.31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 297/2004 , cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru emisiunea de titluri de valoare este necesar acordul expres si scris al creditorului care urmeaza sa le primeasca. Acordul va fi obtinut inainte de admiterea planului de catre judecatorul-sindic, in conformitate cu prevederile art. 98 alin. 3. Prin exceptie de la dispozitiile art. 205 alin. 2 din Legea nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, emisiunea de titluri de valoare si transmiterea acestora catre creditor sunt considerate ca operatiune exceptate, in sensul art. 205 alin. 1 din aceasta lege.

- dispozitiile legale de mai sus privind emisiunea de titluri de valoare si conversia creantelor in titluri de valoare emise de debitor nu pot fi aplicate creantelor bugetare;

- inserarea in actul constitutiv al debitorului-persoana juridica sau al persoanelor mentionate la pct. 3 si 4 a unor prevederi exprese:

a) de prohibire a emiterii de actiuni fara drept de vot (art. 95-97 din Legea nr. 31/1990);

b) de determinare, in cazul diferitelor categorii de actiuni ordinare, a unei distributii corespunzatoare a votului intre aceste categorii (art. 101 al Legii nr. 31/1990); si

c) in cazul categoriilor de actiuni preferentiale cu dividende prioritare fata de alte categorii de actiuni, de reglementare satisfacatoare a numirii administratorilor reprezentand categoriile de actiuni respective, in ipoteza neonorarii obligatiei de plata a dividendelor.

Planul propus de creditori poate sa prevada modificarea actului constitutiv, fara acordul statutar al membrilor/asociatilor sau actionarilor debitorului, prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 297/2004[6], cu modificarile si completarile ulterioare. Aceasta modificare este conditionata de urmatoarele:

planul propus de debitor sa ofere o recuperare mai redusa creantelor, comparative cu cel propus de creditori;

in caz de faliment, membrilor/actionarilor/asociatilor debitorului nu li s-ar cuveni nimic din distribuire;

membrii, asociatii, actionarii debitorului refuza sa participe la planul propus de creditori.

Pentru o eficienta administrare a procedurii, planul poate desemna o categorie separate de creante, compusa numai din acele creante chirografare care, in sensul art. 49 alin. 1, apartin furnizorilor fara de care activitatea editorului nu se poate desfasura, si nu care nu pot fi inlocuiti. Lista acestor creante trebuie confirmata de administratorul judiciar.

Conform alin. 2 al art. 96, planul va stabili egalitatea de tratament pentru toate creantele din aceeasi categorie distincta. Exceptie de la aceasta regula se poate face numai in cazul in care creditorul consimte un tratament mai putin favorabil pentru creanta sa.

Nu este considerata ca o modificare a creantei sau a conditiilor de realizare a acesteia situatia in care planul propus prevede revenirea la conditiile de realizare a creantei anterioare survenirii evenimentelor care au condus la modificarea conditiilor respective, cum ar fi neplata uneia sau mai multor rate scadente ale unui imprumut, la termenele si in conditiile stipulate in contract, care ar conduce la accelerarea platii intregului rest al imprumutului (art.97).

3. Comunicarea planului

Conform art.98 alin.1, cate o copie a planului propus se va depune la grefa tribunalului si la registrul comertului/registrul societatilor agricole; alte copii vor fi comunicate debitorului, administratorului judiciar, administratorului special si comitetului creditorilor.

Legea nu prevede cui revine aceasta sarcina de comunicare. Se poate deduce ca obligatia revine judecatorului sindic prin grefierul care-l deserveste.[7]

4. Admiterea sau respingerea planului de catre judecatorul-sindic

Conform art. 98 al. 2 "judecatorul-sindic va convoca, in termen de 20 de zile de la inregistrarea planului la tribunal", o sedinta consacrata admiterii sau respingerii planului.

Termenul de 20 zile se calculeaza de la data inregistrarii planului la tribunal, in timp ce procedura de comunicare prevazuta de art.98 alin.1 nu este legata de un termen calculat de la aceeasi data. Exista astfel pericolul ca destinatarii comunicarii sa nu primeasca copia planului in timp util, anterior sedintei. La sedinta sunt convocati prin citatie atat cei care au propus planul, cat si toate persoanele mentionate la alin. 1 al art.98[8].

Dupa audierea persoanelor citate, prezente efectiv sau absente, dar cu concluzii depuse la dosar, judecatorul-sindic se va pronunta in sensul admiterii sau respingerii planului.

Conform dispozitiilor alin.3 al art.98, un plan va fi admis de judecatorul-sindic numai daca indeplineste trei conditii esentiale:

- este propus de o persoana legal indreptatita conform dispozitiilor art.94;

- cuprinde toate informatiile cerute prin dispozitiile art.95-96;

- denota sanse obiective de realizare.

Cu privire la acest ultim aspect, judecatorul-sindic poate sa ceara parerea unui practician in insolventa. Evident ca nu poate fi confirmat un plan fantezist, fara sanse de realizare[9].

Daca au fost exprimate mai multe intentii de depunere a unor planuri de reorganizare, judecatorul-sindic va fixa un termen maxim pana la care acestea trebuie sa fie depuse, cu respectarea dispozitiilor art.74 alin.2, astfel incat planurile admise sa fie discutate si votate in aceeasi sedinta a adunarii generale a creditorilor.

5. Publicarea planului admis

Conform art. 99 alin.1, dupa admiterea planului, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar convocarea adunarii creditorilor, precum si a debitorului, intr-un termen cuprins intre 20 si 25 de zile, dar nu mai inainte afisarea tabelului definitiv de creante.

Judecatorul-sindic va dispune aceluiasi administrator judiciar, in termen de 5 zile de la admitere, publicarea unui anunt referitor la propunerea planului in Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea informatiilor mentionate la alin.2 al art.99: autorul planului, data votului si admisibilitatea votului prin corespondenta, data confirmarii planului. Vor fi avertizati actionarii si creditorii cu titluri la purtator sa depuna originalul titlurilor la administratorul judiciar cu cel putin 5 zile inainte de data votului, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a vota.

Aparitia publicatiei in Buletinul procedurilor de insolventa genereaza prezumtia ca toate partile interesate au cunostinta despre plan si data adunarii creditorilor.

Conform art.99 al. 4, debitorul este obligat sa asigure posibilitatea ca orice persoana interesata sa consulte la sediul sau si pe cheltuiala sa, copia planului pe care l-a propus sau pe care l-a primit.

6.Votarea planului

Pentru votarea planului propus si admis este obligatorie convocarea creditorilor in conditiile prevazute in art.7. Incetarea procedurii de reorganizare si intrarea in faliment fara ca planul sa fie supus dezbaterii creditorilor si votului lor este nelegala.[10]

Conform dispozitiilor art.100 alin.1, la inceputul sedintei de vot, administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite inscris. Calificarea voturilor primite prin corespondenta ca fiind valabile se va efectua cu respectarea dispozitiilor alin.4 al art.14[11].

Votul se realizeaza distinct pe categorii de creditori. Intrarea intr-o categorie sau alta de creditori votanti este determinata de natura creantei a carei titular este creditorul.

Urmatoarele creante constituie categoriile de creante care voteaza separat:

a) creditorii cu creante garantate;

b) creditorii bugetari;

c) creditorii chirografari stabiliti conform art.96 alin.1 ;

d) ceilalti creditori chirografari.

Ca urmare a votului desfasurat separat pe fiecare categorie de creante, un plan se considera acceptat daca in acea categorie planul a fost acceptat de la o majoritate absoluta din valoarea creantelor[13].

Categoriile care, direct sau indirect, controleaza sau sunt controlate ori se afla sub controlul comun impreuna cu debitorul, in sensul legislatiei pietei de capital, pot participa la sedinte, dar pot vota cu privire la plan doar in cazul in care acesta le acorda mai putin decat ar primi in cazul falimentului[14].

7. Confirmarea planului

Confirmarea planului are loc printr-o sentinta a judecatorului sindic care are rolul de a consfinti indeplinirea conditiilor prevazute de art.101:

A) cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati, dintre cele mentionate la art.100 alin. 3, accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul;

B) in cazul in care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat daca acea categorie care detine valoarea totala cea mai mare a creantelor l-a acceptat;

C) fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan;

Exista tratament corect si echitabil atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) niciuna dintre categoriile care resping planul si nici o creanta care respinge planul nu primeste mai putin decat ar fi primit in cazul falimentului;

b) nici o categorie sau nici o creanta apartinand unei categorii nu primeste mai mult decat valoarea totala a creantei sale;

c) in cazul in care o categorie defavorizata respinge planul, nici un membru, asociat, actionar sau categorie de creante cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ordinea de prioritate prevazuta la art.100 alin.3, nu primeste mai mult decat ar primi in cazul falimentului.

Va fi confirmat un singur plan de reorganizare. Confirmarea unui plan de reorganizare impiedica propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricarui alt plan.

Daca planul nu este confirmat judecatorul sindic va dispune inceperea de indata a procedurii falimentului. Planul nu are nici o influenta asupra raporturilor dintre creditori si debitor, intre creditori si fidejusorii debitorului. Creantele initiale nu vor suferi modificari ca urmare a planului in ce priveste dreptul creditorilor de a-si valorifica creantele.

Efectele confirmarii planului si neconfirmarea unui plan

Ca efect al confirmarii planului, in situatia in care prin plan unele creante au fost diminuate fata de debitor, creditorii aflati in aceasta situatie conserva creantele lor pentru intreaga valoare impotriva codebitorilor si fidejusorilor debitorului, neparticipanti la procedura, chiar daca creditorii au votat pentru acceptarea planului (art.102 alin.2 ).

Daca nici un plan nu este confirmat, si termenul a expirat, judecatorul-sindic dispune inceperea de indata a procedurii falimentului, conform art.102 alin. 3, in conditiile prevazute de art.107 si urm. Cheltuielile cu remuneratiile persoanelor angajate in conditiile reglementate la art.10, art.19 alin.2, art.23, 24 si art.98 alin.3, precum si celelalte cheltuieli administrative, se vor achita la momentul prevazut in plan. Acelasi plan va mentiona si sursa platilor. Plata va putea fi facuta trimestrial, pe baza de documente justificative legale (art.102 alin.4 si 5 ).

9. Executarea planului de reorganizare

Dupa confirmarea planului de reorganizare, dreptul de administrare al averii debitorului se exercita de catre administratorul special, supravegheat de administratorul judiciar, pana la realizarea deplina a planului sau pana la data cand judecatorul-sindic va dispune motivat incetarea reorganizarii si trecerea la faliment, in conditiile art. 107. alin. 1[15] si al art. 103 .

Actionarii si asociatii, respectiv membrii cu raspundere limitata, nu au dreptul de a interveni in conducerea activitatii ori in administrarea averii debitorului societate comerciala, cu exceptia si in limita cazurilor expres si limitativ prevazute in lege si in planul de reorganizare (alin. 2 al art. 103 ).

Debitorul va fi obligat sa execute fara intarziere schimbarile de structura prevazute in plan (alin. 3 al art. 103 ).

In perioada executarii planului de reorganizare, furnizorii de utilitati (electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice sau alte asemenea) nu au dreptul sa schimbe, sa refuze ori sa intrerupa temporar un astfel de serviciu catre averea debitorului.

Prin exceptie de la art. 38, judecatorul sindic poate, la cererea furnizorului sa dispuna ca debitorul sa consemneze la o banca o cautiune care nu va depasi 30% din costul serviciilor prestate debitorului si neachitate fata de acel furnizor (art. 104).

Daca debitorul nu se conformeaza planului sau in cazul inregistrarii unor pierderi, comitetul creditorilor, administratorul judiciar si chiar un singur creditor, pot solicita judecatorului-sindic sa dispuna trecerea in faliment in conditiile art. 107. Neconformarea debitorului fata de prevederile planului, cu consecinta trecerii la procedura falimentului, poate rezulta din fapte relevante care constau in: nereusita incercarii de reluare a productiei, neplata datoriilor la termenele prevazute in plan, neplata salariilor si a chiriei, etc[17].

Inregistrarea cererii nu suspenda continuarea activitatii debitorului, pana cand judecatorul-sindic se pronunta prin incheiere (alin. 1 si 2 al art. 105 ).

In cazul in care judecatorul-sindic aproba cererea de intrare in faliment, modificarile aduse creantelor prin planul de reorganizare raman definitive (art. 110[18].

In perioada executarii planului de reorganizare, debitorul, prin administratorul special sau, dupa caz, administratorul judiciar, are obligatia de a prezenta, trimestrial, rapoarte comitetului creditorilor privind situatia financiara a averii debitorului si o informare privind cheltuielile efectuate conform art. 106 alin. 2. Aceste rapoarte vor fi avizate de comitetul creditorilor. In termen de 5 zile de la sedinta comitetului creditorilor care a avizat situatia cheltuielilor acelasi comitet va convoca adunarea creditorilor pentru a prezenta masurile luate de debitor si /sau de administratorul judiciar, precum si efectele acestora. Comitetul creditorilor va putea sa propune si alte masuri, expunand si motivele acestora.