LIBERTATEA DE STABILIRE

LIBERTATEA DE STABILIRE RESTRICTII

1. Intrare si sedere (sejur)

1. Fiind vorba despre navele ce nu sunt folosite pentru activitati economice, Curtea a considerat in hotararea sa din 12 iunie 1997, Commission/Irlande sus-amintita, ca dreptul comunitar garanteaza oricarui cetatean al unui stat membru atat libertatea de a se duce intr-un alt stat membru pentru a desfasura o activitate salariata sau nu, cat si cea de a-si stabili resedinta acolo dupa ce a desfasurat o asemenea activitate. Or, accesul la activitatile de agrement oferite in acel stat constituie corolarul libertatii de circulatie.

Hot./27.11.1997

Hot./12.06.1997

Hot./07.03.1996

2. Alte drepturi legate de libertatea

de stabilire

1. Reglementarea unui stat membru care exonereaza de la cotizarea la regimul muncitorilor independenti persoanele ce desfasoara in principal o activitate salariata in acel stat membru, dar refuza aceasta exonerare persoanelor ce desfasoara, cu titlu principal, o activitate salariata intr-un alt stat membru, are drept efect defavorizarea exercitarii activitatilor profesionale in afara teritoriului acelui stat membru. Articolele 48 si 52 din tratat se opun, deci, unei asemenea reglementari.

Hot./07.07.1988

3. Originea restrictiilor

3.1. Restrictii impuse de statul de adoptie

1. Este sigur faptul ca dreptul la o rambursare a taxelor de boala apartine unei persoane si nu unei societati. Totusi, exigenta unui tratament national al unei societati constituite in conformitate cu dreptul unui alt stat membru implica dreptul de afiliere a personalului acestei societati la un regim stabilit de asigurarea sociala. In fapt, o discriminare a personalului in privinta protectiei sociale restrange, indirect, libertatea societatilor unui alt stat membru de a se stabili, prin intermediul unei agentii, sucursale sau filiale, in statul membru in cauza. Aceasta constatare este coroborata cu faptul ca programul general al consiliului pentru suprimarea restrictiilor la libertatea de stabilire a domiciliului din 18 decembrie 1961 (.), ce furnizeaza indicatii utile in vederea punerii in aplicare a dispozitiilor aferente tratatului (.), considera toate dispozitiile si practicile ce interzic sau restrang dreptul de participare la sistemul de asigurare sociala si, in special, al asigurarilor de boala, ca restrictii aduse libertatii de stabilire a domiciliului.

Hot./10.07.1986

2. Chiar si in absenta directivei referitoare la coordonarea dispozitiilor nationale asupra accesului la profesia de avocat si la exercitarea acesteia, articolele 52 si urm. din tratat se opun ca autoritatile competente ale unui stat membru sa refuze, in conformitate cu legislatia nationala si cu regulile de deontologie profesionala ce sunt in vigoare, unui cetatean al unui alt stat membru, dreptul de a accede la profesia de avocat si de a o exercita pe motiv ca, in acelasi timp, acesta are un cabinet de avocat si intr-un alt stat membru.

Hot./12.07.1984

3. Se cuvine sa raspundem la intrebarea precum ca, incepand cu 1 ianuarie 1973, un cetatean al unui nou stat membru, ce a primit justificarea unui titlu recunoscut de catre autoritatile competente ale statului membru de domiciliu, echivalent cu diploma eliberata si ceruta in acel stat, se bucura de dreptul de acces la profesia de arhitect si de exercitare a acesteia in aceleasi conditii ca si cetatenii statului membru de domiciliu, fara sa i se impuna conditii suplimentare.

Hot./28.06.1977

4. In conformitate cu jurisprudenta uniforma, unui stat membru, sesizat cu o cerere de autorizare pentru exercitarea unei profesii al carei acces, conform legislatiei nationale, este subordonat posesiei unei diplome sau unei calificari profesionale, ii revine sarcina de a lua in considerare diplomele, certificatele si celelalte titluri pe care cel in cauza le-a obtinut in scopul exercitarii aceleiasi profesii intr-un alt stat membru, procedand la o comparatie intre competenta atestata de aceste diplome si calificarile cerute de regulile nationale.

Aceasta procedura de examinare trebuie sa permita autoritatilor din statul membru de adoptie sa se asigure in mod obiectiv ca diploma straina atesta, in numele titularului, cunostinte si calificari daca nu identice, cel putin echivalente cu cele atestate de diploma nationala. Aceasta apreciere a echivalentei diplomei straine trebuie facuta exclusiv tinandu-se cont de nivelul de cunostinte si calificari pe care aceasta diploma, data fiind natura si durata studiilor si instruirea practica, permite a le presupune in numele titularului (.).

Hot./22.03.1994

5. Dreptul comunitar se opune ca un stat membru sa oblige un angajator, stabilit intr-un alt stat membru si executant temporar, prin intermediul lucratorilor cetateni ai tarii terte, sa depuna partea patronala a cotizatiilor de asistenta sociala in numele acestor angajati, desi acest angajator era deja dator cu cotizatiile pentru aceiasi muncitori si pentru aceleasi perioade de activitate, in virtutea legislatiei tarii sale de domiciliu si ca aceste cotizatii varsate in statul in care sunt prestate serviciile nu confera nici un avantaj social acestor angajati. O asemenea obligatie nu va mai fi justificata in cazul in care ea va avea drept obiectiv compensarea avantajelor economice pe care angajatorul le-ar fi putut trage din trecerea cu vederea a reglementarilor in materie de salariu social minim ale statului in care se furnizeaza serviciile in cauza.

Totusi, aceasta masura ar depasi scopul urmarit in cazul in care exigentele carora li se subordoneaza eliberarea unei autorizatii s-ar suprapune cu justificarile si garantiile cerute in tara de domiciliu. Respectarea principiului liberei prestatii de servicii cere, pe de o parte, ca statul membru pentru care se efectueaza prestatia sa nu faca nici o distinctie, in cadrul examinarii cererilor de autorizare si al acordarii acestora, ca urmare a nationalitatii sau a locului de domiciliu al prestatarului si, pe de alta parte, sa tina cont de justificarile si garantiile deja prezentate de prestatar pentru exercitarea activitatii sale in statul membru de domiciliu.

Hot./17.12.1981

Hot./03.02.1982

6. Data fiind natura aparte a anumitor prestatii de servicii, cum ar fi plasarea artistilor de spectacol, nu ar trebui sa se considere incompatibile cu tratatul unele cerinte specifice impuse prestatarilor, care ar fi motivate de aplicarea unor reguli profesionale, justificate de interesul general sau de necesitatea asigurarii protectiei artistului, ce revine oricarei persoane stabilite pe teritoriul respectivului stat, in masura in care prestatarul nu ar fi supus unor prevederi similare in statul membru unde este stabilit.

Hot./18.01.1979

7. In lipsa unei armonizari a regulilor aplicabile serviciilor, piedicile aduse libertatii garantate de tratat in acest domeniu pot proveni din aplicarea unor reglementari nationale ce ating orice persoana stabilita pe teritoriul national, prestatarilor stabiliti pe teritoriul unui alt stat membru, care trebuia deja sa respecte prevederile din legislatia acelui stat.

Hot./09.07.1997

8. O reglementare nationala care subordoneaza prestarea anumitor servicii pe teritoriul national, de catre o intreprindere situata intr-un alt stat membru, eliberarii unei autorizatii administrative supusa anumitor calificari profesionale, constituie o restrictie adusa liberei prestatii de servicii, in sensul art.59 din tratat. In fapt, rezervand prestatia de servicii in materie de supraveghere a brevetelor anumitor operatori economici ce au anumite calificari profesionale, reglementarea nationala impiedica, in acelasi timp, o intreprindere situata in strainatate sa furnizeze servicii titularilor de brevete pe teritoriul national, precum si pe acesti titulari sa-si aleaga liber modul de supraveghere a brevetelor lor.

Desi rezulta dintr-o jurisprudenta uniforma (.), asemenea obstacole cad sub incidenta art. 59, din moment ce aplicarea legislatiei nationale prestatarilor straini nu este justificata de motive imperioase de interes general sau ca exigentele ce reies din aceasta legislatie sunt deja satisfacute de regulile impuse acelor prestatari in statul membru unde acestia sunt stabiliti.

Aceste dispozitii au drept scop principal sa faca posibila pentru prestatar exercitarea activitatii sale in statul membru de adoptie, fara discriminari fata de cetatenii acelui stat. Dupa cum a precizat Curtea in hotararea din 17 decembrie 1981, Webb (.), ele nu implica faptul ca orice legislatie nationala aplicabila cetatenilor acelui stat si care vizeaza, in mod normal, o activitate permanenta a persoanelor stabilite pe teritoriul acestuia, poate fi aplicata integral, in acelasi mod, activitatilor cu caracter temporar, exercitate de persoane stabilite in alte tari membre.

In aceste conditii, constatam ca regula exclusivitatii teritoriale nu ar trebui aplicata unor activitati cu caracter temporar exercitate de avocati stabiliti in alte state membre, acestia aflandu-se, din acest punct de vedere, in conditii de drept si de fapt ce nu permit o comparatie cu cele aplicabile avocatilor stabiliti pe teritoriul francez.

Este bine, totusi, sa subliniem ca acceptul trebuie acordat la cerere oricarei intreprinderi situate intr-un alt stat membru ce indeplineste conditiile prevazute de legislatia statului destinatar, ca aceste conditii nu se pot suprapune cu conditiile legale echivalente deja indeplinite in statul de domiciliu, si ca autoritatea de control a statului destinatar trebuie sa ia in consideratie controalele si verificarile deja efectuate in statul membru de domiciliu. Or, conform Guvernului german care, asupra acestui punct, nu a fost contrazis de Comisie, regimul german de acordare a acceptului este pe deplin conform acestor exigente.

Hot./17.12.1981

Hot./04.12.1986

Hot./10.07.1991

Hot./25.07.1991

3.2. Restrictii impuse de statul de origine

1. Curtea a aratat, in hotararea din 27 septembrie 1988, Daily Mail and General Trust (.), ca daca dispozitiile din tratat referitoare la libertatea de stabilire a domiciliului vizeaza in special asigurarea beneficiului tratamentului national in statul membru de adoptie, ele se opun, in egala masura, ca statul de origine sa impiedice stabilirea intr-un alt stat membru a unuia dintre cetatenii sai sau a unei societati constituite in conformitate cu legislatia sa si care raspund, deci, definitiei date in art.58. Drepturile garantate de art. 52 si urm. din tratat vor fi golite de continut daca statul de origine poate sa le interzica intreprinderilor sa paraseasca teritoriul sau in vederea stabilirii lor intr-un alt stat membru. Aceleasi consideratii se impun atunci cand este vorba de art.48 din tratat, referitor la regulile ce se opun liberei circulatii a cetatenilor unui stat membru, dornici sa exercite o activitate salariata intr-un alt stat membru.

Hot./15.12.1995

Hot./14.07.1994

2. (.) dispozitiile din tratat in materie de stabilire a domiciliului si a prestatiilor de servicii nu ar trebui aplicate in situatii pur interne ale unui stat membru, nu ar mai rezulta ca referinta, in art. 52, la "cetatenii unui stat membru" nu ar trebui interpretata astfel incat sa-i scoata de sub incidenta dreptului comunitar pe proprii cetateni ai unui stat membru determinat, atunci cand acestia, ca urmare a faptului de a fi locuit in mod regulamentar pe teritoriul unui alt stat membru si de a fi obtinut o calificare profesionala recunoscuta de dispozitiile dreptului comunitar, se gasesc, fata de statul lor de origine, intr-o situatie asemanatoare celei a tuturor celorlalte persoane ce beneficiaza de drepturile si libertatile garantate prin tratat.

Hot./28.06.1977

3. In aceasta privinta, constatam ca, din moment ce ele limiteaza posibilitatea pentru organizatiile de radiodifuziune si televiziune stabilite in statul de emisie de a difuza, in beneficiul crainicilor stabiliti in statul de receptie, anunturi publicitare televizate destinate in special publicului de pe teritoriul acestuia din urma, dispozitii precum cele in cauza, in cadrul afacerilor in principal, implica restrictii la libera prestatie de servicii.

Articolul 59, primul alineat, din tratat, interzice restrictiile la libera prestatie de servicii in cadrul Comunitatii in general. In consecinta, aceasta dispozitie priveste nu numai restrictiile impuse de statul de adoptie, ci si pe cele impuse de statul de origine. Dupa cum a considerat Curtea, in numeroase randuri, dreptul la libera prestatie de servicii poate fi invocata de o intreprindere fata de statul in care se afla situata, din moment ce serviciile sunt furnizate unor destinatari stabiliti intr-un alt stat membru (.).

Rezulta ca interdictia "cold calling" nu iese de sub incidenta art.59 al tratatului, pentru simplul fapt ca ea este impusa de statul in care prestatarul de servicii este stabilit.

Or, o interdictie cum este cea in cauza emana de la statul membru de domiciliu al prestatarului de servicii si priveste nu numai ofertele pe care le-a facut unor destinatari ce sunt stabiliti pe teritoriul acelui stat sau care sunt in trecere pe acolo in scopul de a primi servicii, ci si ofertele adresate unor destinatari ce se gasesc pe teritoriul unui alt stat membru. Astfel, ea conditioneaza direct accesul la piata de servicii in celelalte state membre. Ea este, astfel, capabila sa impiedice comertul intracomunitar de servicii.

Hot./10.05.1995

Hot./09.07.1997

4. Reglementarea dintr-un stat membru ce interzice prestatarilor de servicii stabiliti pe teritoriul sau sa adreseze apeluri telefonice nesolicitate unor clienti potentiali stabiliti in alte state membre pentru a-si oferi propriile servicii constituie o restrictie la libera prestatie de servicii, in sensul art.59 din tratat.

In aplicarea acestor reguli, libera prestatie de servicii poate fi invocata nu numai de catre cetatenii statelor membre stabiliti intr-un stat membru, altul decat cel al destinatarului serviciilor, ci si de o intreprindere fata de statul in care ea este situata, din moment ce serviciile sunt furnizate unor destinatari stabiliti intr-un alt stat membru (.) si, la modul general, in toate cazurile in care un prestatar de servicii ofera servicii pe teritoriul unui stat membru, altul decat cel in care este stabilit (.).

Hot./10.05.1995

3.3. Restrictii impuse de asociatiile sau

organizatiile ce nu tin de dreptul public

1. Odata inlaturate obiectiunile ce tin de aplicarea art.48 din tratat unor activitati sportive, cum ar fi cele desfasurate de jucatorii profesionisti de fotbal, se cuvine sa amintim ca, asa cum a aratat Curtea, pe drept, in hotararea Walrave sus-amintita, pct.17, acest articol nu guverneaza doar actiunile autoritatilor publice, ci se intinde si asupra reglementarilor de alta natura ce vizeaza a regla, in mod colectiv, munca salariata.  Hot./15.12.1995

Hot./12.12.1974

2. In fapt, Curtea a considerat ca inlaturarea intre statele membre a obstacolelor la libera circulatie a persoanelor ar fi compromisa daca suprimarea barierelor statale ar putea fi neutralizata de obstacolele ce rezulta din exercitarea autonomiei lor juridice, de asociatii si organisme ce nu tin de dreptul public (.).

Hot./15.12.1995

Hot./12.12.1974